3ra-647/19 — contestarea actului administrativ.

3ra-647/19 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-647/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea Comercială

„Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov,

Violina Chetraru și Rodezia Benzing împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău, Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și Societății

Comerciale „Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail

Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing, s-a casat hotărârea din 09 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă de

admitere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2017, Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail

Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Centrului

Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și SC „Inamstro” SRL cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 19 decembrie 2016, Consiliul

mun. Chișinău a emis decizia nr. 6/18-1, prin care s-a decis aprobarea Planului

urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****.

Au notat că terenul din str. *****, de la început avea stabilită zonă urbanistică „S”

– specială, fiind acceptată doar pentru un anumit tip de folosință a cărei caracteristică nu

permite clasificarea în zone de locuire, comerciale sau industriale.

Astfel, în baza actului administrativ contestat a fost modificată zona urbanistică

din str. *****, fiindu-i atribuită codul – „R6”, pentru care se prescriu următoarele

1

condiții: locuință colectivă; procentul de ocupare a terenului, lot de colț – 80%, lot de

front 60 % - 65%; coeficientul de utilitate a terenului 2-3; maxim locuințe 300 – 450,

număr de odăi 950 – 1050; retragerea de la linia roșie 2,4 – 4,5 m; parcaj obligatoriu

70% din numărul de locuințe; program privind calitatea locuirii – obligatoriu.

Au reținut reclamanții că în jurul terenului în litigiu sunt doar case particulare de

locuit ce dețin zona urbanistică „R2” și „R3”.

Au explicat că zonele urbanistice „R2” și „R3” cuprind funcțiuni rezidențiale,

liniștite, cu densitate redusă. Sunt cuprinse numai locuințe izolate sau cuplate, pentru

două familii. Înălțimea maximă fiind de 10.5 m; înălțime gard perimetral 2 m maxim;

parcaj obligatoriu un loc/locuință; lungime front la stradă maxim 36 m; POT (procentul

de ocupare al terenului) maxim de 35%; CUT (coeficientul de utilizare al terenului)

maxim de 0,5 + 0,1 mansardă.

Au susținut că caracteristicile acestor zone urbanistice sunt totalmente diferite și

este cert faptul că în urma atribuirii unui astfel de cod urbanistic terenului din str.

*****, vor fi afectate drepturile locatarilor din casele particulare din nemijlocita

apropiere.

Or, înainte de atribuirea codului urbanistic „R6” terenului din str. *****, era

necesar să fie organizate consultațiile cu publicul, în special nemijlocit cu locatarii

caselor din vecinătate, ceea ce nu a fost efectuat de către autoritățile publice locale.

Consideră reclamanții că la emiterea deciziei nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016

„Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str.

*****”, Consiliul mun. Chișinău a încălcat prevederile art. 6 alin. (2) subaliniatul 3) lit.

e) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, care

stipulează că Consiliul municipal Chișinău în domeniul administrării patrimoniului și a

finanțelor publice municipale exercită următoarea atribuție: dispune consultarea publică,

în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes municipal care

pot avea impact economic, de mediu și social (asupra modului de viață și drepturilor

omului, asupra culturii, sănătăți și protecției sociale, asupra colectivităților locale,

serviciilor publice), precum și în alte probleme care preocupă populație sau o parte din

populație municipiului.

Conform art. 27, 28 și 29 alin. (1) – (3) din Legea privind principiile urbanismului

și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, consultarea populației se face anterior

aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice și de planuri de amenajare a

teritoriului, cu excepția planului de amenajare a teritoriului național și a planurilor

urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public. Afișarea înștiințării la sediul

autorității administrației publice locale și punerea proiectului documentației la dispoziția

populației pentru consultare și dezbatere publică sunt obligatorii. Consultarea populației

se desfășoară diferențiat, în funcție de volumul și de importanța documentației, în

conformitate cu regulamentul elaborat de autoritatea administrației publice centrale

pentru urbanism și amenajare a teritoriului și aprobat de Guvern. În regulament se

stabilește și procedura de modificare a documentației în conformitate cu rezultatele

dezbaterii publice. Răspunderea pentru consultarea populației revine autorităților

administrației publice locale respective. Cheltuielile legate de procedura de consultare a

populației sunt suportate de aceleași fonduri din care se finanțează elaborarea

documentației respective.

Iar, potrivit art. 66 alin. (1) și (2) din aceiași Lege, activitatea de urbanism și de

amenajare a teritoriului se desfășoară în conformitate cu legislația, sub coordonarea

2

autorității administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului, cu

respectarea principiilor descentralizării și autonomiei locale, potrivit legislației. Politica

și strategia de stat în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului se stabilesc de

autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului, iar

serviciile de urbanism și amenajare a teritoriului ale autorităților administrației publice

locale contribuie la realizarea acestora.

Au reținut că reieșind din Anexa la Legea nr. 835 din 17 mai 1996, avizarea și

aprobarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului urmează să fi însoțite

de: avizele generale emise de către autoritatea administrației publice centrale pentru

urbanism și amenajare a teritoriului; avizarea proiectului de către organismele teritoriale

interesate, iar decizia se aprobă de către Consiliul municipal, orășenesc sau sătesc

(comunal).

Au declarat reclamanții că prin emiterea actului administrativ contestat le-a fost

încălcat dreptul de a se folosi de serviciile comunale pentru canalizare, apă potabilă,

energie electrică, gaz, și anume prin faptul că ținând cont de condițiile tehnice a

rețelelor inginerești sunt prevăzute pentru locuințe unifamiliale izolate (COD „R2” și

„R3”) și nu vor putea rezista supraîncărcării supuse în rezultatul conectării blocului cu 9

nivele (300 – 450 de apartamente) + oficii, va scădea calitatea serviciilor prestate

caselor particulare de locuit, care și în prezent suferă de deficiențe în calitate.

Afară de aceasta, din cauza blocului locativ nu va putea fi amplasată, la o distanță

necesară (suprafața terenului nu permite), casele vecine și distanța de la balcoane, va fi

mai mică decât prevede legislația în vigoare, și din cauza vizualizării directe și

audibilității, se creează condiții negative, care încalcă viața privată, impunându-i să

trăiască în permanență cu geamurile, draperiile și ușile închise, precum și

imposibilitatea purtării discuțiilor private, a folosirii libere a terasei și a curții interioare.

Aceste condiții ducând la suferințe moral-psihologice insuportabile de nervozitate

și stres, ceea ce se reflectă negativ asupra calității vieții și sănătății, care deja le-au fost

afectate.

Pe lângă acestea, schimbarea zonei terenului din str. *****, din „S” în „R6”, va

duce la edificarea unui bloc locativ multietajat, ce va încălca măsurile de siguranță

sanitară și ecologică, deoarece lipsește locul de colectare și condițiile de evacuare a

gunoiului.

Din cauza aglomerației transportului locatarilor a celor 300 – 450 de apartamente

și oficii, pe un teren mic, în jurul caselor vecine, va genera creșterea concentrației

mărite de gaze CO de la eșapamente, vibrații de la tehnică, utilaj folosit în timpul

2

construcției, mai ales în perioada dării în exploatare a blocului locativ, ce va face

imposibilă viața locatorilor din casele particulare învecinate.

Au menționat reclamanții că la 03 ianuarie 2017, s-au adresat cu cerere prealabilă

către Consiliul mun. Chișinău, solicitând anularea deciziei nr. 6/18-1 din 19 decembrie

2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului

din str. *****”, fiind emisă contrar legii, însă prin răspunsul din 16 ianuarie 2017,

aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, invocând că drept temei pentru emiterea actului

administrativ contestat a servit necesitatea proiectării și construirii de către Centrul

Național de Medicină Sportivă „Atletmed” a unei clădiri cu destinație mixtă (sediul

Centrului respectiv și spații locative), cu parcare auto, în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014 „Cu privire la dezvoltarea infrastructurii

Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed””, necesitatea dezvoltării

3

teritoriului rezidențial din intravilanul orașului Chișinău în conformitate cu exigențele

urbanistice actuale, luând în calcul lipsa de terenuri pasibile pentru dezvoltarea

localității în acest scop, cererea SC „Inamstro” SRL, prevederile Planului urbanistic

zonal elaborat de către Firma tehnico-științifică „Arhitect-Faur” SRL, procesul-verbal al

Consiliului arhitectural -urbanistic al mun. Chișinău din 17 februarie 2016, avizele

Agenției Ecologice Chișinău nr. 01-31/52 din 15 martie 2016, Centrului de sănătate

publică din mun. Chișinău nr. 191 din 16 martie 2016 și a Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale nr. 016 din 10 martie 2016, demersul Preturii sect. Buiucani,

mun. Chișinău nr. 43/16 din 24 februarie 2016, acordurile a 56 de locuitori din cartier,

precum și prevedrile legislației în vigoare.

În contextul expus, au cerut Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin,

Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing anularea deciziei nr. 6/18-1

din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind

valorificarea terenului din str. *****” emisă ilegal de către Consiliul mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a întemeiat hotărârea de respingere a acțiunii prin faptul că

Consiliul mun. Chișinău a emis decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la

aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****”, în

scopul executării Hotărârii Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014 „Cu privire la

dezvoltarea infrastructurii Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed””,

potrivit căreia Guvernul Republicii Moldova a transmis din domeniul public în

domeniul privat al statutului terenul cu suprafața de 0,2617 ha, nr. cadastral *****, din

str. *****, aflat în folosința Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și a

acceptat propunerea Ministerului Sănătății privind utilizarea terenului nominalizat în

pct. 1 al prezentei hotărâri în scopul proiectării și construcției a unui bloc locativ cu 9

nivele (dintre care etajele 1 și 2 – cu destinație administrativă, pentru amplasarea

Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, iar etajele 3 – 9 – cu destinația

locativă), precum și amenajări unei parcări auto.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin și Mihail Deseatnicov, și s-a

menținut hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov,

Violina Chetraru și Rodezia Benzing și s-a casat integral decizia din 22 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina

Chetraru și Rodezia Benzing, s-a casat hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, prin

care s-a anulat decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea

Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****” emisă ilegal de

către Consiliul mun. Chișinău.

Instanța de apel și-a motivat decizia de admitere a acțiunii cu referire la faptul că

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/10 din 18 iunie 2018, a fost abrogată

4

decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic

zonal privind valorificarea terenului din str. *****” (f.d. 106, vol. II).

A mai notat instanța de apel chiar și în situația în care actul administrativ contestat

s-a emis întru executarea Hotărârii Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014,

autoritățile publice locale trebuiau să respecte cadrul legal existent ce reglementează

procedura consultărilor publice și cea de adoptare, or, la cazul speței această fază nu a

fost respectată, fapt ce afectează legalitatea actului administrativ ca fiind emis cu

încălcarea procedurii stabilite.

Prin încheierea din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat eroarea

mecanică strecurată în partea descriptivă a deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin înlocuirea sintagmei greșite „Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat” cu cea corectă „Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin,

Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing”, inclusiv și în partea

motivată a deciziei prin înlocuirea sintagmei greșite „Iancov Irina și Voronina Elvira”

cu cea corectă „Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov,

Violina Chetraru și Rodezia Benzing”.

La 11 aprilie 2019, SC „Inamstro” SRL a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, pe care o consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului SC „Inamstro” SRL a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, fără a fi elucidate toate circumstanțele importante ale cauzei, și cu

încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 17 aprilie 2019, în adresa Raisei Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejdei Cuzmin,

Mihail Deseatnicov, Violinei Chetraru, Rodeziei Benzing, Consiliului mun. Chișinău,

Primăriei mun. Chișinău și Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” au fost

expediate copiile recursului depus de către SC „Inamstro” SRL, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor, însă părțile nu și-au valorificat dreptul procesul

respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către SC „Inamstro” SRL este

inadmisibil, din motivele ce succed.

În debut, Colegiul învederează că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare

Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018, fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al acesteia.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

5

Prin urmare, condițiile de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva

deciziilor pronunțate de curțile de apel, în calitate de instanțe de apel, cât și hotărârile

pronunțate de curțile de apel, în cauzele de contencios administrativ, vor fi verificate

prin prisma normelor în vigoare până la intrarea in vigoare a Codului administrativ, și

respectiv încă valabile la momentul emiterii deciziei instanței de apel și depunerii cererii

de recurs.

Astfel, conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa SC „Inamstro” SRL la 11 februarie 2019, însă

nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă (f.d. 204, vol. II).

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 11 aprilie 2019.

Totodată, în conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

6

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile

recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile

respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către SC „Inamstro” SRL,

completul de admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esență,

sunt similare alegațiilor inserate în referința depusă împotriva cererii de apel a Raisei

Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejdei Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violinei Chetraru și

Rodeziei Benzing, asupra cărora Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat deja în modul

corespunzător.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate,

deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând

în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea sa

de recurs, formulată în memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-

se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se

regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către

instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite

concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

depus, deoarece SC „Inamstro” SRL nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalități deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de către

instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de depunere a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

7

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza

Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul depus de către SC „Inamstro”

SRL nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca

urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este

capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost

depusă după ce SC „Inamstro” SRL a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de

fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea

mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93

din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de

acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii

din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție

în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în

vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00

din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a

aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către SC „Inamstro” SRL împotriva

deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în baza art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 433 lit. a)

și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul depus de către Societatea Comercială „Inamstro”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8