3ra-659/19 — contestarea actului administrativ

3ra-659/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-659/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A.Catană)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M.Guzun, L.Pruteanu, V.Buhnaci)

D E C I Z I E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Colegiul Național de Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo”), reprezentat de avocatul Frecauțan Marina,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi

Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan,

intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”), și a fost casată hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 05 august 2016, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Chișinău,

Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin

Alexandru și Marjin Ivan, solicitând anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie

2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr.

XXXXX, Nataliei Marjin, anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie

2016, emis în temeiul dispoziției nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei

Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. XXXXX,

cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, XXXXX și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 16 iunie

2016, a recepționat nota informativă emisă de Pretura sectorului Centru, prin care s-

a adus la cunoștință faptul că familia Marjin s-a adresat, cu solicitarea de a fi

eliberat extrasul din fișa de locuință și tabelul nominal.

Potrivit informației prezentate, la data de 14 martie 2016, Primăria mun.

Chișinău, în persoana viceprimarului Vladimir Coteț, a emis dispoziția nr. 188-d pe

numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul

nr. 16, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa: XXXXX.

Astfel, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” nu este de

acord cu dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016, consideră actul menționat drept

unul emis contrar normei legale, abuziv și neîntemeiat.

A relatat că imobilul indicat în ordinul de repartiție nr.014869 din 17 martie

2016 și anume apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p., situat pe

adresa: XXXXX, nu este altceva decât trei odăi al căminului studențesc care se află

în gestiunea economică a Colegiului (instituție de învățământ republicană),

monitorizată de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

A specificat reclamantul că, în septembrie 2015 a fost depusă o cerere de

către Marjin Natalia, la Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”,

prin care a solicitat formularea unui demers din numele Colegiului către Consiliul

Municipal Chișinău și Primăria Chișinău prin care să se ceară schimbarea destinației

din cămin în apartament (spațiu locativ) pentru apartamentul nr. XXXXX situat pe

adresa: XXXXX, în scopul eliberării ordinului de repartiție. La acel moment,

Marjin Natalia recunoștea că este imposibilă eliberarea ordinului fără demersul și

acordul Colegiului.

Astfel, administrația Colegiului, a comunicat solicitanților că bunul imobil

indicat în cerere este proprietatea exclusivă a statului, Colegiul Național de

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, doar, îl gestionează, și prin urmare nu

dispune de dreptul de dispoziție asupra acestuia, motiv din care Colegiul nu este în

drept să satisfacă cerințele înaintate.

Prin urmare, a relatat că familia Marjin, ignorând răspunsul primit, a depus o

cerere Primarului mun. Chișinău, fiindu-le eliberat ordinul de repartiție vizat mai

sus, ulterior solicitând Preturii s. Centru și eliberarea Extrasului din fișa de locuință

și a tabelului nominal.

A precizat reclamantul că la data de 28 iunie 2016, în scopul anulării

dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, cu privire la eliberarea ordinului de

repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin și

anulării ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul

dispoziției nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei

acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr.XXXXX, cu suprafața de 86,7

m.p, situat pe adresa, XXXXX, a înregistrat în cancelaria Primărie mun. Chișinău o

cerere prealabilă.

Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la

data de 18 iulie 2016, i s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție

constituie doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar

deoarece nu s-a constatat vreo sesizare sau notificare a organelor ce efectuează

controlul actelor emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității

dispoziției nr. 188-d 3 din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a

anula dispoziția respectivă.

2

A comunicat reclamantul că din acțiunile întreprinse de Marjin Natalia, este

evidentă intenția acesteia de a privatiza apartamentul nr. XXXXX cu suprafața de

86,7 m.p, situat pe adresa, XXXXX.

În acest sens a precizat că nu pot fi privatizate căminele care se află în

proprietatea statului. Or, prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației

bunului imobil, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 din Legea privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2007, potrivit

căruia bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

A remarcat reclamantul că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a

adresat cu o cerere către Direcția Generală Locativ - Comunală și Amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de

repartiție pentru domiciliere permanentă în bunul imobil litigios. Prin răspunsul

nr.562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat prezentarea unui șir de

acte, inclusiv decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la modificarea statutului

juridic de cămin, demersul proprietarului blocului cu privire la modificarea

statutului juridic de cămin și eliberarea ordinului de repartiție, extras din fișa

locuinței și extras din tabelul nominal, planul apartamentului nominalizat eliberat de

OCT Chișinău.

Astfel, s-a constatat că nici unul din actele solicitate la acel moment Marjin

Natalia nu le-a prezentat.

Referitor la statutul familiei Marjin în cadrul Colegiul Național de Medicină

și Farmacie „Raisa Pacalo”, a menționat reclamantul că doar Marjin Natalia este

angajată la Colegiu. Familia Marjin locuiește în căminul din mun. XXXXX, în

temeiul contractului de locațiune încheiat anual. Alte drepturi decât cele indicate în

contractul de locațiune referitor la bunul imobil litigios, familia Marjin nu are.

Prin urmare, a considerat că acțiunile întreprinse de familia Marjin sunt

abuzive, dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016 contravine legii, în situația în care

nu a fost schimbată destinația bunului și lipsește acordul administratorului referitor

la privatizare.

La data de 08 iunie 2017, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat anularea

dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de

repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin,

anularea ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul

dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei

acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7

m.p, situat pe adresa: XXXXX, încasarea din contul pârâtului Primarul mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan și Marjin Alexandru în mod

solidar, în beneficiul reclamantului Colegiului Național de Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo” a cheltuielilor legate de examinarea cauzei.

A invocat prevederile art. (1) al Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324

din 10 martie 1994, care stabilește, că privatizarea fondului de locuințe este un

proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuințe

aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul

de proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite din

contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor

Republicii Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți

3

economice, alte societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea

unor stăpâni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

Conform alin. (2) art.5, al legii menționate, nu pot fi vândute sau transmise cu

titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orășele militare de tip

închis, căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate și ireparabile, casele ce

urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se află la balanța sau în

proprietatea fondului forestier de stat.

Astfel, norma menționată mai sus indică expres faptul că nu pot fi privatizate

căminele care se află în proprietatea statului.

Mai indică, că prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației

bunului imobil, ignorându-se prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 14 mai 2007, potrivit căreia bunurile

domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

Respectiv, schimbarea destinației acestora, poate fi efectuată numai în strictă

corespundere cu norma legală, și anume în conformitate cu alin. (2) al art.6 al Legii

cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, potrivit căruia excluderea

locuințelor din fondul public de locuințe se efectuează numai în baza deciziei

autorității administrației publice competente, la cererea administratorului, în cazul:

recunoașterii, în modul stabilit, a locuințelor din fondul public de locuințe drept

inutilizabile pentru locuire; declarării utilității publice a unor lucrări ce vor fi

efectuate pe terenul ocupat de locuințe.

A declarat, că o cerere din numele administratorului nu a fost prezentată

referitor la schimbarea destinației bunului imobil, fapt care exclude legalitatea

procedurii efectuate.

A mai susținut că, la 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat repetat cu o

cerere către Direcția General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului

municipal Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru

domiciliere permanentă în bunul imobil litigios.

Prin răspunsul nr.562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat

prezentarea unui șir de acte, inclusiv: decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire

la modificarea statutului juridic de cămin; demersul proprietarului blocului cu

privire la modificarea statutului din cămin și eliberarea ordinului de repartiție;

extras din fișa locuinței și extras din tabelul nominal; planul apartamentului

nominalizat eliberat de OCT Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Centru din 22 august 2017 Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova a fost atras ca intervenient accesoriu de partea reclamantului.

Prin hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”)

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și

Marjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu

privire la anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea

ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei

Marjin, anularea ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în

temeiul dispoziției 5 nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și

familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. XXXXX, cu

4

suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, XXXXX și compensarea cheltuielilor de

judecată, a fost respinsă.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”) și s-a menținut hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursurile declarate de către Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al Republicii Moldova. S-a casat integral decizia din 20 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”)

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și

Marjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Colegiul Național de Medicină și Farmacie ”Raisa Pacalo”. S-a

casat integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a emis o nouă hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în

drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin

Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

Prin recursul depus la 09 aprilie 2019 Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”), reprezentat de avocatul Frecauțan Marina a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

A relatat că, Colegiul Național de Medicină și Farmacie deține bunul imobil

menționat doar în gestiune economică și, prin urmare, nu dispune de dreptul de

dispoziție asupra acestuia. Suplimentar, conform prevederilor p. 8 din

Regulamentul-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de

învățământ de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.74 in

25.01.2007, blocurile căminelor din subordinea instituțiilor de învățămînt de stat,

utilajul și inventarul pus la dispoziția locatarilor constituie patrimoniul statului.

Conform prevederilor art.10 din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, nr. 121/14.05.2007, bunurile domeniului public pot fi folosite

numai la destinație.

5

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de

apel și a restitui cauza instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) și alin. (5) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care

nu au fost implicate în proces. Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare

de către instanță din oficiu.

Materialele cauzei atestă că la 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău, în

persoana viceprimarului Vladimir Coteț, a emis dispoziția nr. 188-d ”Cu privire la

eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX

dnei Natalia Marjin și a dispus: 1. Direcția generală locativ-comunală și amenajare

va elibera dnei Natalia Marjin (cu soțul și doi fii) ordinul de repartiție pentru

domiciliere permanentă în apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, de 3 camere

cu suprafața locativă de 51,0 m.p., suprafața totală de 86,7 m.p. și dependințe

(f.d.12, vol.I).

La 17 martie 2016, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Primăriei mun. Chișinău a eliberat ordinal de repartiție nr. 014869 cet. Marjin

Natalia, avînd componența familiei Marjin Ion (soț), Marjin Alexandru (fiu), Marjin

6

Ivan (fiu), cu dreptul de a se instala pe adresa XXXXX cu suprafața locativă 51,0

m.p. și suprafața totală 86,7 m.p. (f.d.13, vol.I).

Conform adeverinței nr. 01-24/94 din 25 martie 2014 eliberată de către

Colegiul Național de Medicină și Farmacie ”Raisa Pacalo”, se confirm că Marjin

Natalia activează în cadrul Colegiului ca îngrijitoare de încăpere și de producție de

la 02 ianuarie 2007 – ordinul nr. 3-C, pînă în prezent (f.d.68, vol. I).

Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” la data de 28 iunie

2016, în scopul anulării dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, cu privire la

eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX,

Nataliei Marjin și anulării ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016,

emis în temeiul dispoziției nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin

și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. XXXXX, cu

suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, XXXXX, a înregistrat în cancelaria Primărie

mun. Chișinău o cerere prealabilă.

Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la

data de 18 iulie 2016, s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție

constituie doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar

deoarece nu s-a constatat vreo sesizare sau notificare a organelor ce efectuează

controlul actelor emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității

dispoziției nr. 188-d 3 din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a

anula dispoziția respectivă.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Colegiul Național de

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a solicitat anularea dispoziției nr. 188-d din 14

martie 2016 ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr.

XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin”, anularea ordinului de repartiție

nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14 martie

2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în

apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa: XXXXX,

încasarea din contul pârâtului Primarul mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion,

Marjin Ivan și Marjin Alexandru în mod solidar, în beneficiul reclamantului

Colegiului Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a cheltuielilor legate

de examinarea cauzei.

Judecând cauza, prima instanță a respins acțiunea înaintată de Colegiul

Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de

Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”).

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Colegiul Național de Medicină și Farmacie ”Raisa Pacalo”. S-a

casat integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a emis o nouă hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în

drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin

Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce

7

guvernează raportul juridic litigios, constată că instanțele judecătorești au încălcat

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, soluționează

problema intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților și intervenienților.

Art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prevede că persoana

interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de

reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță

dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de

una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia

dintre părți sau din oficiul instanței.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că potrivit

extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. XXXXX, bunul imobil construcția cu

număr cadastral XXXXX din str. XXXXX din 18 octombrie 2002 este proprietate

exclusivă a statului, proprietar fiind Republica Moldova (f.d.203, vol.I).

Colegiul Național de Medicină și Farmacie deține bunul imobil menționat

doar în gestiune economică și, prin urmare, nu dispune de dreptul de dispoziție

asupra acestuia. Suplimentar, conform prevederilor p. 8 din Regulamentul-cadru

privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de învățămînt de stat,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.74 din 25.01.2007,

blocurile căminelor din subordinea instituțiilor de învățămînt de stat, utilajul și

inventarul pus la dispoziția locatarilor constituie patrimoniul statului.

Conform prevederilor art.10 din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, nr. 121/14.05.2007, bunurile domeniului public pot fi folosite

numai la destinație.

În circumstanțele expuse, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță, în conformitate cu art. 185

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, urma în faza de pregătire a cauzei

pentru dezbateri judiciare să soluționeze problema intervenirii în proces a Agenției

Proprietății Publice, autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului

care implementează politica statului în domeniul administrării bunurilor proprietate

publică a statului.

Or, obiectul prezentei acțiuni vizează privatizarea locuinței din construcția de

pe str.XXXXX, care aparține cu drept de proprietate statului, pe când în proces a

fost introdusă ca intervenient accesoriu doar Ministerul Sănătății al Republici

Moldova, care deține doar dreptul de gestiune asupra acestui bun imobil.

Mai mult ca atît, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară în ce

privește dispoziția Primăriei mun.Chișinău nr. 188-d din 14 martie 2016, ,,Cu

privire la eliberarea ordinului de rapartiție pentru apartamentul nr. XXXXX, cu

suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa: XXXXX, dnei Natalia Marjin” și decizia

Primărie mun.Chișinău nr.20/13-1 din 08 octombrie 2001 (f.d.56, vol.I) ,,Cu privire

la anularea statutului de cămin și eliberarea ordinelor de repartiție pentru

domiciliere permanentă în blocul locativ nr.XXXXX (fondul locativ

departamental)”.

8

Prin urmare, Completul civil constată că instanța de apel nu a verificat și nu a dat

un răspuns dacă dispoziția și decizia Primăriei municipiului Chișinău indicate mai

sus cu privire la anularea statutului de cămin și eliberarea ordinelor de repartiție

pentru domiciliere permanentă se referă la tot blocul locativ nr.XXXXX din

str.XXXXX sau numai pentru apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p,

situat pe adresa XXXXX.

Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal prevăzut de art.

6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale nu este unul absolut, el poate fi supus unor restricții. În acest sens,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că, instanțele de judecată naționale

trebuie să se asigure că restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit

unei persoane în așa fel sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să

fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu art. 6 §1

dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Dreptul de acces la un

tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc

scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de

barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de

către o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea contra Republicii

Moldova, hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor

garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza

Campbell și Fell versus Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale

trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică,

imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată

constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (hotărârea CEDO din

09 octombrie 1979 în cauza Airey versus Irlanda).

Reieșind din cele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră imposibilă corectarea

erorii admise de către instanțele ierarhic inferioare, în condițiile procedurii

prevăzute de către legislația procesuală.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară

în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi

Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei

9

mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan,

intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la

contestarea actului administrativși se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

10