3r-274/20 — contestarea actului administrativ

3r-274/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-274/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici

DECIZIE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim

Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian

Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și de către Alexandru Sochircă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor

Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva Consiliului ȘI

Primăriei municipiului Chișinău și societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,

persoane terțe Oleg Palamarciuc, Galina Moscalenco, Valeria Sîli, Valentina

Morozov, Alexei Novicov, Natalia Ababii, Alexandru Tavita, Natalia Eșco, Maria

Belinschi, Antonina Terenteva, Serghei Terentev, Tatiana Lipina, Iuliana Velcov,

Igor Velcov, Lilia Volcova, Svetlana Novicova, Serghei Belei, Egorov Oleg, Vasile

Golovatic, Maria Peneaeva, Igor Russu, M. Dașchevic, Ș. Șargov, Elizaveta Parcel,

V. Kosireba, A. Cojocaru, Nadejda Muler, D. Fedoric, Alla Nelu, Raisa Țăruș,

Eugeniu Mardare, Eugeniu Revenco, Elena Fomina, Ion Lozinschi, Iurie Țiganu,

Maxim Cebanenco, Alexandru Sochircă, Alexandra Guneavaia, Roman Guneavîi cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților

Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar,

Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 03 aprilie 2015, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care au solicitat anularea ca ilegală

a deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 6/50-18 din 03 octombrie 2014 „Cu privire

la stabilirea relațiilor funciare de arendare a lotului de pământ din str. Xxx nr. xxx cu

1

Roman Guneavîi și Alexandra Guneavaia”.

Prin încheierile din 22 aprilie 2015 și din 08 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Roman Guneavîi,

Alexandra Guneavaia, Oleg Palamarciuc, Galina Moscalenco, Valeria Sîli, Valentina

Morozov, Alexei Novicov, Natalia Ababii, Alexandru Tavita, Natalia Eșco, Maria

Belinschi, Antonina Terenteva, Serghei Terentev, Tatiana Lipina, Iuliana Velcov,

Igor Velcov, Lilia Volcova, Svetlana Novicova, Serghei Belei, Egorov Oleg, Vasile

Golovatic, Maria Peneaeva, Igor Russu, M. Dașchevic, Ș. Șargov, Elizaveta Parcel,

V. Kosireba, A. Cojocaru, Nadejda Muler, D. Fedoric, Alla Nelu, Raisa Țăruș,

Eugeniu Mardare, Eugeniu Revenco, Elena Fomina, Ion Lozinschi, Iurie Țiganu,

Maxim Cebanenco și Alexandru Sochircă (vol. I, f.d. 55-56, 243-244,).

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea depusă de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru

(vol. II, f.d. 235, 244-246).

La 12 martie 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru,

reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din

10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 243).

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236

alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de

avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim

Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian

Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. III, f.d. 7-9).

La 23 iulie 2020, Alexandru Sochircă a depus, prin poștă electronică, apel

împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(vol. III, f.d. 17, 18-19).

La 30 iulie 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru,

reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus, prin poștă electronică, apel împotriva

hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 10,

11-12).

La 31 iulie 2020, Alexandru Sochircă a depus, prin poștă electronică, completări

la apelul împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. III, f.d. 14, 15).

La 17 august 2020, Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru,

reprezentați de avocatul Mihail Buzu, au depus prin poștă electronică recurs motivat

împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 30, 31-

33, 44-46).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că, la 12 martie 2020,

avocatul Mihail Buzu a depus cerere cu privire la redactarea hotărârii primei instanțe,

iar la 05 și 13 mai 2020 a depus cereri, prin care a solicitat să-i fie notificată hotărârea

motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Având în vedere că nu i-a fost notificată hotărârea primei instanțe, la 16 iulie

2020, a depus cerere prin care a solicitat asigurarea posibilității de a lua cunoștință de

materialele cauzei.

2

Astfel, avocatul Mihail Buzu a invocat că hotărârea din 10 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, i-a fost comunicată abia la 18 iulie 2020, când

a luat cunoștință de materialele cauzei, fapt confirma prin recipisa anexată la dosar.

Totodată, avocatul Mihail Buzu a menționat că avizul de recepție anexat la

materialele cauzei nu a fost semnat de către dânsul, iar semnătura aplicată pe acesta

nu-i aparține.

Reprezentantul recurenților a mai indicat că instanța de apel nu i-a acordat

termen pentru a înlătura neajunsurile, iar pe pagina web a Curții de Apel Chișinău nu

a fost plasată informația despre data examinării apelului.

În această ordine de idei, a opinat că apelul motivat depus la 30 iulie 2020, prin

intermediul poștei electronice, este în termen.

Recurenții Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu,

Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de

avocatul Mihail Buzu, au solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 22

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei încheieri noi, prin care să fie

repus în termen apelul și admis spre examinare (vol. III, f.d. 30, 31-33, 44-46).

La 20 august 2020, Alexandru Sochircă a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul poștei electronice, recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel,

cu emiterea unei noi încheieri, prin care apelul depus de Alexandru Sochircă să fie

admis spre examinare (vol. III, f.d. 48, 49-50).

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat

recurentului Alexandru Sochircă termen până la 03 noiembrie 2020 pentru

prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș,

18), a cererii de recurs semnată olograf, împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

Întru executarea încheierii din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

la 29 octombrie 2020, Alexandru Sochircă a depus la Curtea Supremă de Justiție

recurs motivat împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că, hotărârea din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu i-a fost notificată și că a luat

cunoștință de ea, la 22 iulie 2020, de pe portalul Judecătoriei Chișinău.

Recurentul a menționat că, la 23 iulie 2020, a depus prin poșta electronică la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apelul împotriva hotărârii din 10 martie 2020,

care ulterior a fost completat prin cererea din 31 iulie 2020.

La 05 august 2020, i-a fost notificată încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Mihail

Buzu.

Recurentul a notat că, deoarece pe portalul Curții de Apel Chișinău nu era plasată

informația cu privire la apelul său, s-a adresat instanței cu cerere privind furnizarea

informației despre soarta apelului său. Astfel, la 13 august 2020, Curtea de Apel

Chișinău l-a informat că cererea sa de apel a fost anexată la materialele cauzei, fără

examinare, ca depus după examinarea cauzei.

În atare circumstanțe recurentul a opinat că, prin prisma art. 236 și 237 din Codul

administrativ, Curtea de Apel Chișinău urma să se expună și asupra cererii sale de

apel, cu atât mai mult că acest apel este separat de cel depus de avocatul Mihail Buzu

în numele și interesele lui Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru.

3

Cu titlu subsidiar, a considerat că, la emiterea încheierii din 22 iulie 2020, Curte

de Apel Chișinău a omis să aplice prevederile art.258 alin.(3) din Codul administrativ.

Recurentul Alexandru Sochircă a solicitat prin cererea de recurs anularea

încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei încheieri noi,

prin care să fie admis spre examinare apelul depus de Alexandru Sochircă.

La 01 și 08 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru

notificare participanților la proces copia recursurilor motivate depuse de către Mihail

Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica

Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și

Alexandru Sochircă, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra motivelor

acestora. (f.d. 40-42, 53-55).

La 21 octombrie 2020, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus referință asupra

recursurilor declarate de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru,

reprezentați de avocatul Mihail Buzu și Alexandru Sochircă, prin care a solicitat

respingerea acestora și menținerea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu,

Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru,

reprezentați de avocatul Mihail Buzu și Alexandru Sochirca s-au conformat

prevederilor legale și au respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece

conform informației de pe poșta electronică încheierea din 22 iulie 2020 a instanței

de apel a fost notificată recurenților la 05 august 2020 (vol. III, f.d. 22), iar cererile

de recurs motivate au fost depuse la 17 august 2020 și la 20 august 2020. (vol. III,

f.d. 30, 31-33, 44-46, 48, 49-50).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursurile depuse, prin prisma argumentelor invocate de recurenți

și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a le respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

4

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea depusă de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu,

Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru

(vol. II, f.d. 235, 244-246).

Conform recipisei de confirmare a notificării actului de procedură, dispozitivul

hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificat

sub semnătură avocatului Mihail Buzu la 10 mărite 2020 (vol. II, f.d. 236).

La 12 martie 2020, avocatul Mihail Buzu a depus prin poștă electronică în

numele și interesele lui Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru apel

nemotivat împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d. 242, 243).

La 01 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa

participanților la proces copia hotărârii motivate din 10 martie 2020 (vol. II, f.d. 249).

Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350238226AS, la 10 iunie

2020, avocatului Mihail Buzu i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 250).

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în interesele apelanților 2020

Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar,

Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian Talpalaru împotriva hotărârii din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (1) și (2) lit. e)

din Codul administrativ (vol. III, f.d. 7-9).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de

la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ apelul se

declară inadmisibil în special când, motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Prin prisma articolului 97 din Codul administrativ, (1) notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

(2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

5

(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, (1) un înscris poate fi

notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru probarea

notificării este suficient avizul de recepție.

În condițiile speței este relevant că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată în prima instanță avocatul Mihail Buzu, reprezentant al lui Mihail Pisica,

Olesei Roibu, Vadim Ardeleanu, Liliei Ardeleanu, Victor Nazar, Rodicăi Nazar,

Veronicăi Platonov și Adrian Talpalaru a fost prezent la ședința din 10 martie 2020 și

la pronunțarea dispozitivului hotărârii asupra fondului cauzei (vol. II, f.d. 234).

La fel, conform recipisei de confirmare a notificării actului de procedură,

dispozitivul hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost notificat, sub semnătură, avocatului Mihail Buzu în aceiași zi – 10 martie 2020

(vol. II, f.d. 236).

În acest sens este pertinent și faptul că, potrivit avizului de recepție a

corespondenței DS9350238226AS, avocatul Mihail Buzu a recepționat în data de 10

iunie 2020 copia hotărârii motivate din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d. 250).

Dealtfel, această circumstanță este confirmată și prin informația publică plasată

pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a

expedierii (Track & Trace)”, conform căreia trimiterea poștală DS9350238226AS a

fost livrată destinatarului la 10 iunie 2020, semnatar al confirmării primirii trimerii

fiind indicat „Buzu” [https://posta.md/ro/tracking?id=DS9350238226AS].

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul

civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când

aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului

civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua

survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Coroborând normele legale precitate se constată că, în speță, începutul curgerii

termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat următoare datei

calendaristice notificării hotărârii motivate.

Astfel, având în vedere că hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată avocatului Mihail Buzu la 10 iunie 2020, în

speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat

următoare acestei date, adică 11 iunie 2020, iar ultima zi fiind data de 10 iulie 2020,

ora 24.00.

Sub acest aspect Colegiul notează că, recepționarea actului judecătoresc de

dispoziție de către reprezentantul recurenților, la caz avocatul Mihail Buzu, înlătură

orice viciu de necomunicare a acestui act reprezentaților. Or, conform art. 98 alin. (1)

din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este

reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează

6

acestuia.

Corelând prevederile normative și legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Colegiul vădește că apelanții și/sau reprezentantul acestora urmau să

depună motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău până în data de 10 iulie 2020,

ora 24.00. Însă, reprezentantul apelanților, fiindu-i notificată motivarea hotărârii de

apel și în pofida obligațiilor sale procesuale, a omis de a depune motivarea apelului

în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut

de lege.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante,

și anume să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună

pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil,

mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă

tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult

timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit

și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României,

cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Continuând șirul logic al ipotezelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca

neviabil argumentul invocat de avocatul Mihail Buzu, precum că nu a recepționat

hotărârea motivată, iar semnătura aplicată pe avizul de recepție nu-i aparține. Or, din

materialele cauzei rezultă cert că hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată la adresa indicată de către avocatul Mihail

Buzu în mandatele avocațiale seria MA nr. 1152116 și 1152112 din 04 martie și 07

mai 2018, în concret str. Xxx, nr. 1/3, ap. 45, mun. Chișinău (vol. I, f.d. 241, 242,

vol. II, f.d. 250).

La aspectul dat instanța de recurs învederează dezideratele reținute de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în cauza Russu c. Moldovei (cererea nr. 7413/05, §§

23-28, hotărârea din 13 noiembrie 2008), potrivit cărora nu poate fi acceptată în

calitate de probă suficientă proba ce confirmă faptul expedierii unei scrisori de către

instanța judecătorească, ci este necesară dovada livrării acesteia.

În acest sens dispozițiile art. 99 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că,

în cazul notificării înscrisului de către autoritatea publică, persoana care efectuează

notificarea îi înmânează înscrisul, într-un plic închis, persoanei care urmează să fie

notificată. Aceasta din urmă semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu

data înmânării înscrisului. Persoana care efectuează notificarea menționează data

notificării pe plicul de înmânat.

7

La fel, pct. 97 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind

prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016 prevede imperativ că

pentru primirea trimiterii poștale destinatarul prezintă avizul de sosire și unul dintre

documentele de legitimare indicate la pct. 96.

La rândul său, pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016

statuează că documentele de legitimare în baza cărora se eliberează trimiterile poștale

sunt următoarele:

1) buletinul de identitate;

2) pașaportul;

3) permisul de ședere;

4) documentul de călătorie eliberat persoanelor cărora li s-a acordat statutul de

refugiat sau protecție umanitară;

5) livretul militar;

6) permisul de conducere auto.

Așadar, prin prisma normelor legale citate supra, Colegiul contată că este lipsit

de suport argumentul avocatului Mihail Buzu, precum că semnătura aplicată pe avizul

de recepție nu-i aparține. Or, la caz persistă prezumția legală că, la predarea trimiterii

poștale cu scrisoare recomandată DS9350238226AS, furnizorul de servicii poștale a

verificat identitatea destinatarului, în concret cui a eliberat trimiterea, în baza unui

document de legitimare indicat la pct. 96 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30

decembrie 2016.

Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor

avocatului Mihail Buzu, deoarece în speță se prezumă ca fiind veridic faptul că, la 10

iunie 2020, furnizorul de servicii poștale a predat anume destinatarului – avocatul

Mihail Buzu trimiterea poștală cu scrisoare recomandată DS9350238226AS, în care

se conținea hotărârea motivată din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Mihail Buzu în numele și

interesele apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia

Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru.

Or, avocatul Mihail Buzu, ca reprezentant al apelanților-reclamanți, fiind

interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile

necesare de a proteja dreptul de acces la instanță. prin depunerea în termen a motivării

apelului, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar

intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului

inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ.

La aspectul dat Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor

procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile

procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

Cu titlu subsidiar, Colegiul învederează că, deși recurentul Alexandru Sochircă

a depus recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu a

formulat în cererea de recurs nicio critică elocventă și pertinentă vis-a-vis de

netemeinicia acestui act judecătoresc de dispoziție. Cu atât mai mult că, prin

8

memoriul expus surpa, instanța de recurs deja a constatat temeinicia încheierii din 22

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, Colegiul apreciază ca fiind echivoce argumentele formulate de

recurentul Alexandru Sochircă cu privire la faptul că, prin prisma art. 236 și 237 din

Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău urma să se expună și asupra cererii sale

de apel. Or, obiectul controlului judiciar în prezenta cale de atac îl formează

încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a examinat

admisibilitatea apelului depus de avocatul Mihail Buzu în numele și interesele

apelanților Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor

Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov și Adrian Talpalaru.

Cu titlu de consecință, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar al

unor acțiuni ale instanței de apel, care nu sunt exteriorizate într-un act judecătoresc

de dispoziție, susceptibil de atac în ordine de recurs conform articolului 241 din Codul

administrativ.

Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează

netemeinicia recursurilor și necesitatea respingerii acestora.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se resping recursurile depuse de către Mihail Pisica, Olesea Roibu, Vadim

Ardeleanu, Lilia Ardeleanu, Victor Nazar, Rodica Nazar, Veronica Platonov, Adrian

Talpalaru, reprezentați de avocatul Mihail Buzu și de către Alexandru Sochircă

împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9