3r-274/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-274/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici DECIZIE 11 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursurile depuse de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și de către Alexandru Sochircă, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva Consiliului ȘI Primăriei municipiului Chișinău și societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, persoane terțe Oleg Palamarciuc, Galina Moscalenco, Valeria Sîli, Valentina Morozov, Alexei Novicov, Natalia Ababii, Alexandru Tavita, Natalia Eșco, Maria Belinschi, Antonina Terenteva, Serghei Terentev, Tatiana Lipina, Iuliana Velcov, Igor Velcov, Lilia Volcova, Svetlana Novicova, Serghei Belei, Egorov Oleg, Vasile Golovatic, Maria Peneaeva, Igor Russu, M. Dașchevic, Ș. Șargov, Elizaveta Parcel, V. Kosireba, A. Cojocaru, Nadejda Muler, D. Fedoric, Alla Nelu, Raisa Țăruș, Eugeniu Mardare, Eugeniu Revenco, Elena Fomina, Ion Lozinschi, Iurie Țiganu, Maxim Cebanenco, Alexandru Sochircă, Alexandra Guneavaia,

Roman Guneavîi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 03 aprilie 2015, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care au solicitat anularea ca ilegală a deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 6/50-18 din 03 octombrie 2014 „Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de arendare a lotului de pământ din str. Xxx nr. xxx cu 1 Roman Guneavîi și Alexandra Guneavaia”. Prin încheierile din 22 aprilie 2015 și din 08 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Roman Guneavîi, Alexandra Guneavaia, Oleg Palamarciuc, Galina Moscalenco, Valeria Sîli, Valentina Morozov, Alexei Novicov, Natalia Ababii, Alexandru Tavita, Natalia Eșco, Maria Belinschi, Antonina Terenteva, Serghei Terentev, Tatiana Lipina, Iuliana Velcov, Igor Velcov, Lilia Volcova, Svetlana Novicova, Serghei Belei, Egorov Oleg, Vasile Golovatic, Maria Peneaeva, Igor Russu, M. Dașchevic, Ș. Șargov, Elizaveta Parcel, V. Kosireba, A. Cojocaru, Nadejda Muler, D. Fedoric, Alla Nelu, Raisa Țăruș, Eugeniu Mardare, Eugeniu Revenco, Elena Fomina, Ion Lozinschi, Iurie Țiganu, Maxim Cebanenco și Alexandru Sochircă (vol. I, f.d.

55-56, 243-244,). Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru (vol. II, f.d. 235, 244-246). La 12 martie 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.

243). Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 7-9). La 23 iulie 2020, Alexandru Sochircă a depus, prin poștă electronică, apel împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 17, 18-19). La 30 iulie 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus, prin poștă electronică, apel împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d.

10, 11-12). La 31 iulie 2020, Alexandru Sochircă a depus, prin poștă electronică, completări la apelul împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 14, 15). La 17 august 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus prin poștă electronică recurs motivat împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 30, 31- 33, 44-46). Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că, la 12 martie 2020, avocatul Mihail Buzu a depus cerere cu privire la redactarea hotărârii primei instanțe, iar la 05 și 13 mai 2020 a depus cereri, prin care a solicitat să-i fie notificată hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Având în vedere că nu i-a fost notificată hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2020, a depus cerere prin care a solicitat asigurarea posibilității de a lua cunoștință de materialele cauzei. 2 Astfel, avocatul Mihail Buzu a invocat că hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, i-a fost comunicată abia la 18 iulie 2020, când a luat cunoștință de materialele cauzei, fapt confirma prin recipisa anexată la dosar. Totodată, avocatul Mihail Buzu a menționat că avizul de recepție anexat la materialele cauzei nu a fost semnat de către dânsul, iar semnătura aplicată pe acesta nu-i aparține. Reprezentantul recurenților a mai indicat că instanța de apel nu i-a acordat termen pentru a înlătura neajunsurile, iar pe pagina web a Curții de Apel Chișinău nu a fost plasată informația despre data examinării apelului.

În această ordine de idei, a opinat că apelul motivat depus la 30 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, este în termen. Recurenții Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei încheieri noi, prin care să fie repus în termen apelul și admis spre examinare (vol. III, f.d. 30, 31-33, 44-46). La 20 august 2020, Alexandru Sochircă a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri, prin care apelul depus de Alexandru Sochircă să fie admis spre examinare (vol. III, f.d.

48, 49-50). Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat recurentului Alexandru Sochircă termen până la 03 noiembrie 2020 pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererii de recurs semnată olograf, împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Întru executarea încheierii din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, la 29 octombrie 2020, Alexandru Sochircă a depus la Curtea Supremă de Justiție recurs motivat împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că, hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu i-a fost notificată și că a luat cunoștință de ea, la 22 iulie 2020, de pe portalul Judecătoriei Chișinău.

Recurentul a menționat că, la 23 iulie 2020, a depus prin poșta electronică la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apelul împotriva hotărârii din 10 martie 2020, care ulterior a fost completat prin cererea din 31 iulie 2020. La 05 august 2020, i-a fost notificată încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Mihail Buzu. Recurentul a notat că, deoarece pe portalul Curții de Apel Chișinău nu era plasată informația cu privire la apelul său, s-a adresat instanței cu cerere privind furnizarea informației despre soarta apelului său. Astfel, la 13 august 2020, Curtea de Apel Chișinău l-a informat că cererea sa de apel a fost anexată la materialele cauzei, fără examinare, ca depus după examinarea cauzei.

În atare circumstanțe recurentul a opinat că, prin prisma art. 236 și 237 din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău urma să se expună și asupra cererii sale de apel, cu atât mai mult că acest apel este separat de cel depus de avocatul Mihail Buzu în numele și interesele lui Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru. 3 Cu titlu subsidiar, a considerat că, la emiterea încheierii din 22 iulie 2020, Curte de Apel Chișinău a omis să aplice prevederile art.258 alin.(3) din Codul administrativ. Recurentul Alexandru Sochircă a solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei încheieri noi, prin care să fie admis spre examinare apelul depus de Alexandru Sochircă.

La 01 și 08 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare participanților la proces copia recursurilor motivate depuse de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și Alexandru Sochircă, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra motivelor acestora. (f.d. 40-42, 53-55). La 21 octombrie 2020, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus referință asupra recursurilor declarate de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și Alexandru Sochircă, prin care a solicitat respingerea acestora și menținerea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și Alexandru Sochirca s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece conform informației de pe poșta electronică încheierea din 22 iulie 2020 a instanței de apel a fost notificată recurenților la 05 august 2020 (vol. III, f.d. 22), iar cererile de recurs motivate au fost depuse la 17 august 2020 și la 20 august 2020. (vol. III, f.d. 30, 31-33, 44-46, 48, 49-50).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursurile depuse, prin prisma argumentelor invocate de recurenți și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a le respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, 4 examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru (vol. II, f.d. 235, 244-246). Conform recipisei de confirmare a notificării actului de procedură, dispozitivul hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificat sub semnătură avocatului Mihail Buzu la 10 mărite 2020 (vol. II, f.d.

236). La 12 martie 2020, avocatul Mihail Buzu a depus prin poștă electronică în numele și interesele lui Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 242, 243). La 01 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa participanților la proces copia hotărârii motivate din 10 martie 2020 (vol. II, f.d. 249). Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350238226AS, la 10 iunie 2020, avocatului Mihail Buzu i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.

250). Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților 2020 Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (vol. III, f.d. 7-9). Efectuând controlul judiciar al încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural. În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată. Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când, motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). Prin prisma articolului 97 din Codul administrativ, (1) notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. 5 (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, (1) un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. În condițiile speței este relevant că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în prima instanță avocatul Mihail Buzu, reprezentant al lui Mihail Pisica, Olesei Roibu, Vadim Ardeleanu, Liliei Ardeleanu, Victor Nazar, Rodicăi Nazar, Veronicăi Platonov și Adrian Talpalaru a fost prezent la ședința din 10 martie 2020 și la pronunțarea dispozitivului hotărârii asupra fondului cauzei (vol. II, f.d. 234). La fel, conform recipisei de confirmare a notificării actului de procedură, dispozitivul hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificat, sub semnătură, avocatului Mihail Buzu în aceiași zi – 10 martie 2020 (vol. II, f.d.

236). În acest sens este pertinent și faptul că, potrivit avizului de recepție a corespondenței DS9350238226AS, avocatul Mihail Buzu a recepționat în data de 10 iunie 2020 copia hotărârii motivate din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 250). Dealtfel, această circumstanță este confirmată și prin informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track & Trace)”, conform căreia trimiterea poștală DS9350238226AS a fost livrată destinatarului la 10 iunie 2020, semnatar al confirmării primirii trimerii fiind indicat „Buzu” [https://posta.md/ro/tracking?id=DS9350238226AS]. Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Coroborând normele legale precitate se constată că, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate.

Astfel, având în vedere că hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată avocatului Mihail Buzu la 10 iunie 2020, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat următoare acestei date, adică 11 iunie 2020, iar ultima zi fiind data de 10 iulie 2020, ora 24.00. Sub acest aspect Colegiul notează că, recepționarea actului judecătoresc de dispoziție de către reprezentantul recurenților, la caz avocatul Mihail Buzu, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act reprezentaților. Or, conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează 6 acestuia.

Corelând prevederile normative și legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, Colegiul vădește că apelanții și/sau reprezentantul acestora urmau să depună motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău până în data de 10 iulie 2020, ora 24.00. Însă, reprezentantul apelanților, fiindu-i notificată motivarea hotărârii de apel și în pofida obligațiilor sale procesuale, a omis de a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege. Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Continuând șirul logic al ipotezelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca neviabil argumentul invocat de avocatul Mihail Buzu, precum că nu a recepționat hotărârea motivată, iar semnătura aplicată pe avizul de recepție nu-i aparține.

Or, din materialele cauzei rezultă cert că hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată la adresa indicată de către avocatul Mihail Buzu în mandatele avocațiale seria MA nr. 1152116 și 1152112 din 04 martie și 07 mai 2018, în concret str. Xxx, nr. 1/3, ap. 45, mun. Chișinău (vol. I, f.d. 241, 242, vol. II, f.d. 250). La aspectul dat instanța de recurs învederează dezideratele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Russu c. Moldovei (cererea nr. 7413/05, §§ 23-28, hotărârea din 13 noiembrie 2008), potrivit cărora nu poate fi acceptată în calitate de probă suficientă proba ce confirmă faptul expedierii unei scrisori de către instanța judecătorească, ci este necesară dovada livrării acesteia.

În acest sens dispozițiile art. 99 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, în cazul notificării înscrisului de către autoritatea publică, persoana care efectuează notificarea îi înmânează înscrisul, într-un plic închis, persoanei care urmează să fie notificată. Aceasta din urmă semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu data înmânării înscrisului. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul de înmânat.

7 La fel, pct. 97 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016 prevede imperativ că pentru primirea trimiterii poștale destinatarul prezintă avizul de sosire și unul dintre documentele de legitimare indicate la pct. 96. La rândul său, pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 statuează că documentele de legitimare în baza cărora se eliberează trimiterile poștale sunt următoarele: 1) buletinul de identitate; 2) pașaportul; 3) permisul de ședere; 4) documentul de călătorie eliberat persoanelor cărora li s-a acordat statutul de refugiat sau protecție umanitară; 5) livretul militar; 6) permisul de conducere auto.

Așadar, prin prisma normelor legale citate supra, Colegiul contată că este lipsit de suport argumentul avocatului Mihail Buzu, precum că semnătura aplicată pe avizul de recepție nu-i aparține. Or, la caz persistă prezumția legală că, la predarea trimiterii poștale cu scrisoare recomandată DS9350238226AS, furnizorul de servicii poștale a verificat identitatea destinatarului, în concret cui a eliberat trimiterea, în baza unui document de legitimare indicat la pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016. Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor avocatului Mihail Buzu, deoarece în speță se prezumă ca fiind veridic faptul că, la 10 iunie 2020, furnizorul de servicii poștale a predat anume destinatarului – avocatul Mihail Buzu trimiterea poștală cu scrisoare recomandată DS9350238226AS, în care se conținea hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în numele și interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru. Or, avocatul Mihail Buzu, ca reprezentant al apelanților-reclamanți, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță. prin depunerea în termen a motivării apelului, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La aspectul dat Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Cu titlu subsidiar, Colegiul învederează că, deși recurentul Alexandru Sochircă a depus recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu a formulat în cererea de recurs nicio critică elocventă și pertinentă vis-a-vis de netemeinicia acestui act judecătoresc de dispoziție.

Cu atât mai mult că, prin 8 memoriul expus surpa, instanța de recurs deja a constatat temeinicia încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, Colegiul apreciază ca fiind echivoce argumentele formulate de recurentul Alexandru Sochircă cu privire la faptul că, prin prisma art. 236 și 237 din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău urma să se expună și asupra cererii sale de apel. Or, obiectul controlului judiciar în prezenta cale de atac îl formează încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a examinat admisibilitatea apelului depus de avocatul Mihail Buzu în numele și interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru.

Cu titlu de consecință, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar al unor acțiuni ale instanței de apel, care nu sunt exteriorizate într-un act judecătoresc de dispoziție, susceptibil de atac în ordine de recurs conform articolului 241 din Codul administrativ. Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează netemeinicia recursurilor și necesitatea respingerii acestora.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se resping recursurile depuse de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și de către Alexandru Sochircă împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 9