2r-423/19 — constatarea și delimitarea cotei-părți, anularea actelor administrative și declararea nulității contractelor și desfășurării licitației

2r-423/19 — constatarea și delimitarea cotei-părți, anularea actelor administrative și declararea nulității contractelor și desfășurării licitației (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-423/19

Prima instanță - (Judecătoria Anenii Noi, sediul central) R. Popescu-Balta

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

D E C I Z I E

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Cooperativa Agricolă de Producție

„Basarabia”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Cooperativa Agricolă de Producție „Basarabia” împotriva Primăriei satului

Botnărești, raionul Anenii Noi, Consiliului comunei Botnărești, raionul Anenii Noi

și Societății cu Răspundere Limitată „Expalsa-IMP” cu privire la constatarea și

delimitarea cotei-părți, anularea actelor administrative și declararea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare și desfășurării licitației,

împotriva încheierii din 3 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Cooperativa Agricolă de Producție „Basarabia”

împotriva hotărârii din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 27 octombrie 2014 CAP „Basarabia” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, Consiliului com.

Botnărești, r-nul Anenii Noi și SRL „Expalsa-IMP” cu privire la constatarea și

delimitarea cotei-părți, anularea actelor administrative și declararea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare și desfășurării licitației.

Prin hotărârea din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central,

cererea de chemare în judecată depusă de CAP „Basarabia” împotriva Primăriei s.

Botnărești, r-nul Anenii Noi, Consiliului com. Botnărești, r-nul Anenii Noi și SRL

„Expalsa-IMP”, cu privire la constatarea și delimitarea în folosul CAP „Basarabia”

cota-parte ideală de 16,43% din obiectul - complexul patrimonial „Salcia”, ce

aparținea ÎIPCVCJ „Țînțăreni”, recunoașterea nulității contractului de vânzare-

cumpărare nr. 8930 din 19 decembrie 2014 încheiat între Primăria com. Botnărești

și SRL „Expalsa-IMP” cu privire la procurarea bunurilor imobile nr. 1012104109

cu suprafața de 0,9651 ha, nr. 1012104109.01, nr. 1012104109.02, recunoașterea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 8925 din 19 decembrie 2014

încheiat între Primăria com. Botnărești și SRL „Expalsa-IMP” cu privire la

1

procurarea bunurilor imobile nr. 1012104100 cu suprafața de 18,8392 ha, nr.

1012104100.01-16 și recunoașterea nulității petrecerii licitației conform procesului

verbal nr. 1 din 2 decembrie 2014 privind petrecerea licitației și procesul verbal nr.

3 din 2 decembrie 2014 privind rezultatul licitației, s-a respins.

Cerințele în latura ce ține de anularea deciziei cu privire la formarea bunului

imobil 1012104100 ca ilegală, anularea deciziei Consiliului com. Botnărești, r-nul

Anenii Noi din 4 noiembrie 2014 nr. 06/02 privind organizarea licitației ca ilegală

și anularea deciziei Consiliului com. Botnărești r-nul Anenii Noi din 11 decembrie

2014 cu privire la aprobarea rezultatelor licitației din 2 decembrie 2014, s-au scos

de pe rol.

La 12 decembrie 2018, CAP „Basarabia” a declarat apel împotriva hotărârii

din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central.

Prin încheierea din 1 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de CAP „Basarabia”.

S-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării, în cancelaria Curții de

Apel Chișinău, a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 37 500

de lei, până la data de 29 martie 2019, inclusiv.

La 29 martie 2019, apelanta CAP „Basarabia” a depus prin intermediul

cancelariei Curții de Apel Chișinău, apelul motivat, prin care a solicitat casarea

hotărârii din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, cu

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Concomitent, a solicitat scutirea integrală de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel.

Prin încheierea din 1 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea depusă de CAP „Basarabia” privind scutirea integrală de la plata taxei de

stat.

S-a comunicat apelantei că necesită să prezinte, în cancelaria Curții de Apel

Chișinău, dovada de plată a taxei de stat în mărime de 37 500 de lei, până la data

de 25 aprilie 2019, inclusiv.

Totodată, s-a comunicat că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din

Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 3 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de CAP „Basarabia” împotriva hotărârii din 4 decembrie 2018 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul central.

La 5 iunie 2019 CAP „Basarabia” a declarat recurs împotriva încheierii din 3

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii, scutirea de la plata taxei de stat, cu trimiterea cauzei instanței de apel

pentru judecarea apelului în fond.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că este ilegală și eronată.

În sensul dat, a invocat că instanța de apel evaziv și nemotivat a respins

cererea de scutire de la plata taxei de stat și nu a dat apreciere situației materiale

precare în care se află CAP „Basarabia”.

Instanța de apel nu a dat sub nici o formă apreciere actelor anexate la dosar,

ce confirmă starea de incapacitate de plată, iar în rezultat nu a examinat sau a

2

examinat superficial situația materială precară și nu și-a motivat suficient de

plauzibil refuzul, ceia ce a condiționat îngrădirea dreptului la apărare.

Astfel a remarcat că, a prezentat instanței de apel rapoartele financiare pentru

ultimii ani, care confirmă starea reală, dezastruoasă, de incapacitate de plată a CAP

„Basarabia”, a prezentat extrase de conturi bancare care confirmă lipsa totală de

surse financiare, a prezentat acte confirmative a secetei care a afectat direct genul

de activitate al întreprinderii.

Însă, toate aceste probe au fost neglijate și, nemotivat, nu au fost admise de

instanța de apel spre examinare or, nu a fost motivată respingerea acestor probe și

preferința altor probe opuse.

A indicat că deoarece cerințele acțiunii scoase de pe rol sunt de contencios

administrativ care, în temeiul Codului de procedură civilă, sunt scutite de taxa de

stat, instanța de apel nu era în drept să restituie apelul declarat, atât în partea ce ține

de atacarea actului judecătoresc privind scoaterea de pe rol a cerințelor acțiunii de

contencios administrativ, cît și al respingerii altor cerințe nepatrimoniale, decât a

celei de delimitare în folosul reclamantului a cotei-părți ideale de 16,43% din

obiectul - complexul patrimonial „Salcia” - unica patrimonială, pentru care însă

taxa a fost calculată greșit.

Prin urmare, consideră că instanța de apel a impus cu taxă de stat o cerință

scutită prin lege de plata taxei de stat și a restituit apelul asupra cerințelor care nu

se impun cu taxă de stat, fapt prin care a îngrădit flagrant dreptul de acces la

justiție.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 3 mai 2019.

La 16 mai 2019 Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la proces

copia încheierii (f.d. 174), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

În cererea de recurs, recurentul a menționat că a recepționat încheierea la 22

mai 2019.

Astfel, Colegiul constată că CAP „Basarabia” s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și pasibil

de a fi admis, din considerentele ce urmează.

Conform art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul

și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 83 din Codul de procedură civilă, taxa de stat

reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească

în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele

procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe

documente din dosar.

3

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege,

în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

Astfel, o condiție necesară pentru admiterea spre examinare a cererii de apel

reprezintă plata taxei de stat, dovada căreia conform art. 365 alin. (4) din Codul de

procedură civilă se anexează la cererea de apel.

Totodată, prevederile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă stipulează

că, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana

fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească)

de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Subsidiar, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 1216-

XII din 3 decembrie 1992, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau

instanța judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în

acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat

persoanele fizice și juridice, precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de

stat.

Din sensul normelor precitată rezultă că instanța de judecată, în vederea

neîngrădirii dreptului părților la accesul liber la justiție, la cerere, poate scuti

persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat, în urma justificării situației

materiale a acesteia.

Scutirea poate fi totală sau parțială, apreciindu-se în dependență de cerere și

de dovezile prezentate.

În cererea de scutire a persoanei fizice se vor expune circumstanțele care

justifică solicitarea și vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanțe.

În cadrul aprecierii situației materiale se ia în considerare valoarea

patrimoniului disponibil al persoanei, valoarea acțiunii, obligațiile care ar rezulta

din anumite acte, făcându-se o concluzie din ansamblul probelor prezentate.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs va raporta

circumstanțele prezentate la criticile invocate de recurent și va trebui să se asigure

că în cazul de față Curtea de Apel Chișinău, a îndeplinit condiția unei examinări

efective și a oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru

rezultatul procesului (a se vedea, în contrast, Lebedinschi vs. Moldova, hotărârea

din 16 iunie 2015, § 31, 35 – 36; cauza Nichifor vs. Moldova, hotărârea din 20

septembrie 2016, § 29 – 31).

La caz, CAP „Basarabia” a solicitat scutirea de la plata taxei de stat din

considerentul imposibilității achitării acesteia ca consecință a stării financiare

dificile.

În calitate de mijloace probatorii a situației financiare precare a prezentat un

șir de înscrisuri, care în opinia întreprinderii apelante demonstrează temeinicia

solicitării privind scutirea de la plata taxei de stat.

În pofida acestor fapte, instanța de apel la aprecierea situației financiare a

întreprinderii apelante, nu a dat valență tuturor circumstanțelor cauzei în raport cu

înscrisurile prezentate și a emis o soluție nemotivată în esența ei.

Colegiul reține că în cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează

dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței

observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei

părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv.

4

Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale

este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.

În speță, Colegiul observă că instanța de apel la examinarea cererii de scutire

de la plata taxei de stat nu a efectuat o examinare adecvată a capacității

întreprinderii apelante de a plăti taxa de stat.

Colegiul notează că instanța de apel la examinarea cererii de scutire nu a

efectuat o examinare adecvată a capacității apelantei de a plăti taxa, iar admiterea

unei astfel de ipoteze în sensul obligării acesteia la plata taxei de stat ar reprezenta

o limitare a dreptului său de acces la instanță.

Respectiv, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că apelanta

nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme situația financiară

dificilă, în cazul în care instanța de apel nici nu a analizat probele prezentate în

vederea scutirii de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

În cazul de față, la adoptarea încheierii de respingere a cererii de scutire

parțială de la plata taxei de stat, instanța de apel trebuia să examineze minuțios

probele prezentate de către întreprinderea apelantă. Or, din încheierea din 1 aprilie

2019, nu se poate deduce că instanța de apel a examinat actele prezentate în

vederea justificării respingerii scutirii de la plata taxei de stat.

Așadar, prin lipsa examinării temeiniciei argumentelor invocate în cererea de

scutire de la plata taxei de stat în raport cu probatoriul prezentat, se constată că

instanța de apel a dat dovadă de un formalism excesiv în această parte. Deși, prin

prisma principiului contradictorialității și egalității armelor, instanța de apel era

obligată să asigure un echilibru just a intereselor ambelor părți implicate în proces.

În esență, motivarea Curții de Apel Chișinău a pus într-o situație de dezavantaj

CAP „Basarabia” față de pârâți (a se vedea cauza Donadze vs. Georgia, hotărârea

din 7 martie 2006, § 35 – 36).

Constatând toate cele relatate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, conturează o opinie tendențioasă a

instanței de apel de respingere a cererii de scutire de la plata taxei de stat, fără a da

o apreciere tuturor probelor în ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile

invocate de apelant, ignorând nemotivat unele afirmații sau cel puțin nemotivând

prevalarea unor circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă, asupra probelor

existente la dosar.

În atare situație, instanța de recurs apreciază că CAP „Basarabia” nu i-a fost

asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la

un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii

din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că recurenta nu a reușit să pună în

discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considera

necesare în vederea apărării punctului ei de vedere, la caz în ceia ce ține cerința de

scutire de la plata unei taxe pentru exercitarea căii de atac (cauza Blücher vs.

Republica Cehă, hotărârea din 11 ianuarie 2005, cauza Carmel Saliba vs. Malta,

hotărârea din 29 noiembrie 2016, § 65).

În acest sens, Colegiul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

5

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (cauza Doorson vs. Olanda, hotărârea din 26 martie 1996).

Totodată în jurisprudența sa constantă (cauza Clionov vs Moldova,

TudorComerț vs Moldova, Teltronic-CATV vs Polonia etc.), Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a relevat că dreptul la tribunal este pus grav în discuție dacă

taxa de stat este fixată într-un cuantum excesiv, îndeosebi atunci când cel care

intenționează să exercite calea de atac este lipsit de resurse financiare.

În consecință, Curtea Europeană a arătat că, în toate cazurile de exercitare a

recursului (apelului) fără plata taxei de stat, instanța de judecată trebuie să

examineze posibilitatea reducerii cuantumului acesteia sau scutirii recurentului

(apelantului) care invocă situația grea financiară.

Luând în considerare cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de recurs urmează a fi admisă, casată încheierea din 3 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău și restituită cauza la rejudecare în același complet de judecată, de la

stadia de primire a cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de CAP „Basarabia”.

Se casează încheierea din 3 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu privire la

constatarea și delimitarea cotei-părți, anularea actelor administrative și declararea

nulității contractelor de vânzare-cumpărare și desfășurării licitației și se restituie

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, la

stadia de primire a cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6