3ra-119/20 — contestarea actului administrativ.

3ra-119/20 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-119/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

D E C I Z I E

26 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția generală securitate publică,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Murzacov Veaceslav împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția generală securitate

publică cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat integral hotărârea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o hotărâre nouă de admitere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 18 octombrie 2018 Murzacov Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Direcția generală securitate publică cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 iulie 2017 s-a adresat Inspectoratului

General al Poliției, Direcția generală securitate cu cerere, solicitând eliberarea

permisului de procurare pentru portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare.

Prin răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018 al Inspectoratului General al

Poliției, Direcția generală securitate publică, în temeiul art. 7 alin. (2) lit. f) și alin. (4)

din Legea privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08

iunie 2012, a primit refuz din motiv că anterior a fost condamnat pentru comiterea

infracțiunilor grave cu intenție.

Prin hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal,

i-a fost stabilită pedeapsă 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (2) lit. c) din Codul penal, i-a fost stabilită pedeapsă 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, iar în

temeiul art. 39 din Codul penal (în redacția anului 1961), pentru concurs de infracțiuni,

1

prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsă mai gravă, i-a fost stabilită pedeapsă

definitivă 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un

termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei s-a calculat din data de 17 mai 2010, cu deducerea

perioadei aflării sub arest preventiv și a pedepsei executate de la 09 noiembrie 2004

până la 10 noiembrie 2004 și de la 15 noiembrie 2004 până la 17 mai 2010.

După emiterea hotărârii irevocabile din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de

Justiție a fost eliberat din penitenciar în legătură cu executarea pedepsei.

La 12 septembrie 2018 s-a adresat Inspectoratului General de Poliție, Direcția

generală securitate publică cu cererea prealabilă nr. 1874, solicitând anularea refuzului

expus în răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018, cu eliberarea permisului de

procurare pentru portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare.

Prin răspunsul nr. 34/4-1965 din 19 septembrie 2018 al Inspectoratului General de

Poliție, Direcția generală securitate publică, cererea prealabilă a fost respinsă.

Consideră Murzacov Veaceslav că refuzul Inspectoratului General de Poliție,

Direcția generală securitate publică privind eliberarea permisului de procurare pentru

portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare, este ilegal și neîntemeiat.

Antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din

momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe de drept

nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau

reabilitării.

Conform art. 111 din Codul penal alin. (1) – alin. (3) din Codul penal, se consideră

ca neavând antecedente penale persoanele: a) liberate de pedeapsă penală; b) liberate,

potrivit actului de amnistie, de răspunderea penală; c) liberate, potrivit actului de

amnistie sau grațiere, de executarea pedepsei pronunțate prin sentința de condamnare; d)

condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă, în termenul de

probă, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost anulată;

e) condamnate la o pedeapsă mai blindă decât închisoarea – după executarea pedepsei;

g) condamnate la închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin

grave – dacă au expirat 2 ani după executarea pedepsei; h) condamnate la închisoare

pentru săvârșirea unei infracțiuni grave – dacă au expirat 6 ani după executarea

pedepsei; i) condamnate la închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de

grave – dacă au expirat 8 ani după executarea pedepsei; j) condamnate la închisoare

pentru săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave – dacă au expirat 10 ani după

executarea pedepsei.

Dacă condamnatul, în modul stabilit de lege, a fost liberat înainte de termen de

executarea pedepsei sau partea neexecutată a pedepsei i-a fost înlocuită cu o pedeapsă

mai blândă, termenul stingerii antecedentelor penale se calculează pornindu-se de la

termenul real al pedepsei executate, din momentul liberării de executarea pedepsei

principale și complementare.

Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și decăderile din

drepturi legate de antecedentele penale.

Conform art. 112 alin. (1)-(4) din Codul penal, dacă persoana care a executat

pedeapsa penală a dat dovadă de o comportare ireproșabilă, la cererea sa, instanța de

judecată poate anula antecedentele penale până la expirarea termenelor de stingere a

acestora. Drept condiții pentru primirea cererii de reabilitare judecătorească pot fi: a)

condamnatul nu a comis o nouă infracțiune; b) a expirat cel puțin jumătate din termenul

2

prevăzut la art.111 alin.(1) și (2); c) condamnatul a avut o comportare ireproșabilă; d)

condamnatul a achitat integral despăgubirile civile, la plata cărora a fost obligat prin

hotărâre judecătorească, precum și cheltuielile de judecată; e) condamnatul își are

asigurată existența prin muncă sau prin alte mijloace oneste, a atins vârstă de pensionare

sau este incapabil de muncă.

Reabilitarea anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de

antecedentele penale.

În caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o nouă cerere decât

după un an.

Anularea reabilitării judecătorești se efectuează în cazul în care, după acordarea ei,

s-a descoperit că cel reabilitat a mai avut o condamnare care, dacă ar fi fost cunoscută,

conducea la respingerea cererii de reabilitare.

Relațiile juridico-penale apărute din momentul săvârșirii infracțiunii încetează

după stingerea antecedentelor penale, situație prevăzută la art. 111 din Codul penal, sau

prin reabilitare judecătorească prevăzută de art. 112 din Codul penal.

Prin reabilitarea unui fost condamnat se înțelege reintegrarea socială completă a

acestuia, prin înlăturarea pentru viitor a tuturor incapacităților și interdicțiilor ce decurg

dintr-o hotărâre a unui organ judiciar și prin repunerea fostului condamnat, în plan

moral și social, în situația pe care o avea înainte de condamnare sau liberare de

răspunderea penală.

Reabilitarea de drept (stingerea antecedentelor penale) se obține în mod automat,

în virtutea legii, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (art. 111 din

Codul penal) pentru acordarea reabilitării, cum ar fi expirarea termenului indicat în art.

111 din Codul penal și nesăvârșirea altor infracțiuni în acest termen, fără a se mai cere

existența altor condiții.

Conform art. 16 alin. (1) și alin. (4) din Codul penal, în funcție de caracterul și

gradul prejudiciabil, infracțiunile prevăzute de prezentul cod sunt clasificate în

următoarele categorii: ușoare, mai puțin grave, grave, deosebit de grave și excepțional

de grave.

Infracțiuni grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa

maximă cu închisoare pe un termen de până la 12 ani inclusiv.

Infracțiunile pentru care a fost condamnat sunt din categoria celor grave.

Conform art. 111 alin. (1) lit. h) din Codul penal, se consideră ca neavând

antecedente penale persoanele condamnate la închisoare pentru săvârșirea unei

infracțiuni grave – dacă au expirat 6 ani după executarea pedepsei.

Termenul indicat în art. 111 alin. (1) lit. h) din Codul penal, a expirat.

Prin încheierea din 07 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost

reabilitat cu privire la pedeapsa 7 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, aplicată prin hotărârea irevocabilă din 17

mai 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) și art. 328 alin. (2) lit. c) din Codul penal, cu aplicarea

art. 39 din Codul penal (în redacția anului 1961).

La moment întrunește condițiile legale pentru eliberarea permisului de procurare

pentru portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare, deoarece nu a comis o

infracțiune nouă; a avut și are un comportament ireproșabil; a respectat legea și regulile

de conviețuire socială, adeverind astfel că s-a corectat și merită reintegrarea socială

completă și din punct de vedere juridic.

3

Probele anexate demonstrează o conduită bună la locul de muncă, în societate și în

familie pe toată perioada de la executarea pedepsei până la soluționarea cererii de

reabilitare.

A achitat integral despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărâre

judecătorească.

Își asigură existența prin muncă.

A cerut Murzacov Veaceslav admiterea acțiunii și anularea ca fiind ilegal refuzul

Inspectoratului General al Poliției, Direcția generală securitate publică expus în

răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018 privind eliberarea permisului de procurare

pentru portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare.

Prin hotărârea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

depusă de Murzacov Veaceslav a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță, cu trimitere la prevederile art. 7 din Legea privind regimul armelor

și al munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iunie 2012, a motivat soluția că prin

hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal, lui

Murzacov Veaceslav i-a fost stabilită pedeapsă 7 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) din Codul penal, i-a fost stabilită

pedeapsă 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un

termen de 3 ani, iar în temeiul art. 39 din Codul penal (în redacția anului 1961), pentru

concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsă mai gravă, i-a

fost stabilită pedeapsă definitivă 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 189 alin. (1) și (3) lit. a) și b) din Codul penal, șantajul, adică cererea

de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra

acestora sau de a săvârși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințând cu violență

persoana, rudele sau apropiații acesteia, cu răspândirea unor știri defăimătoare despre

ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului,

deținătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deținătorului, a rudelor sau a

apropiaților acestora.

Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2): a) săvârșiți de un grup criminal organizat

sau de o organizație criminală; b) săvârșite cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite

în calitate de armă.

Murzacov Veaceslav nu a întrunit condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea

privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă pentru eliberarea permisului

de procurare pentru portul și folosirea unei arme letale, cu destinația autoapărare, acesta

aflându-se în situația specificată la alin. (2) lit. f) al art. 7 din Legea respectivă și anume,

a fost condamnat prin hotărâre judecătorească irevocabilă la pedeapsă de privațiune de

libertate pentru infracțiuni grave, comise cu intenție și cu folosirea armelor.

Or, condițiile de acordare a permisului de procurare a armelor letale și neletale

supuse autorizării, sunt expres și imperativ indicate în art. 7 alin. (1) din Legea nr.130

din 08 iunie 2012, care urmează a fi întrunite cumulativ, fără careva excepții sau

rezerve, pe când Murzacov Veaceslav în speță nu le întrunește.

Referitor la argumentul lui Murzacov Veaceslav că prin încheierea din 07 aprilie

2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost reabilitat cu privire la pedeapsa 7

ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3

4

ani, aplicată prin hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de

Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) și art.

328 alin. (2) lit. c) din Codul penal, cu aplicarea art. 39 din Codul penal (în redacția

anului 1961), prima instanță a menționat că nu are relevanță dacă antecedentele penale

au fost sau nu stinse, or, anterior acesta a fost condamnat prin hotărârea judecătorească

irevocabilă la pedeapsă de privațiune de libertate pentru infracțiune gravă, pentru o

faptă săvârșită cu intenție, cu folosirea armelor.

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

S-a admis acțiunea depusă de Murzacov Veaceslav.

S-a anulat ca ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției, Direcția generală

securitate publică expus în răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018 privind

eliberarea lui Murzacov Veaceslav permisului de procurare pentru portul și folosirea

armei letale cu destinația autoapărare.

Instanța de apel a motivat soluția că Murzacov Veaceslav întrunește condițiile

legale pentru eliberarea unui permis de procurare pentru portul și deținerea armei letale

cu destinație de autoapărare, or, prin încheierea din 07 aprilie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, acesta a fost reabilitat cu privire la pedeapsa 7 ani închisoare

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, aplicată

prin hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) și art. 328 alin. (2) lit.

c) din Codul penal, cu aplicarea art. 39 din Codul penal (în redacția anului 1961).

Reabilitarea judecătorească anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi

legate de antecedentele penale.

În cazul lui Murzacov Veaceslav nu se atestă situația prevăzută la art. 7 alin. (2) lit.

f) din Legea privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08

iunie 2012.

La 06 noiembrie 2019 Inspectoratul General al Poliției, Direcția generală securitate

publică reprezentat de Oleg Zloi în baza procurii nr. 34/8-154 din 30 ianuarie 2019, a

depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, iar la 03 ianuarie

2020 în baza procurii nr. 34/8-01 din 02 ianuarie 2020 a prezentat partea motivată a

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 17 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, pe care o consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției, Direcția generală

securitate publică a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel,

declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu interpretarea

eronată a normelor de drept material.

Or, dispozițiile Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă

nr. 130 din 08 iunie 2012 și ale Regulamentului cu privire la regimul armelor și al

munițiilor cu destinație civilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 293 din 23 aprilie

2014, expres reglementează categoriile de arme și de muniții cu destinație civilă,

precum și condițiile în care procurarea, înstrăinarea, deținerea, portul, folosirea acestor

arme și muniții și operațiunile cu ele, sunt permise pe teritoriul Republicii Moldova, la

fel și cercul persoanelor care sunt limitate în acest drept.

Murzacov Veaceslav nu întrunește condițiile legale pentru a obține permisul de

procurare pentru portul și deținerea unei arme letale, or, acesta a fost condamnat

5

anterior prin hotărârea judecătorească irevocabilă la pedeapsă cu privațiune de liberate

pentru săvârșirea infracțiunilor grave comise, cu intenție, și cu folosirea armelor.

Procurarea, deținerea, portul și folosirea armei nu reprezintă un drept absolut al

omului, dar un drept relativ.

Reabilitarea unui fost condamnat nu duce în mod automat la dobândirea dreptului

de referință, or, prin reabilitare se înțelege reintegrarea socială a persoanei, iar, dreptul

de procurare, deținere, port și folosire a armei poate fi obținut doar în condițiile stabilite

la Legea nr. 130/2012.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Decizia recurată a fot pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 30 octombrie

2019, iar cererea de recurs a fost depusă la 06 noiembrie 2019, adică în termenul

prevăzut de lege.

La 02 decembrie 2019 și la 09 ianuarie 2020 în adresa lui Murzacov Veaceslav și

avocatului acestuia Tocan Rodion a fost expediată copia recursului depus de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția generală securitate publică, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 126, 148).

La 22 ianuarie 2020 Murzacov Veaceslav reprezentant de avocatul Tocan Rodion

în baza mandatului seria MA nr. 0966930 din 15 noiembrie 2018, a depus referință

solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției,

Direcția generală securitate publică, cu menținerea deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța

de apel a verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea

justă a litigiului, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Inspectoratul General al Poliției, Direcția generală securitate publică a fost numit

pentru examinare în complet din 5 judecători pentru 26 februarie 2020.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

6

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe, din motivele

ce succed.

Din materiale cauzei rezultă că la 27 iulie 2017 Murzacov Veaceslav s-a adresat

Inspectoratului General al Poliției, Direcția generală securitate cu cerere, solicitând

eliberarea permisului de procurare pentru portul și folosirea armei letale cu destinația

autoapărare (f.d. 30).

Prin răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018 al Inspectoratului General al

Poliției, Direcția generală securitate publică, în temeiul art. 7 alin. (2) lit. f) și alin. (4)

din Legea privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08

iunie 2012, Murzacov Veaceslav a primit refuz din motiv că anterior a fost condamnat

pentru comiterea infracțiunilor grave cu intenție (f.d. 11).

La 12 septembrie 2018 Murzacov Veaceslav s-a adresat Inspectoratului General de

Poliție, Direcția generală securitate publică cu cererea prealabilă nr. 1874, solicitând

anularea refuzului expus în răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018, cu eliberarea

permisului de procurare pentru portul și folosirea armei letale cu destinația autoapărare

(f.d. 17-19).

Prin răspunsul nr. 34/4-1965 din 19 septembrie 2018 al Inspectoratului General de

Poliție, Direcția generală securitate publică, cererea prealabilă a fost respinsă (f.d. 12).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că hotărârea

primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei, cu aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material, din următoarele considerente.

Conform art. 7 alin. (1), (2) și (4) din Legea privind regimul armelor și al

munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iunie 2012, permisul de procurare a armelor

letale și neletale supuse autorizării și, după caz, permisul de armă se acordă persoanelor

prevăzute la art. 8 alin. (1) dacă nu se află în una din situațiile specificate la alin. (2) din

prezentul articol și întrunesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta de 21 de ani;

b) au absolvit un curs de instruire teoretică și practică de mânuire a armei de foc,

organizat de o persoană juridică acreditată în domeniu, în condițiile legii, cu excepția

7

personalului atestat sau în rezervă din cadrul autorităților administrației publice care au

competențe în domeniul apărării naționale, securității statului și al ordinii publice,

precum și din cadrul Centrului Național Anticorupție, al Procuraturii și al Administrației

Naționale a Penitenciarelor;

c) dispun de condiții pentru asigurarea securității și integrității armelor și a

munițiilor;

d) sunt apte din punct de vedere psihologic și medical pentru a deține și a folosi

arme și muniții;

e) au calitatea impusă de lege, atestată prin documente prevăzute în normele de

aplicare a prezentei legi, în funcție de destinația armelor.

Permisele prevăzute la alin. (1) nu se acordă persoanelor care se află în una din

următoarele situații:

a) sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție,

potrivit legislației în vigoare;

b) au antecedente penale;

c) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deținere sau, după caz, de

port și folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării, cu excepția

situațiilor în care măsura de anulare s-a dispus ca urmare a pierderii calității prevăzute la

art. 8 alin. (2);

d) au pierdut sau li s-au sustras, în ultimii 5 ani, în împrejurări imputabile lor,

armele letale sau neletale supuse autorizării;

e) au fost condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru infracțiuni

comise cu intenție cu folosirea armelor sau a munițiilor, a substanțelor și materialelor

explozive sau toxice, precum și a substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor,

dar și pentru purtarea, păstrarea, procurarea, producerea, fabricarea, transportarea sau

comercializarea ilegală a acestora;

f) au fost condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă la pedeapsă de

privațiune de libertate pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de

grave comise cu intenție;

g) prezintă pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea corporală a

persoanelor și se află la evidență specială în organele de poliție;

h) în privința cărora au fost aplicate ordinul de restricție de urgență sau ordonanța

de protecție.

Dacă autoritatea competentă în soluționarea cererii constată că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute la alin. (1) sau că solicitantul se află în una din situațiile specificate

la alin. (2), acestuia i se refuză eliberarea permisului de procurare a armei și i se

comunică în scris, în termenul stipulat la alin. (3), decizia luată.

Conform art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea enunțată, dreptul de posesie a armelor

încetează dacă titularul se află în una din situațiile specificate la art. 7 alin. (2) lit. e)–g).

Reieșind din prevederile pct. 7 subpct. 11) din Regulamentul cu privire la regimul

armelor și al munițiilor cu destinație civilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 293

din 23 aprilie 2014, în vederea autorizării procurării armelor letale și neletale supuse

autorizării, cetățeanul Republicii Moldova cu domiciliul permanent în Republica

Moldova, care dorește să devină titular al dreptului de deținere sau, după caz, de port și

folosire, trebuie să depună la serviciul abilitat din cadrul Inspectoratului General al

Poliției sau, după caz, pentru armele cu țeavă lisă, la serviciul abilitat din cadrul

inspectoratului de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, un dosar cuprinzând

8

următoarele documente, care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 7 alin.

(1) și (2) din Lege nr. 130 din 08 iunie 2012, și anume copia autentificată a deciziei

definitive, emisă de organul de drept competent, din care să rezulte că solicitantul nu se

află în una din situațiile prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a), b), e)-g), după caz.

Se reține că prin hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme

de Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) din

Codul penal lui Murzacov Veaceslav i-a fost stabilită pedeapsă 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) din Codul penal, i-a fost

stabilită pedeapsă 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art. 39 din Codul penal (în redacția

anului 1961), pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de

pedeapsă mai gravă, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 7 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Prin încheierea din 07 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

Murzacov Veaceslav a fost reabilitat cu privire la pedeapsa 7 ani închisoare cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, aplicată prin

hotărârea irevocabilă din 17 mai 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. a) și b) și art. 328 alin. (2) lit.

c) din Codul penal, cu aplicarea art. 39 din Codul penal (în redacția anului 1961) (f.d. 5-

8).

În circumstanțele expuse, se consideră eronată concluzia instanței de apel că

Murzacov Veaceslav întrunește condițiile legale pentru eliberarea permisului de

procurare pentru portul și deținerea armei letale cu destinație de autoapărare, având în

vedere că prin încheierea din 07 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

acesta a fost reabilitat, iar reabilitarea judecătorească anulează toate incapacitățile și

decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Or, art. 7 din Legea privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr.

130 din 08 iunie 2012, expres, cert și imperativ stabilește condițiile de acordare a

permisului de procurare a armelor letale și neletale supuse autorizării și, după caz, a

permisului de armă, precum și lista exhaustivă a persoanelor cărora nu se acordă

respectivul permis.

La caz, Murzacov Veaceslav nu întrunește condițiile legale pentru obținerea

permisului de procurare pentru portul și deținerea unei arme letale, deoarece acesta

anterior prin hotărârea judecătorească irevocabilă a fost condamnat la pedeapsă cu

privațiune de liberate pentru infracțiuni grave comise cu intenție și cu folosirea armelor.

Prin urmare, prima instanță just a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea depusă

de Murzacov Veaceslav ca neîntemeiată.

Conform art. 54 alin. (2) și (4) din Constituția Republicii Moldova, exercițiul

drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege,

care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare

în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării,

ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării

drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor

confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

9

Restrângerea unor drepturi se impune în scopul apărării ordinii publice, care

reprezintă un ansamblu de dispoziții prin care se asigură liniștea publică, armonia

socială, respectul față de lege și decizii legitime ale autorităților publice.

În scopul enunțat legislatorul a adoptat Legea privind regimul armelor și al

munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iunie 2012, care stabilește regimul special

(limitat) al circulației și folosirii armelor letale, neletale și a munițiilor cu destinație

civilă.

Prevederile Legii nr. 130/2012, fac excepție de la aplicarea clasică a normelor

juridice, or, restricțiile indicate în Legea respectivă sunt în interesul superior al

comunității și se aplică exhaustiv în condițiile prevăzute de către aceasta, iar

circumstanțele care reduc caracterul prejudiciabil cum ar fi termenul de prescripție,

stingerea antecedentelor penale și reabilitarea în drepturi, nu pot servi temei pentru

ridicarea restricțiilor expres stabilite de către legislator.

Astfel, Legea nr. 130/2012 expres prevede limitarea dreptului la procurarea

armelor persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă la pedeapsă

privativă de libertate pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave

comise, cu intenție, cu folosirea armelor sau a munițiilor, a substanțelor și materialelor

explozive sau toxice, precum și a substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor,

dar și pentru purtarea, păstrarea, procurarea, producerea, fabricarea, transportarea sau

comercializarea ilegală a acestora.

În speță, nu are relevanță dacă antecedentele penale ale lui Murzacov Veaceslav au

fost sau nu stinse sau reabilitat în drepturi, or, acesta anterior a fost condamnat prin

hotărâre irevocabilă judecătorească la pedeapsă cu privațiune de libertate pentru

infracțiuni grave, comise cu intenție și cu folosirea armelor.

Afară de aceasta, procurarea, deținerea, portul și folosirea armei nu reprezintă un

drept absolut al omului, dar un drept relativ.

Reabilitarea lui Murzacov Veaceslav nu duce în mod automat la dobândirea

dreptului de referință, or, prin reabilitare se înțelege reintegrarea socială a persoanei, iar

dreptul de procurare, deținere, port și folosire a armei poate fi obținut doar în condițiile

exprese și imperative stabilite la Legea nr. 130/2012, care urmează a fi îndeplinite

cumulativ.

Date fiind cele relatate, este întemeiat refuzul Inspectoratului General al Poliției,

Direcția generală securitate publică expus în răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018

privind eliberarea lui Murzacov Veaceslav a permisului de procurare pentru portul și

deținerea armei letale cu destinație autoapărare, or, în speță se atestă suficiente probe

concludente din care rezultă că acesta nu întrunește condițiile prevăzute la art. 7 din

Legea nr. 130/2012.

Prima instanță, cu respectarea principiului aplicării „triplului test”, ce presupune că

limitarea trebuie să fie prevăzută de lege; să protejeze un interes legitim și să fie

necesară într-o societate democratică, corect a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea

ca neîntemeiată, or, refuzul Inspectoratului General al Poliției, Direcția generală

securitate publică expus în răspunsul nr. 34/4-1622 din 22 august 2018 privind

eliberarea lui Murzacov Veaceslav permisului de procurare pentru portul și deținerea

armei letale cu destinație autoapărare, a fost emis în conformitate cu legea, cu

respectarea competenței și procedurii stabilite în acest sens de legislația în vigoare.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

10

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția generală securitate publică, de a casa integral

decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din

17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 247 și art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția generală securitate publică.

Se casează integral decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Murzacov Veaceslav împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția generală securitate publică cu privire

la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

11