3ra-673/19 — contestarea actului administrativ

3ra-673/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-673/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Natalia Colos (Pereva),

Maria Puiu (Proferian), Nicolae Bucliș, Elena Andronachi, Vladimir Madan, Grigore

Covtoniuc, Liudmila Zadoinova și Anna Gujuman,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Grigore Covtoniuc, Vladimir Trublaevici, Nicolae Bucliș, Liudmila Zadoinova,

Dumitru Andronachi, Ilie Bîrca, Ana Bîrca, Constantin Gujuman, Natalia Colos (Pereva),

Tudor Tutunaru, Vladimir Madan și Maria Puiu (Proferian) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Grigore Covtoniuc, Ana Bîrcă, Ilie Bîrcă, Natalia

Colos (Pereva), Vladimir Madan, Constantin Gujuman, Vladimir Trublaevici, Maria Puiu

(Proferian) și Liudmila Zadoinova, a fost casată hotărârea din 15 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a

fost respinsă ca tardivă și a fost respins apelul declarat de Grigore Covtoniuc, Ana Bîrcă,

Ilie Bîrcă, Natalia Colos (Pereva), Vladimir Madan, Constantin Gujuman, Vladimir

Trublaevici, Maria Puiu (Proferian) și Liudmila Zadoinova împotriva hotărârii

suplimentare din 25 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 03 septembrie 2014, Grigore Covtoniuc, în calitate de reprezentant al

comitetului proprietarilor caselor de locuit din str. Vișinilor, mun. Chișinău a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului municipal

Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin acordul comun al locatarilor

caselor de locuit amplasate în mun. Chișinău, str. Vișinilor și al reprezentanților SA „Apă-

1

Canal Chișinău”, în anii 2000 s-a purces la construirea sistemului de canalizare centralizat

pe str. Vișinilor. Dat fiind faptul că SA „Apă-Canal Chișinău” la momentul respectiv nu

dispunea de resurse financiare în acest sens, lucrările au fost efectuate la inițiativa și cu

suportul financiar al locuitorilor acestei străzi. Totodată, între părți s-a convenit ca

ulterior, SA „Apă-Canal Chișinău” să compenseze cheltuielile suportate de proprietari la

transmiterea în gestiune a rețelelor.

A susținut că lucrările de construire a rețelei de canalizare cu lungimea de 380

metri, au fost realizate în anul 2001 și au costat peste 133 000 de lei, iar sumând și

cheltuielile suportate pentru terasamentul rețelelor, întărirea și nivelarea colectoarelor, de

acoperire ș.a., proprietarii din str. Vișinilor au achitat peste 174 000 de lei.

Grigore Covtoniuc a invocat că la momentul proiectării și construirii rețelelor

menționate, SA „Apă-Canal Chișinău” a asigurat proprietarii că ulterioarele conectări la

sistemul de canalizare centralizat de persoane terțe vor fi posibile doar cu acordul

locuitorilor care au contribuit financiar la construirea obiectivului. Însă, ulterior

momentului dării în exploatare a obiectivului, SA „Apă-Canal Chișinău” a tergiversat

compensarea cheltuielilor suportate de proprietari, a refuzat întreținerea obiectivului, dar

a permis conectarea altor construcții cu destinație locativă la sistemul de canalizare

centralizat construit.

Astfel, în anul 2013 la rețea s-a conectat abuziv blocul locativ cu 10 etaje din str.

Caragiale, 26 colț cu str. Alba Iulia, fără proiect și permisiunea locuitorilor din str.

Vișinilor, care au încercat să opună rezistență, însă fără niciun rezultat.

A menționat că prin răspunsul SA „Apă-Canal Chișinău” recepționat în luna iunie

2014, proprietarii au fost informați referitor la actele care au stat la baza recepționării

traseului de canalizare din str. Vișinilor-Caragiale cu lungimea de 380 metri. De

asemenea, la răspuns a fost anexată și decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/13 din

31 octombrie 2002 „Cu privire la recepționarea rețelelor tehnice în gestiunea SA „Apă-

Canal Chișinău”. Conform pct. 1 din decizie, SA „Apă-Canal Chișinău” va recepționa în

gestiune, cu începere din ziua adoptării prezentei decizii, rețelele menționate în anexă, cu

includerea valorii rețelelor în fondul statutar.

Consideră că decizia nr. 4/13 din 31 octombrie 2002 este ilegală, fiind încălcat

abuziv dreptul de proprietate al persoanelor care au construit din resurse proprii rețeaua,

necătând la faptul că atât Primăria mun. Chișinău, cât și SA „Apă-Canal Chișinău”

cunoșteau despre sursa de finanțare a lucrărilor. Lezarea dreptului de proprietate a cauzat

pagube și suferințe morale la 20 de persoane, care sunt estimate la suma de 50 000 de lei.

A afirmat că la 03 iulie 2014 a contestat cu cerere prealabilă decizia nr. 4/13 din

31 octombrie 2002, care prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr. 07-112/4950 din 07

august 2014 a fost respinsă ca depusă după expirarea termenului de prescripție prevăzut

de Legea contenciosului administrativ.

A solicitat anularea ca fiind ilegală a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

4/13 din 31 octombrie 2002 în privința traseului de canalizare din str. Vișinilor – I. L.

Caragiale cu lungimea de 380 metri, obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să excludă din

fondul statutar și de la balanța întreprinderii rețeaua de canalizare din str. Vișinilor – I. L.

Caragiale cu lungimea de 380 metri, obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să anuleze toate

acordurile, avizele, coordonările de conectare la rețeaua dată și repararea prejudiciului

2

material și moral.

La data de 17 iunie 2015, au fost atrase în proces în calitate coreclamanți

persoanelor fizice - Madan Vladimir, Zadoinova Liudmila, Andronachi Dumitru, Bîrca

Ana, Bîrca Ilie, Colos (Pereva) Natalia, Puiu (Proferean) Maria, Gujuman Constantin,

Trublaevici Vladimir, Tutunaru Tudor, Bucliș Nicolae, locuitori ai str. Vișinilor, mun.

Chișinău.

La 15 februarie 2016, Covtoniuc Grigore, Madan Vladimir, Zadoinova Liudmila,

Andronachi Dumitru, Bîrca Ana, Bîrca Ilie, Colos (Pereva) Natalia, Puiu (Proferean)

Maria, Gujuman Constantin, Trublaevici Vladimir, Tutunaru Tudor și Bucliș Nicolae au

depus cerere de concretizare a cerințelor înaintate împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care au

reiterat motivele de fapt și temeiurile de drept invocate în cererea de chemare inițială,

solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 4/13 din 31 octombrie

2002 ,,Cu privire la recepționarea rețelelor tehnice în gestiunea SA „Apă-Canal Chișinău”

în partea ce ține de traseul de canalizare din mun. Chișinău str. Vișinilor - Caragiale cu

lungimea de 380 metri, obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să excludă din fondul statutar

al întreprinderii rețeaua de canalizare din mun. Chișinău str. Vișinilor - Caragiale cu

lungimea de 380 metri, obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să anuleze toate acordurile,

avizele, coordonările de conectare la rețeaua de canalizare din mun. Chișinău str.

Vișinilor - Caragiale cu lungimea de 380 metri, obligarea SA „Apă-Canal Chișinău” să

nu permită conectarea consumatorilor la rețeaua de canalizare din str. Vișinilor -

Caragiale cu lungimea de 380 metri fără acordul scris al proprietarilor investitori,

compensarea prejudiciului moral suportat și a prejudiciului material.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de către Covtoniuc Grigore, Madan Vladimir, Zadoinova Liudmila,

Andronachi Dumitru, Bîrca Ana, Bîrca Ilie, Colos (Pereva) Natalia, Puiu (Proferean)

Maria, Gujuman Constantin, Trublaevici Vladimir, Tutunaru Tudor și Bucliș Nicolae a

fost respinsă ca nefondată.

Prin hotărârea suplimentară din 25 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, acțiunea în partea reparării prejudiciului material a fost respinsă ca tardivă.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că la momentul adoptării actului administrativ

contestat, prevederile legale în mod expres determinau apartenența rețelelor tehnico-

edilitare ale localităților la categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al unității

administrativ-teritoriale. Mai mult ca atât, chiar și în eventualitatea construirii acestui tip

de rețele din contul mijloacelor financiare a unor persoane private, obiectivul final era în

toate cazurile transmis cu titlu gratuit în gestiunea operatorului specializat căruia i-au fost

delegate atribuțiile de prestare a serviciului public de apă și canalizare în raza unității.

Totodată, instanța de judecată a conchis că acțiunea în partea reparării prejudiciului

material a fost înaintată cu omiterea termenului general de prescripție de 3 ani, în acest

sens reclamanții nesolicitând repunerea în termen.

Prin încheierea din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul

declarat de persoanele fizice Bucliș Svetlana, Madan Emilia și Gujuman Anna împotriva

hotărârii din 15 noiembrie 2017 și a hotărârii suplimentare din 25 ianuarie 2018 ale

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de persoane care nu sunt în drept să

3

declare apel.

Prin decizia din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Grigore Covtoniuc, Ana Bîrcă, Ilie Bîrcă, Natalia Colos (Pereva),

Vladimir Madan, Constantin Gujuman, Vladimir Trublaevici, Maria Puiu (Proferian) și

Liudmila Zadoinova, a fost casată hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă

ca tardivă. Totodată, a fost respins apelul declarat de Grigore Covtoniuc, Ana Bîrcă, Ilie

Bîrcă, Natalia Colos (Pereva), Vladimir Madan, Constantin Gujuman, Vladimir

Trublaevici, Maria Puiu (Proferian) și Liudmila Zadoinova împotriva hotărârii

suplimentare din 25 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 4/13 din 31 octombrie 2002 a fost contestată cu cerere prealabilă cu omiterea

termenului de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ. Astfel, Grigore

Covtoniuc și respectiv, membrii comitetului stradal pe care acesta îi reprezenta, au

cunoscut sau trebuiau să cunoască despre decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/13

din 31 octombrie 2002 încă la finele anului 2013, deoarece prin răspunsul SA „Apă-Canal

Chișinău” nr. 592/13 din 26 noiembrie 2013 solicitanții au fost informați că rețeaua de

canalizare și apeductul au fost transmise la balanța societății în anul 2002, inclusiv și în

temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău din același an.

La data de 04 aprilie 2019 Natalia Colos (Pereva), Maria Puiu (Proferian), Nicolae

Bucliș, Elena Andronachi, Vladimir Madan, Grigore Covtoniuc, Liudmila Zadoinova și

Anna Gujuman au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, hotărârii

din 15 noiembrie 2017 și hotărârii suplimentare din 25 ianuarie 2018 ale Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în

instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Consideră că este greșită concluzia instanței de apel privind tardivitatea acțiunii,

deoarece prima înștiințare despre existența deciziei contestate a fost făcută prin scrisoarea

SA „Apă-Canal Chișinău”, recepționată la 03 iunie 2014, iar cererea prealabilă a fost

depusă la 03 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege.

La data de 08 mai 2019, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus referință, prin care a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

4

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 decembrie

2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data

de 07 februarie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 1269 (f.d. 122, vol. II), la materialele

cauzei lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, depus la data de 04 aprilie 2019 de către Natalia Colos (Pereva),

Maria Puiu (Proferian), Nicolae Bucliș, Elena Andronachi, Vladimir Madan, Grigore

Covtoniuc, Liudmila Zadoinova și Anna Gujuman, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

5

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Natalia Colos (Pereva), Maria Puiu (Proferian), Nicolae Bucliș,

Vladimir Madan, Grigore Covtoniuc și Liudmila Zadoinova, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie

1991), pe când în recursul depus de Natalia Colos (Pereva), Maria Puiu (Proferian),

Nicolae Bucliș, Vladimir Madan, Grigore Covtoniuc și Liudmila Zadoinova, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Cât privește persoanele Elena Andronachi și Anna Gujuman, care de asemenea au

semnat cererea de recurs, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că acestea nu sunt în drept să declare recurs, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs:

a) părțile și alți participanți la proces;

b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

6

Conform art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Elena

Andronachi și Anna Gujuman nu întrunesc niciuna din calitățile procesuale specificate la

art. 430 din Codul de procedură civilă și respectiv, nu sunt în drept să declare recurs.

Mai mult ca atât, prin încheierea din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de persoana fizică Anna Gujuman, ca fiind depus de o persoană

care nu este în drept să declare apel.

În consecință, recursul depus de Elena Andronachi și Anna Gujuman urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind depus de persoane care nu sunt în drept să-l declare.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Natalia

Colos (Pereva), Maria Puiu (Proferian), Nicolae Bucliș, Elena Andronachi, Vladimir

Madan, Grigore Covtoniuc, Liudmila Zadoinova și Anna Gujuman, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Natalia Colos (Pereva), Maria Puiu (Proferian), Nicolae

Bucliș, Elena Andronachi, Vladimir Madan, Grigore Covtoniuc, Liudmila Zadoinova și

Anna Gujuman, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7