3ra-672/19 — contestarea actului administrativ

3ra-672/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-672/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Chirtoacă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de către Ion Nicolaev, Ana Suhanov și

Alexandrina Nicolaev,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului

general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă și viceprimarului municipiului

Chișinău, Nistor Grozavu cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea

de chemare în judecată depusă de către Ion Nicolaev, Ana Suhanov și Alexandrina

Nicolaev împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Tatiana

Scoarță și Ion Railean cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost admise apelurile declarate de către Primăria municipiului Chișinău și Tatiana

Scoarță și cererea de alăturare la apeluri depusă de către Ion Railean, a fost casată

hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o

nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunilor și împotriva încheierii din 17

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea depusă de

către Primăria municipiului Chișinău cu privire la repunerea în termenul de declarare

a apelului,

constată:

La data de 21 iunie 2016 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului

Chișinău, Dorin Chirtoacă și viceprimarului municipiului Chișinău, Nistor Grozavu

cu privire la contestarea actului administrativ.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 19 aprilie 2016

viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 406-d „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și

autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015 privind proiectarea și

construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii din str. Spartacus,24A,

beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev Alexandrina”, iar la data de 26

aprilie 2016 dispoziția respectivă a parvenit la control la Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat.

A menționat că, în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub

aspectul legalității al dispoziției enunțate și a constatat că, aceasta a fost emisă cu

încălcarea prevederilor legislației.

A susținut că, la data de 20 mai 2016 a înaintat Primăriei mun. Chișinău

notificarea nr. 1304/OT4-952, prin care a solicitat abrogarea dispoziției contestate,

iar la data de 17 iunie 2016 a parvenit răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr. 06-

119/3897 din 15 iunie 2016, prin care a fost refuzată abrogarea dispoziției nr. 406-d

din 19 aprilie 2016.

A afirmat că, prin emiterea dispoziției contestate au fost încălcate prevederile

art. 2, 12-15 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2017 privind autorizarea lucrărilor de

construcție, ale pct. 4, 6 și 27 din Regulamentul privind modul de exercitare a

controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcție și

ale pct. 10 din Regulamentul Inspecției de Stat în Construcții, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM enunțată.

A solicitat anularea dispoziției viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19

aprilie 2016 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

625i/14 din 22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din 03 august

2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei

familii din str. Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina”.

La data de 21 iulie 2016 Ion Nicolaev, Ana Suhanova și Alexandrina Nicolaev

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Tatiana Scoarță cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, nu au fost informați de către

Primăria mun. Chișinău despre emiterea dispoziției nr. 406-d din 19 aprilie 2016

„Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din

22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015 privind

proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii din

str.Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina”, însă au aflat de existența acesteia dintr-o scrisoare a Inspecției de Stat

în Construcții.

Au menționat că, ulterior, au solicitat o copie a dispoziției enunțate și au

primit-o de la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

2

Au susținut că, la data de 21 iunie 2016 au înaintat Primăriei mun. Chișinău

cerere prealabilă, prin care au solicitat revocarea dispoziției nr. 406-d din 19 aprilie

2016 ca fiind ilegală, iar prin scrisoarea nr. 21/1258 din 05 iulie 2016 semnată de

către arhitectul - șef interimar al mun. Chișinău, Ion Carpov a fost refuzată admiterea

acesteia.

Au considerat că, dispoziția nr. 406-d din 19 aprilie 2016 semnată de către

viceprimarul mun. Chișinău, Nistor Grozavu a fost emisă contrar prevederilor legale

și urmează a fi anulată.

Au afirmat că, certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din 22

decembrie 2014 și autorizația de construire nr. 222 din 03 august 2015 au fost

eliberate în condițiile legii, fiind prezentate organului emitent toate actele cerute de

legislație, iar careva temeiuri de a fi anulate sau retrase nu sunt.

Au declarat că, nu există nici un act normativ, care să prevadă anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și/sau retragerea autorizației de

construire.

Au considerat că, viceprimarul mun. Chișinău nu dispune de competențe

legale pentru a emite astfel de dispoziții. Or, legea nu-i acordă astfel de împuterniciri.

Au invocat că, în baza autorizației de construire au fost demarate lucrări de

construcție, iar anularea actelor permisive, eliberate în condițiile legii, cauzează un

prejudiciu considerabil și, totodată, imposibilitatea de a-și soluționa problema de

trai.

Au solicitat anularea dispoziției viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din

19 aprilie 2016 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din 03 august

2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei

familii din str. Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina”.

Prin încheierea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă

și viceprimarului mun. Chișinău, Nistor Grozavu cu privire la contestarea actului

administrativ și cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Nicolaev, Ana

Suhanov și Alexandrina Nicolaev împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Tatiana Scoarță cu privire la contestarea actului administrativ au fost

conexate într-o singură procedură.

Prin încheierea protocolară din 07 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău a fost atras în proces Ion Railean în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și acțiunea

depusă de către Ion Nicolaev, Ana Suhanov și Alexandrina Nicolaev au fost admise

și a fost anulată dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19 aprilie

2016 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14

din 22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015

privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii

3

din str. Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina”.

Prin încheierea din 17 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea depusă de către Primăria mun. Chișinău cu privire la repunerea în termenul

de declarare a apelului și a fost repusă Primăria mun. Chișinău în termenul legal de

declarare a apelului.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost admise

apelurile declarate de către Primăria mun. Chișinău și Tatiana Scoarță și cererea de

alăturare la apeluri depusă de către Ion Railean, a fost casată hotărârea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunile au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

La data de 30 martie 2019 și 23 aprilie 2019 Ion Nicolaev, Ana Suhanov și

Alexandrina Nicolaev au depus recursuri împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestora, casarea deciziei și încheierii instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursurilor au indicat că, decizia și încheierea instanței de apel

sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept

material și normele de drept procedural.

Au menționat că, instanța de apel neîntemeiat a admis cererea depusă de către

Primăria mun. Chișinău cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului

și a repus Primăria mun. Chișinău în termenul legal de declarare a apelului.

Au susținut că, Codul de procedură civilă expres prevede momentul începerii

curgerii termenului de depunere a apelului - de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii. Respectiv, aceste prevederi legale sunt aplicabile tuturor participanților la

proces legal citați, indiferent dacă au fost prezenți la examinarea cauzei sau nu. În

cazul dat, Primăria mun. Chișinău a fost legal citată de către prima instanță, mai

mult, a depus și referință la cererea de chemare în judecată, deci cunoștea despre

existența acestui litigiu și urma să urmărească cu diligență evoluția dosarului. Mai

mult ca atât, și legislația procesual civilă (art. 56, alin. (3) CPC) obligă părțile să se

folosească cu bună-credință de drepturile sale procesuale.

Au afirmat că, în afară de invocarea faptului că, nu a primit dispozitivul

hotărârii primei instanțe, Primăria mun. Chișinău nu a prezentat instanței de apel

nicio probă, care ar dovedi imposibilitatea de a depune în termen apelul. Prin urmare,

la emiterea încheierii, instanța de apel a încălcat normele de drept procedural.

Au relevat că, instanța de apel a reținut că, Primăria mun. Chișinău a emis

certificatul de urbanism și autorizația de construire și în temeiul prevederilor art. 15

din Legea contenciosului administrativ și ale art. 29 din Legea privind administrația

publică locală, această instituție a avut dreptul de a revoca aceste acte. Astfel, nu au

fost constatate careva temeiuri prevăzute la art. 26 din Legea contenciosului

administrativ pentru anularea actului administrativ contestat, considerându-l legal,

fiind emis de organul competent și în conformitate cu legislația în vigoare.

Au considerat că, aceste argumente ale instanței de apel sunt contrare atât

prevederilor legale, cât și însăși jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, inclusiv cea invocată de către instanță.

4

Au invocat că, la momentul emiterii dispoziției contestate, niciun act normativ

nu prevedea dreptul emitentului de a anula certificatul de urbanism și autorizația de

construire, eliberate de către administrația publică locală.

Au declarat că, au depus la Primăria mun. Chișinău toate actele solicitate, au

primit autorizația de construire și au început edificarea construcției și deoarece nicio

normă legală nu prevedea expres posibilitatea anulării autorizației de construire, au

avut temei de a considera că, sunt în drept să efectuieze lucrările de construcție.

Au mai declarat că, anularea actelor permisive s-a efectuat la un timp

îndelungat de la eliberarea lor. Legislația expres prevede că, autorizațiile de

construire se înregistrează (în termen de 10 zile) la organul care are obligația să

verifice legalitatea emiterii (la caz, acest organ era Inspecția de Stat în Construcții),

care a avut atât posibilitatea, cât și obligația de a verifica în timp util legalitatea

emiterii ei, însă abia peste circa 08 luni de la primirea autorizației de construire, după

ce a fost efectuat un volum mare de investiții, acest act permisiv este anulat. În cazul

dat, nu se mai poate invoca principiile de claritate și previzibilitate.

Au invocat că, instanța de apel a omis să dea o apreciere prevederilor art. 22

alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Au notat că, Legea nu prevede expres procedura de adoptare a dispoziției de

retragere/anulare a autorizației de construire, însă, prin analogie, procedura urmează

a fi similară cu cea de eliberare/semnare. După cum prevede art. 22 alin. (1) din

Legea enunțată și din autorizația de construire nr. 222 din 03 august 2015 este clar

că, aceasta a fost semnată de trei persoane: viceprimarul, arhitectorul-șef și

secretarul Consiliului municipal Chișinău.

Au considerat că, a fost încălcată procedura anulării/revocării/retragerii

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014

privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare pentru trei familii

din str. Spartacus,24a și a autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015,

eliberată lui Ion Nicolaev, Anei Suhanov și Alexandrinei Nicolaev.

De asemenea, au considerat că, art. 29 din Legea privind administrația publică

locală nu este aplicabil acestei spețe, deoarece nu există niciun act de constatare a

vreo unei încălcări depistate de către Primăria mun. Chișinău.

Au menționat că, instanța de apel a omis să dea vreo apreciere prevederilor

art. 25 și 26 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Au susținut că, instanța de apel nu a dat nicio apreciere scrisorii Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău

nr. 21/1816-p din 07 iulie 2016 adresată Inspecției de Stat în Construcții, în care este

indicat că, acești indici (POT, CUT) sunt regulatorii și nu obligatorii (f. d. 120, vol.I).

Au considerat că, prin anularea certificatului de urbanism și autorizației de

construire, eliberate pe numele lor li se încalcă dreptul de proprietate garantat de

art.1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin referința depusă la data de 07 mai 2019 Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a solicitat admiterea recursului depus de către Ion Nicolaev și

casarea integral a deciziei și încheierii instanței de apel.

5

Prin referința depusă de către Tatiana Scoarță, reprezentată de către avocatul

Nicolae Leșan, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel în

partea admiterii apelului declarat de către Primăria mun. Chișinău și încheierea

instanței de apel și de a emite în această parte o altă decizie cu privire la declararea

apelului inadmisibil, iar în rest de a menține decizia instanței de apel din următoarele

considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la data de 22 decembrie 2014

Primăria mun. Chișinău a eliberat certificatul de urbanism nr. 625i/14 privind

proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii din

str.Spartacus,24A, beneficiari Ion Nicolaev, Ana Suhanov și Alexandrina Nicolaev.

La data de 03 august 2015 Primăria mun. Chișinău a eliberat lui Ion Nicolaev,

Anei Suhanov și Alexandrinei Nicolaev autorizația de construire nr. 222, prin care a

fost autorizată executarea lucrărilor de construire a unei case de locuit particulare

pentru trei familii, pe terenul situat în mun. Chișinău, str. Spartacus,24 A.

Ulterior, la data de 19 aprilie 2016 viceprimarul mun. Chișinău a emis

dispoziția nr. 406-d, prin care a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare

nr.625i/14 din 22 decembrie 2014 privind proiectarea și construirea unei case de

6

locuit particulare, pentru trei familii din str. Spartacus,24A, beneficiari Ion Nicolaev,

Ana Suhanov și Alexandrina Nicolaev și a retras autorizația de construire nr. 222

din 03 august 2015, eliberată lui Ion Nicolaev, Anei Suhanov și Alexandrinei

Nicolaev.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat, Ion Nicolaev, Ana Suhanova și Alexandrina Nicolaev au

solicitat anularea dispoziției viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19 aprilie

2016 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14

din 22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015

privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii

din str. Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev

Alexandrina”.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunilor, anulând dispoziția viceprimarului mun. Chișinău

nr. 406-d din 19 aprilie 2016 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și autorizației de construire nr. 222 din

03 august 2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare,

pentru trei familii din str. Spartacus,24A, beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și

Nicolaev Alexandrina”.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Primăria mun. Chișinău și Tatiana Scoarță și cererea de alăturare la apeluri

depusă de către Ion Railean, a admis cererea depusă de către Primăria mun. Chișinău

cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, a repus Primăria

mun.Chișinău în termenul legal de declarare a apelului și a admis apelurile și cererea

de alăturare la apeluri, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă

hotărâre, prin care a respins acțiunile ca fiind neîntemeiate.

În conformitate cu art. 236 alin. (2) din Codul administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin hotărârea din 11 iulie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și acțiunea depusă de către Ion Nicolaev, Ana

Suhanov și Alexandrina Nicolaev au fost admise și a fost anulată dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19 aprilie 2016 „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și

autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015 privind proiectarea și

construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii din str. Spartacus,24A,

beneficiari: Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev Alexandrina”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 04 decembrie 2018

Primăria mun. Chișinău a declarat apel, solicitând repunerea în termenul de declarare

a apelului și admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunilor.

Instanța de apel, examinând cererea Primăriei mun. Chișinău cu privire la

repunerea în termenul de declarare a apelului, a concluzionat că, apelul declarat de

7

către Primăria mun. Chișinău urmează a fi repus în termenul stabilit de lege. Or,

hotărârea supusă apelului a fost emisă la data de 11 iulie 2018, iar cererea de apel a

fost depusă la data de 04 decembrie 2018, apelantul nefiind prezent la pronunțarea

dispozitivului hotărârii primei instanțe, despre hotărârea contestată a aflat la data de

26 noiembrie 2018, când a primit hotărârea motivată.

Totodată, instanța de apel a constatat că, dispozitivul hotărârii primei instanțe

a fost expediat în adresa apelantului în aceeași zi, la data de 11 iulie 2018, însă la

materialele dosarului lipsește dovada recepționării de către acesta a dispozitivului

hotărârii primei instanțe.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține

că, această soluție este prematură, iar raționamentul instanței de apel de a admite

cererea de repunere în termenul de declarare a apelului este în contradicție cu

prevederile art. 116 CPC și probatoriul administrat la dosar.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este

de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

altfel.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit

de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Raportând normele de drept enunțate la caz, se reține că, dispozitivul hotărârii

primei instanțe a fost pronunțat la data de 11 iulie 2018, astfel, termenul de declarare

a apelului a început să curgă de la data de 12 iulie 2018, ziua imediat următoare datei

pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la data de 10 august 2018,

însă Primăria mun. Chișinău a declarat apel la data de 04 decembrie 2018, adică cu

depășirea termenului de 30 zile prevăzut de lege, solicitând repunerea în termen.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documente respective etc.).

Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate

fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea apelului în termen.

Actele cauzei denotă faptul că, Primăria mun. Chișinău, solicitând repunerea

în termenul de declarare a apelului, a indicat că, a primit copia hotărârii motivate a

primei instanțe la data de 26 noiembrie 2018.

La caz, instanța de recurs menționează că, termenul de declarare a apelului se

calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data

recepționării hotărârii motivate a primei instanțe, dar de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii. Respectiv, aceste prevederi legale sunt aplicabile atât pentru

8

partea care a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea

care a fost absentă.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sunt obligați să

se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Din materialele dosarului rezultă că, Primăria mun. Chișinău a cunoscut de

existența litigiului, fiind înștiințată în mod legal despre ședința de judecată din 21

iunie 2018 și urma să depună diligența necesară de a se informa la ce etapă de

examinare se află procesul și, după caz, să facă cunoștință cu hotărârea pronunțată,

să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după

cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus

Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie

2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany

din 11 septembrie 2007), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe,

fapt, însă, ignorat de către aceasta, ce a generat omiterea termenului prescris la

depunerea apelului.

Mai mult ca atât, în conformitate cu art. 102 alin. (41) CPC, participanții la

proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel greșit a admis cererea cu

privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, a repus Primăria

mun.Chișinău în termenul legal de declarare a apelului și a admis apelul declarat de

către aceasta. Or, soluția adoptată de instanța de apel contravine art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că, prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar de a respinge cererea

Primăriei mun. Chișinău cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului

și de a declara inadmisibil apelul depus de către aceasta.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel, examinând apelul declarat de către Tatiana

Scoarță și cererea la alăturare la acest apel depusă de către Ion Railean, temeinic și

legal a respins acțiunile ca fiind neîntemeiate.

9

Conform art. 2 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, certificat de urbanism pentru proiectare este actul

cu caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute

solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul

juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea

documentației de proiect. Iar, autorizația de construire este un act, eliberat de către

emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu

respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect

elaborate și verificate

Conform art. 21 alin. (1) din Legea enunțată, certificatele de urbanism și

autorizația de construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor,

comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice

destinație și tip de proprietate.

Pct. 27 lit. a) și b) al Regulamentului privind modul de exercitare a controlului

de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din

25 iunie 1996 prevede că, în cazul în care în urma controlului au fost depistate

încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la

documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea

materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor

standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia de aplicare a măsurilor

de lichidare a neconformităților depistate, care pot fi următoarele: înmânarea

prescripției subiectului controlat cu cerințe de lichidare a neconformităților; sistarea

lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de proiect sau

cerințele normativelor în vigoare.

Conform pct. 10 din Regulamentul enunțat, în vigoare la data emiterii

dispoziției, Inspecția de Stat în Construcții este în drept să sisteze valabilitatea

autorizațiilor de construire/demolare, eliberate de autoritățile administrației publice

locale, în caz de depistare a faptelor de încălcare a legislației în vigoare și

procedurilor de eliberare.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 28 martie 2016 Inspecția de

Stat în Construcții, în baza plângerii nr. S-266 din 25 martie 2016, a verificat obiectul

din mun. Chișinău, str. Spartacus,24A, fiind, astfel, emisă prescripția seria nr. ISC

002156, prin care s-a dispus sistarea tuturor lucrărilor de construcție, până la

înlăturarea neconformităților.

La data de 30 martie 2016 Inspecția de Stat în Construcții, în baza plângerii

nr. J-266 din 25 martie 2016, a examinat legalitatea emiterii de către Primăria

mun.Chișinău a autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015, fiind, astfel,

emisă prescripția seria nr. ISC 002157, prin care s-a dispus sistarea valabilității

autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015, cu sistarea necondiționată a

lucrărilor de montaj, până la înlăturarea neconformităților.

În urma controlului efectuat, Inspecția de Stat în Construcții a depistat că,

documentația de proiect a fost elaborată în contradicție cu cerințele certificatului de

urbanism nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și, anume, nu este respectată distanța

10

dintre hotarele laterale de 2, 4 m, în realitate fiind aproximativ 1, 2 m de la consola

de la hotar, prin ce se încalcă normele antiincendiare conform pct. 2.12 al CниП

2.07.01-89; nu se respectă distanța de 4,0 m de la aliniamentul stradal; nu se respectă

POT maxim 35%; conform Planului urbanistic general al mun. Chișinău, terenul dat

este amplasat în zona cu codul de reglementare R-3„a”, care nu permite amplasarea

locuințelor pentru 3 familii; nu se respectă CUT care trebuie să fie pentru zona dată

0, 6%. Pentru încălcările constatate, inclusiv menționate în prescripție, Inspecția de

Stat în Construcții, în temeiul pct. 10 și 27 (anexa nr. 1, 2) din Regulamentul

menționat, a întocmit în privința lui Ion Nicolaev procesul-verbal cu privire la

contravenție seria AA nr. 0004073 din 13 decembrie 2013, ultimul fiind recunoscut

vinovat și sancționat în baza art. 179 din Codul contravențional (construcții

neautorizate și intervenții neautorizate la construcțiile existente).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 07 aprilie 2016

locatarii din străzile Spartacus, mun. Chișinău și Nadejda Russo au adresat Primăriei

mun. Chișinău o plângere comună, prin care au solicitat verificarea legalității

construcției din str. Spartacus,24A.

La data de 19 aprilie 2016 viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția

nr.406-2, prin care a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din

22 decembrie 2015 privind proiectarea și construirea unei case de locuit particulare,

pentru trei familii din str. Spartacus,24A, beneficiari Ion Nicolaev, Ana Suhanov și

Alexandrina Nicolaev și a fost retrasă autorizația de construire nr. 222 din 03 mai

2015, eliberată lui Ion Nicolev, Anei Suhanov și Alexandrinei Nicolaev.

La caz, se reține că, dispoziția nr. 406-2 din 19 aprilie 2016 a fost emisă de

viceprimarul mun. Chișinău ca urmare a neconformităților depistate de către

Inspecția de Stat în Construcții, conform Prescripției nr. seria ISC 002157 din 30

martie 2016 și ținând cont de petiția comună a locatarilor din străzile Spartacus și

Nadejda Russo adresată la data de 07 aprilie 2016.

În acest context, instanța de recurs ține să menționeze că, dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19 aprilie 2016 a fost emisă în vederea

luării măsurilor pentru înlăturarea încălcărilor depistate, precum și curmarea

încălcării drepturilor locatarilor din străzile Spartacus și Nadejda Russo.

Astfel, în urma contestării autorizației de construire de către locatarii din

străzile Spartacus și Nadejda Russo, Primăria mun. Chișinău în persoana

viceprimarului, a revocat actul administrativ contestat de către aceștia, respectând

competența și procedura stabilită. Or, în speță, s-a constatat că, nu au fost respectate

toate condițiile de eliberare a autorizației de construire prevăzute de legislație, iar

administrația publică locală, Primăria mun. Chișinău, fiind organul emitent al actelor

administrative - autorizația de construire și certificat de urbanism, este în drept să

efectueze unele operațiuni administrative, iar în acest sens a prezentat probe

concludente și pertinente, care confirmă motivele anulării certificatului de urbanism

și autorizației de construire.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă

că, legislația nu prevede expres anularea certificatului de urbanism și autorizației de

11

construire de către primar, însă nici nu interzice posibilitatea de a lua măsuri în cazul

depistării unor ilegalități, care au fost comise la eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare și/sau autorizației de construire.

Or, conform art. 29 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, de competența primarului ține expres constatarea

încălcărilor legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul

administrat și luarea măsurilor pentru înlăturarea lor.

Ca urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel corect a concluzionat că, dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 406-d din 19 aprilie 2016 cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 625i/14 din 22 decembrie 2014 și

autorizației de construire nr. 222 din 03 august 2015 privind proiectarea și

construirea unei case de locuit particulare, pentru trei familii din str. Spartacus,24A,

beneficiari Nicolaev Ion, Suhanov Ana și Nicolaev Alexandrina, este consecința

încălcării normelor legale, înlăturarea cărora este posibilă de primarul din teritoriul

administrat, ținând cont de competențele reiterate conform art. 29 din Legea privind

administrația publică locală.

Conform art. 37 alin. (3) din Legea nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului, autoritățile administrației publice

locale sunt responsabile de respectarea interesului public în cadrul derulării

operațiunilor de urbanism și amenajării teritoriului.

În contextul celor expuse, instanța de apel temeinic și legal a respins acțiunea

ca fiind neîntemeiată, iar recurenții nu au invocat în cererile de recurs nici un

argument, care ar răsturna concluzia instanței de apel.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia instanței de

apel în partea admiterii apelului declarat de către Primăria mun. Chișinău și

încheierea instanței de apel și de a emite în această parte o altă decizie cu privire la

declararea apelului depus de către Primăria mun. Chișinău inadmisibil, iar în rest de

a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) CPC, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al

municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă și viceprimarului municipiului Chișinău,

Nistor Grozavu cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de

chemare în judecată depusă de către Ion Nicolaev, Ana Suhanov și Alexandrina

12

Nicolaev împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Tatiana

Scoarță și Ion Railean cu privire la contestarea actului administrativ în partea

admiterii apelului declarat de către Primăria municipiului Chișinău și încheierea din

17 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se emite în această parte o altă

decizie, prin care se declară inadmisibil apelul depus de către Primăria municipiului

Chișinău.

În rest decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

13