3ra-657/23 — declararea nulitatii actului, constatrea lezarii dreptului la furnizare in termen legal a informatiei

3ra-657/23 — declararea nulitatii actului, constatrea lezarii dreptului la furnizare in termen legal a informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-657/23

2-20118094-01-3ra-21062023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de

avocatul Toia Anatolii,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru cu privire la

declararea nulității actului D-1506/20 din 10.11.2020, declararea nulității deciziei din

24.02.2021 cu privire la cererea prealabilă și constatarea lezării de către Inspectoratul

de Poliție Centru a dreptului la furnizarea în termenul legal a informației solicitate în

cererea din 04.08.2020,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Dimitrov Alexei împotriva hotărârii din 20 decembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 24 septembrie 2020, Dimitrov Alexei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Centru prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului de acces la informație de către Inspectoratul de Poliție Centru prin

nefurnizarea informației solicitate prin cererea D-1506/20 din 04.08.2020, obligarea

Inspectoratului de Poliție Centru de a furniza în volum deplin informația solicitată prin

cererea D-1506/20 din 04.08.2020 și încasarea din contul Inspectoratului de Poliție

Centru a prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea informației solicitate în mărime

de 1500 de lei (f.d. 4-5).

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că la data de 04 august 2020, prin

intermediul poștei electronice a expediat o cerere în adresa pârâtului, prin care a

solicitat informația referitor la numele angajatului Inspectoratului de Poliție Centru

care a divulgat lui Mutu Maria, cu care se află în litigiu și relații extrem de ostile,

intenția sa de desfășurare a acțiunii de protest în regiunea străzii Costiujeni, unde se

1

află și sectorul de poliție nr. 6 al Inspectoratului de Poliție Centru, și indicarea

temeiurilor de fapt și de drept a transmiterii informației respective persoanei terțe.

Reclamantul a notat că cererea respectivă în aceeași zi a fost înregistrată în

cancelaria Inspectoratului de Poliție Centru sub nr. D1506/20, fapt despre care a fost

informat ulterior. Însă, până la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată, Inspectoratul de Poliție Centru nu a livrat informația solicitată și nu a oferit

niciun răspuns, prin care ar fi fost eventual prevenit despre prelungirea termenului de

examinare a cererii. Astfel, fiind interesat de evoluția examinării, s-a prezentat personal

la cancelaria Inspectoratului de Poliție Centru la data de 22 septembrie 2020, unde a

fost informat verbal că răspuns pentru cererea respectivă nu a fost pregătit și/sau

expediat. Totodată, i s-a comunicat că executor a fost desemnat șeful SP-6 al

Inspectoratului de Poliție Centru, Gheață Laurențiu.

Reclamantul a comunicat că fiind apelat, persoana responsabilă nu a răspuns la

telefon de mai multe ori, astfel, determinându-se necesitatea de a recurge la apărarea

drepturilor sale în instanța de judecată.

În drept, a indicat prevederile art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova

și art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1). art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2) a Legii nr. 982

din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Reclamantul a menționat că, termenul-limită în care Inspectoratul de Poliție

Centru urma să prezinte informația solicitată era 25 august 2020.

De asemenea, reclamantul a comunicat că, reieșind din faptul că urmare a

nefurnizării informației solicitate a suportat stări psiho-emoționale distinctive, fiind

plasat în incertitudine și suspans, lipsit de posibilitatea de a înțelege sursa scurgerii

informațiilor prin transmiterea acestora persoanei care pe parcursul unui an acționează

contrar intereselor și drepturilor sale, consideră just ca în vederea acordării unei

satisfacții efective și realizării dreptului la un proces echitabil, să fie încasat de la

Inspectoratul de Poliție Centru suma de 1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, fiind

о sumă neexcesivă, justă și rezonabilă.

La data de 04 martie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizarea

pretențiilor, prin care a solicitat declararea nulității actului D-1506/20 din 10.11.2020,

declararea nulității deciziei din 24.02.2021 cu privire la cererea prealabilă, ca fiind

ilegal refuzul autorității publice de a anula în mod prejudiciar actul emis pe 10.11.2020,

constatarea lezării de Inspectoratul de Poliție Centru a dreptului său la furnizarea în

termenul legal a informației solicitate în cererea din 04.08.2020 și încasarea

prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă în mărime de 1500 de lei (f.d.

21).

În motivarea cererii de concretizare, reclamantul a menționat că, prin demersul

din 18 ianuarie 2021, reprezentantul pârâtului a solicitat în temeiul art. 207 alin. (2) lit.

(f), art. 208 Codul administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă pe motivul

nerespectării procedurii prealabile. Astfel, odată cu demersul, a făcut cunoștință și cu

scrisoarea de informare Inspectoratului de Poliție Centru D-1506/20 din 10.11.2020,

pe care anterior nu о deținea.

Reclamantul a relatat că, la data de 08 februarie 2021 a depus la Inspectoratul de

Poliție Centru cerere prealabilă cu privire la soluționarea prejudiciară a cererii D-

2

1506/20, fiind nemulțumit de răspunsul acordat. Iar, la data de 04 martie 2021 a

recepționat scrisoarea Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/21/1-2325 din

24.02.2021 prin care a fost informat că nu a fost inițiată procedura administrativă, prin

urmare nu există temei de anulare a actului contestat prealabil.

Reclamantul a subliniat că din conținutul cererii D-1506/20 se desprinde cerința

efectuării unei investigări și, ca urmare, informarea privitor la temeiul de fapt și cel de

drept al divulgării lui Mutu Maria a informației privind intenția de desfășurare de către

reclamant a unui protest. În acest sens, invocând prevederile art. 19, art. 60 alin. (1),

art. 69 alin. (2), art. 162 alin. (1) Codul administrativ, a subliniat că, în speță, petiția a

fost înregistrată pe 04 august 2020 sub numărul D-1506/20, iar răspunsul la petiție a

fost întocmit pe 10 noiembrie 2020, cu depășirea uriașă a termenului prevăzut de lege,

nefiind totodată livrat în adresa solicitantului, care a făcut cunoștință cu acesta în

instanța de judecată, fiind necesar să depună acțiune în instanța de judecată.

Reclamantul a invocat că, la caz, prin neefectuarea procedurii administrative și

nefurnizarea informației solicitate în termen i-a fost lezat dreptul prevăzut de art. 34

din Constituția Republicii Moldova și de art. 10 alin. (2) a Legii nr. 982 din 11 mai

2000 privind accesul la informație, pârâtul neonorând obligațiile prevăzute de art. 10

alin. (1) pct. (1) și art. 16 alin. (1) al Legii nr. 982 din 11 mai 2000.

Prin încheierea din 07 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins solicitarea reclamantului de atragere în proces a terțului Gheață Laurențiu (f.d.

24).

Prin încheierea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis renunțul reclamantului Dimitrov Alexei la acțiune în partea pretenției cu

privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă în mărime

de 1500 lei și s-a încetat procesul intentat la acțiunea în contencios administrativ

depusă de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru cu privire la

încasarea prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă în mărime de 1500

lei (f.d. 53).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea înaintată de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție

Centru cu privire la declararea nulității actului D-1506/20 din 10 noiembrie 2020,

declararea nulității deciziei din 24 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă,

constatarea lezării de IP Centru a dreptului la furnizarea în termenul legal a informației

solicitate în cererea din 04 august 2020 (f.d. 54, 57-60).

La data de 21 decembrie 2021, Dimitrov Alexei a declarat apel, iar la 09 iunie

2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată (f.d. 56, 67-

72).

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dimitrov Alexei împotriva hotărârii din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 100-114).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că obiectul prezentului litigiu,

constituie pretențiile privind anularea actului D-1506/20 din 10 noiembrie 2020,

3

anularea deciziei din 24 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă și constatarea

lezării de către Inspectoratul de Poliție Centru a dreptului la furnizarea în termen legal

a informației solicitate.

Instanța de apel a indicat că potrivit materialelor cauzei rezultă că, prin cererea

formulată de Dimitrov Alexei la data de 04 august 2020 și expediată Inspectoratului de

Poliție Centru prin intermediul poștei electronice, s-a solicitat informarea cu privire la

numele angajatului Inspectoratului de Poliție Centru care a divulgat lui Mutu Maria,

cu care se află în relații litigioase și extrem de ostile, intenția sa de desfășurare a acțiunii

de protest în regiunea străzii Costiujeni, cererea fiind înregistrată în cancelaria

Inspectoratului de Poliție Centru la data expedierii sub nr. D-1506/20, și în lipsa unui

răspuns, la data de 24 septembrie 2020, Dimitrov Alexei a înaintat acțiune în

contencios administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, la data de 10 noiembrie 2020,

Inspectoratul de Poliție Centru a furnizat reclamantului răspunsul la cererea cu nr. D-

1506/20 prin care, i-a comunicat despre faptul că, nu s-a constatat fapta divulgării

informației lui Mutu Maria de către angajații Inspectoratului de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău, iar ca urmare a dezacordului cu răspunsul acordat,

la data de 08 februarie 2021, Dimitrov Alexei a depus la Inspectoratul de Poliție Centru

cerere prealabilă cu privire la soluționarea prejudiciară a cererii D-1506/20 din

04.08.2020, însă prin scrisoarea Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție

mun. Chișinău nr. 34/21/1-2325 din 24 februarie 2021 a fost informat că, nu există

temei de anulare a actului contestat prealabil și că nu a fost inițiată procedura

administrativă din considerentul că în temeiul art. 80 alin. (3) Codul administrativ,

cererea nu se examinează.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante prevederile art. 3, 5, 10, 20-22, 119,

189, 206 și 225 din Codul administrativ, art. 5 și 6 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație.

Instanța de apel a stabilit că, în scopul constatării circumstanțelor rezultate din

cererea lui Dimitrov Alexei privind identificarea persoanei care a divulgat lui Mutu

Maria informația privind intenția primului de a desfășura acțiuni de protest în regiunea

străzii Costiujeni, Inspectoratul de Poliție Centru a interogat pe Mutu Maria, iar potrivit

procesului-verbal privind actele de constatare din 17 octombrie 2020 rezultă că, nici o

persoană din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru nu a divulgat informația invocată

de Dimitrov Alexei prin cererea sa din 04 august 2020. Totodată, din declarațiile lui

Mutu Maria se desprinde că, aceasta a fost informată de colaboratorii de poliție pe

motiv că, la momentul adresării de către Dimitrov Alexei la Primăria mun. Chișinău în

scopul obținerii autorizației de desfășurare a acțiunilor de protest în zona străzilor

Costiujeni - Grenoble (29 mai 2020) era în vigoare ordonanța de protecție din 12 mai

2020 în favoarea lui Mutu Maria emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin

care Dimitrov Alexei a fost obligat, pe o perioadă de 20 de zile, să stea departe de locul

aflării victimei, la o distanță de 300 m, excluzând și orice contact vizual cu victima

Mutu Maria și să stea departe de locuința victimei mun. Chișinău, str. Costiujeni 10,

ap. 70, la o distanță de minim de 200 m.

4

Instanța de apel a relevat că, prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru din

data de 10 noiembrie 2020 petiționarul Dimitrov Alexei a fost informat despre lipsa

constatării faptei divulgării informațieilui Mutu Maria de către angajații Inspectoratului

de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău, comunicându-i-se concomitent

că, în urma investigării, aceasta nu a oferit careva informații în acest sens, însă intențiile

desfășurării întrunirilor de protest au fost supravegheate și asigurate de angajații de

poliție, pentru a nu fi încălcate măsurile de protecție victimei violenței în familie,

precum și pentru a nu fi admise încălcări a ordinii publice.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, instanța de fond întemeiat a respins

pretenția cu privire la anularea actului D-1506/20 din 10 noiembrie 2020 și a

răspunsului nr. 34/21/12325 din 24 februarie 2021 la cererea prealabilă, or, reclamantul

Dimitrov Alexei a fost informat despre faptul că la caz, nu s-a identificat fapta

divulgării informației de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău, precum și faptul că intențiile desfășurării

întrunirilor de protest au fost supravegheate și asigurate de angajații de poliție în scopul

neadmiterii încălcării ordinii publice și pentru a nu fi încălcate măsurile de protecție a

victimei violenței în familie, fiind relevate toate temeiurile de drept și argumentele

faptice.

Mai mult ca atât, instanța de apel a precizat că, prin prisma prevederilor Legii nr.

133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal și Legii nr. 26 din

22 februarie 2008 privind întrunirile, informația cu referire la intenția desfășurării

acțiunilor de protest, la caz, de către Dimitrov Alexei în regiunea străzii Costiujeni nu

constituie informații cu caracter personal, iar furnizarea acestora nu este restricționată

prin lege.

Instanța de apel a respins argumentele apelantului privind aprecierea declarațiilor

lui Mutu Maria, în lipsa expunerilor persoanelor răspunzătoare de informația deținută,

or, depozițiile persoanei chestionate au fost supuse examinării în cumul cu înscrisurile

anexate de autoritatea pârâtă emise ca rezultat al acțiunilor întreprinse în legătură cu

efectuarea controlului pe cazul dat.

Instanța de apel a conchis că nu sunt întrunite premisele și condițiile operării

nulității actelor contestate, condiții în care soluția instanței de fond este una legală și

întemeiată ori careva date sau probe ce ar atesta prezența temeiurilor nulității aferent

speței nu au fost stabilite.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția primei instanțe

privind respingerea pretenției privind constatarea lezării de Inspectoratul de Poliție

Centru a dreptului la furnizarea în termenul legal a informației solicitate în cererea din

04 august 2020, întrucât, potrivit art. 64 alin. (2) Codul administrativ, refuzul de a primi

sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii, aceeași regulă aplicându-

se și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal. Astfel, este lipsită de temeinicie

cerința apelantului/reclamant de constatare a lezării dreptului la furnizarea în termenul

legal al informației și din perspectiva întreprinderii de către autoritatea publică vizată

a tuturor acțiunilor privind depistarea motivelor de tergiversare a examinării cererii

formulate de Dimitrov Alexei la data de 04 august 2020, or, potrivit materialelor

cauzei, din încheierea emisă pe marginea anchetei de serviciu din 31 decembrie 2020,

5

rezultă că în cadrul efectuării controlului, s-a stabilit că, materialul dat la data de 08

mai 2020 a fost vizat spre examinare de către Șeful Sectorului de poliție nr.6 Gheață

Laurențiu lui Cojocaru Sergiu ofițer de sector, care la data de 17 octombrie 2020 a

invitat pe Mutu Maria chestionând pe marginea plângerii, apoi la data de 10 noiembrie

2020 a întocmit о încheiere, informând petiționarul că nu au fost stabilite careva

persoane care puteau să divulge informația Mariei Mutu despre protest. Încheierea și

răspunsul au fost contrasemnate de Șeful Sectorului de poliție nr.6 Gheață Laurențiu la

data de 10 noiembrie 2020, care a explicat că, s-a admis tergiversarea examinării din

cauza funcțiilor vacante de ofițer de sector, care constituie lipsa a 5 angajați.

Totodată, instanța de apel a reținut că s-a constatat faptul că, în acțiunile ofițerului

de sector Cojocaru Sergiu în cadrul examinării cererii nr.D-1506 din 04 august 2020 a

fost admisă tergiversarea neîntemeiată și nemotivată a cererii, aceasta nefiind

prelungită în modul stabilit și fiind examinată în termen de 3 luni și 5 zile, fiind ignorate

prevederile art.60 Codul administrativ, iar pentru abaterile admise în examinarea

materialului sus-menționat ofițerul de sector Cojocaru Sergiu a fost sancționat cu

avertisment, însă prin ordinul IGP al MAI nr.560ef din 22 decembrie 2020 a fost

reziliat contractul de muncă, de asemenea, pentru abaterile admise de către Șeful

Sectorului de poliție nr.6, comisar-principal, Gheață Laurențiu fiind strict

preîntâmpinat asupra exercitării controlului asupra efectivului.

La data de 01 iunie 2023, Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Toia Anatolii

a depus recurs, iar la data de 14 iunie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel a menționat că instanța de apel nu a reținut că, autoritatea

publică, deși a întocmit un răspuns, totuși în acesta nu a oferit informația solicitată, or,

scopul înaintării cererii nr. D-1506/20 din 10 noiembrie 2020 era de a obține un răspuns

cu privirea la cauza neadoptării de Inspectoratul de Poliție a unei decizii pe marginea

cererii de informare și a investigării scurgerii de informații.

Recurentul a notat că instanța de apel a acționat contrar art. 219 din Codul

administrativ, deoarece a omis să dea o apreciere în ce măsură răspunsul nominalizat

ar putea leza dreptul recurentului la liberul acces la informație. Mai mult, instanța de

apel nu a stabilit starea de fapt și de drept a cauzei, nu a luat în considerare și alte

circumstanțe ce au importanță pentru soluționarea cauzei, și anume că termenul de

examinare a cererii prealabile a fost depășit.

Recurentul a comunicat că instanța de apel, intenționat și cu rea-credință a remis

pe o postă inexistentă citația din 20 februarie 2023 pentru ședința din 02 mai 2023, ora

11:00 și anume pe poșta electronică incorectă: alexei.dimitrov@mail.ru, deși poșta

indicată în actele procedurale și cererea de apel a fost alexei.dimitrov.md@mail.ru.

De asemenea, recurentul a indicat că din suportul probatoriu prezent la materialele

cauzei rezultă că răspunsul nu a fost transmis și adus la cunoștință recurentului, decât

prin intermediul instanței de Judecată, în cadrul procesului deja existent, astfel nefiind

la moment cert momentul emiterii unui astfel de răspuns, iar existența acestuia fizică

nu pune bază asupra existenței juridice și a efectelor pe care le produce asupra cauzei.

6

Recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare au constatat ca fiind

veridice declarațiile persoanei cu care acesta se află în relații ostile, fără a le contrapune

cu declarațiile persoanelor responsabile, Mai mult, instanța de apel a lăsat fără răspuns

situația în care instanța de fond a făcut trimitere la o normă abrogată de legislator.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Dimitrov Alexei,

reprezentat de avocatul Toia Anatolii a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 02 mai

2023, dar a fost notificat reprezentantului recurentului, la data de 03 mai 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 115).

La data de 01 iunie 2023, Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Toia Anatolii

a depus recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 119).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului și reprezentantului acestuia la

data de 15 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialelor cauzei (f.d. 116).

La data de 14 iunie 2023, Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Toia Anatolii

a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 119).

Astfel, recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Toia Anatolii

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

7

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat

de avocatul Toia Anatolii, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

8

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dimitrov Alexei,

reprezentat de avocatul Toia Anatolii.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Toia Anatolii se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

9