3ra-647/19 — contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-647/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) Î N C H E I E R E 05 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea Comercială „Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing împotriva Consiliului mun.

Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și Societății Comerciale „Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul depus de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing, s-a casat hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii c o n s t a t ă: La 08 februarie 2017, Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și SC „Inamstro” SRL cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 19 decembrie 2016, Consiliul mun. Chișinău a emis decizia nr. 6/18-1, prin care s-a decis aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****. Au notat că terenul din str. *****, de la început avea stabilită zonă urbanistică „S” – specială, fiind acceptată doar pentru un anumit tip de folosință a cărei caracteristică nu permite clasificarea în zone de locuire, comerciale sau industriale.

Astfel, în baza actului administrativ contestat a fost modificată zona urbanistică din str. *****, fiindu-i atribuită codul – „R6”, pentru care se prescriu următoarele 1 condiții: locuință colectivă; procentul de ocupare a terenului, lot de colț – 80%, lot de front 60 % - 65%; coeficientul de utilitate a terenului 2-3; maxim locuințe 300 – 450, număr de odăi 950 – 1050; retragerea de la linia roșie 2,4 – 4,5 m; parcaj obligatoriu 70% din numărul de locuințe; program privind calitatea locuirii – obligatoriu. Au reținut reclamanții că în jurul terenului în litigiu sunt doar case particulare de locuit ce dețin zona urbanistică „R2” și „R3”. Au explicat că zonele urbanistice „R2” și „R3” cuprind funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă.

Sunt cuprinse numai locuințe izolate sau cuplate, pentru două familii. Înălțimea maximă fiind de 10.5 m; înălțime gard perimetral 2 m maxim; parcaj obligatoriu un loc/locuință; lungime front la stradă maxim 36 m; POT (procentul de ocupare al terenului) maxim de 35%; CUT (coeficientul de utilizare al terenului) maxim de 0,5 + 0,1 mansardă. Au susținut că caracteristicile acestor zone urbanistice sunt totalmente diferite și este cert faptul că în urma atribuirii unui astfel de cod urbanistic terenului din str. *****, vor fi afectate drepturile locatarilor din casele particulare din nemijlocita apropiere. Or, înainte de atribuirea codului urbanistic „R6” terenului din str. *****, era necesar să fie organizate consultațiile cu publicul, în special nemijlocit cu locatarii caselor din vecinătate, ceea ce nu a fost efectuat de către autoritățile publice locale.

Consideră reclamanții că la emiterea deciziei nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****”, Consiliul mun. Chișinău a încălcat prevederile art. 6 alin. (2) subaliniatul 3) lit. e) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, care stipulează că Consiliul municipal Chișinău în domeniul administrării patrimoniului și a finanțelor publice municipale exercită următoarea atribuție: dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes municipal care pot avea impact economic, de mediu și social (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătăți și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice), precum și în alte probleme care preocupă populație sau o parte din populație municipiului.

Conform art. 27, 28 și 29 alin. (1) – (3) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, consultarea populației se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice și de planuri de amenajare a teritoriului, cu excepția planului de amenajare a teritoriului național și a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public. Afișarea înștiințării la sediul autorității administrației publice locale și punerea proiectului documentației la dispoziția populației pentru consultare și dezbatere publică sunt obligatorii. Consultarea populației se desfășoară diferențiat, în funcție de volumul și de importanța documentației, în conformitate cu regulamentul elaborat de autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului și aprobat de Guvern.

În regulament se stabilește și procedura de modificare a documentației în conformitate cu rezultatele dezbaterii publice. Răspunderea pentru consultarea populației revine autorităților administrației publice locale respective. Cheltuielile legate de procedura de consultare a populației sunt suportate de aceleași fonduri din care se finanțează elaborarea documentației respective. Iar, potrivit art. 66 alin. (1) și (2) din aceiași Lege, activitatea de urbanism și de amenajare a teritoriului se desfășoară în conformitate cu legislația, sub coordonarea 2 autorității administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului, cu respectarea principiilor descentralizării și autonomiei locale, potrivit legislației.

Politica și strategia de stat în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului se stabilesc de autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului, iar serviciile de urbanism și amenajare a teritoriului ale autorităților administrației publice locale contribuie la realizarea acestora. Au reținut că reieșind din Anexa la Legea nr. 835 din 17 mai 1996, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului urmează să fi însoțite de: avizele generale emise de către autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului; avizarea proiectului de către organismele teritoriale interesate, iar decizia se aprobă de către Consiliul municipal, orășenesc sau sătesc (comunal).

Au declarat reclamanții că prin emiterea actului administrativ contestat le-a fost încălcat dreptul de a se folosi de serviciile comunale pentru canalizare, apă potabilă, energie electrică, gaz, și anume prin faptul că ținând cont de condițiile tehnice a rețelelor inginerești sunt prevăzute pentru locuințe unifamiliale izolate (COD „R2” și „R3”) și nu vor putea rezista supraîncărcării supuse în rezultatul conectării blocului cu 9 nivele (300 – 450 de apartamente) + oficii, va scădea calitatea serviciilor prestate caselor particulare de locuit, care și în prezent suferă de deficiențe în calitate.

Afară de aceasta, din cauza blocului locativ nu va putea fi amplasată, la o distanță necesară (suprafața terenului nu permite), casele vecine și distanța de la balcoane, va fi mai mică decât prevede legislația în vigoare, și din cauza vizualizării directe și audibilității, se creează condiții negative, care încalcă viața privată, impunându-i să trăiască în permanență cu geamurile, draperiile și ușile închise, precum și imposibilitatea purtării discuțiilor private, a folosirii libere a terasei și a curții interioare. Aceste condiții ducând la suferințe moral-psihologice insuportabile de nervozitate și stres, ceea ce se reflectă negativ asupra calității vieții și sănătății, care deja le-au fost afectate.

Pe lângă acestea, schimbarea zonei terenului din str. *****, din „S” în „R6”, va duce la edificarea unui bloc locativ multietajat, ce va încălca măsurile de siguranță sanitară și ecologică, deoarece lipsește locul de colectare și condițiile de evacuare a gunoiului. Din cauza aglomerației transportului locatarilor a celor 300 – 450 de apartamente și oficii, pe un teren mic, în jurul caselor vecine, va genera creșterea concentrației mărite de gaze CO de la eșapamente, vibrații de la tehnică, utilaj folosit în timpul 2 construcției, mai ales în perioada dării în exploatare a blocului locativ, ce va face imposibilă viața locatorilor din casele particulare învecinate. Au menționat reclamanții că la 03 ianuarie 2017, s-au adresat cu cerere prealabilă către Consiliul mun.

Chișinău, solicitând anularea deciziei nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****”, fiind emisă contrar legii, însă prin răspunsul din 16 ianuarie 2017, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, invocând că drept temei pentru emiterea actului administrativ contestat a servit necesitatea proiectării și construirii de către Centrul Național de Medicină Sportivă „Atletmed” a unei clădiri cu destinație mixtă (sediul Centrului respectiv și spații locative), cu parcare auto, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014 „Cu privire la dezvoltarea infrastructurii Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed””, necesitatea dezvoltării 3 teritoriului rezidențial din intravilanul orașului Chișinău în conformitate cu exigențele urbanistice actuale, luând în calcul lipsa de terenuri pasibile pentru dezvoltarea localității în acest scop, cererea SC „Inamstro” SRL, prevederile Planului urbanistic zonal elaborat de către Firma tehnico-științifică „Arhitect-Faur” SRL, procesul-verbal al Consiliului arhitectural -urbanistic al mun.

Chișinău din 17 februarie 2016, avizele Agenției Ecologice Chișinău nr. 01-31/52 din 15 martie 2016, Centrului de sănătate publică din mun. Chișinău nr. 191 din 16 martie 2016 și a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 016 din 10 martie 2016, demersul Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău nr. 43/16 din 24 februarie 2016, acordurile a 56 de locuitori din cartier, precum și prevedrile legislației în vigoare. În contextul expus, au cerut Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing anularea deciziei nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****” emisă ilegal de către Consiliul mun.

Chișinău. Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prima instanță și-a întemeiat hotărârea de respingere a acțiunii prin faptul că Consiliul mun.

Chișinău a emis decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****”, în scopul executării Hotărârii Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014 „Cu privire la dezvoltarea infrastructurii Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed””, potrivit căreia Guvernul Republicii Moldova a transmis din domeniul public în domeniul privat al statutului terenul cu suprafața de 0,2617 ha, nr. cadastral *****, din str. *****, aflat în folosința Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” și a acceptat propunerea Ministerului Sănătății privind utilizarea terenului nominalizat în pct. 1 al prezentei hotărâri în scopul proiectării și construcției a unui bloc locativ cu 9 nivele (dintre care etajele 1 și 2 – cu destinație administrativă, pentru amplasarea Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, iar etajele 3 – 9 – cu destinația locativă), precum și amenajări unei parcări auto.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin și Mihail Deseatnicov, și s-a menținut hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing și s-a casat integral decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de către Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing, s-a casat hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, prin care s-a anulat decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****” emisă ilegal de către Consiliul mun. Chișinău. Instanța de apel și-a motivat decizia de admitere a acțiunii cu referire la faptul că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/10 din 18 iunie 2018, a fost abrogată 4 decizia nr. 6/18-1 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Planului urbanistic zonal privind valorificarea terenului din str. *****” (f.d.

106, vol. II). A mai notat instanța de apel chiar și în situația în care actul administrativ contestat s-a emis întru executarea Hotărârii Guvernului nr. 789 din 29 septembrie 2014, autoritățile publice locale trebuiau să respecte cadrul legal existent ce reglementează procedura consultărilor publice și cea de adoptare, or, la cazul speței această fază nu a fost respectată, fapt ce afectează legalitatea actului administrativ ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Prin încheierea din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat eroarea mecanică strecurată în partea descriptivă a deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin înlocuirea sintagmei greșite „Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat” cu cea corectă „Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing”, inclusiv și în partea motivată a deciziei prin înlocuirea sintagmei greșite „Iancov Irina și Voronina Elvira” cu cea corectă „Raisa Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejda Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violina Chetraru și Rodezia Benzing”. La 11 aprilie 2019, SC „Inamstro” SRL a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe care o consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului SC „Inamstro” SRL a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, fără a fi elucidate toate circumstanțele importante ale cauzei, și cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. La 17 aprilie 2019, în adresa Raisei Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejdei Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violinei Chetraru, Rodeziei Benzing, Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed” au fost expediate copiile recursului depus de către SC „Inamstro” SRL, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, însă părțile nu și-au valorificat dreptul procesul respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către SC „Inamstro” SRL este inadmisibil, din motivele ce succed. În debut, Colegiul învederează că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al acesteia. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

5 Prin urmare, condițiile de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel, în calitate de instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel, în cauzele de contencios administrativ, vor fi verificate prin prisma normelor în vigoare până la intrarea in vigoare a Codului administrativ, și respectiv încă valabile la momentul emiterii deciziei instanței de apel și depunerii cererii de recurs. Astfel, conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa SC „Inamstro” SRL la 11 februarie 2019, însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă (f.d.

204, vol. II). În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 11 aprilie 2019. Totodată, în conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 6 In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective. Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către SC „Inamstro” SRL, completul de admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esență, sunt similare alegațiilor inserate în referința depusă împotriva cererii de apel a Raisei Melnic, Serghei Cuzmin, Nadejdei Cuzmin, Mihail Deseatnicov, Violinei Chetraru și Rodeziei Benzing, asupra cărora Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate, deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea sa de recurs, formulată în memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându- se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel. În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului depus, deoarece SC „Inamstro” SRL nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalități deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de către instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de depunere a recursului. În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența 7 instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul depus de către SC „Inamstro” SRL nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată. Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă după ce SC „Inamstro” SRL a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67) Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către SC „Inamstro” SRL împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul depus de către Societatea Comercială „Inamstro” Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 8