3ra-533/20 — contestarea actului administrativ, anularea ordinului de repartitie si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-533/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Catană) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița și Primarul General al municipiului Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova, persoană terță Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului administrativ, anularea ordinului de repartiție și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”), casată integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă decizie de admitere integrală a acțiunii, c o n s t a t ă: La 5 august 2016, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan cu privire la contestarea actului administrativ, anularea ordinului de repartiție și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 16 iunie 2016, a recepționat nota informativă emisă de Pretura sectorului Centru, prin care s-a adus la cunoștință faptul că familia Marjin s-a adresat cu solicitarea de a fi eliberat extrasul din fișa de locuință și tabelul nominal. Potrivit informației prezentate, la data de 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău, în persoana viceprimarului, a emis dispoziția nr. 188-d pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa: mun.

Chișinău, str. xxxxx. 1 Astfel, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „RaisaPacalo” nu este de acord cu dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016, consideră actul menționat drept unul emis contrar normei legale, abuziv și neîntemeiat. A relatat că imobilul indicat în ordinul de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016 și anume apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxx, nu este altceva decât trei odăi ale căminului studențesc care se află în gestiunea economică a Colegiului (instituție de învățământ republicană), monitorizată de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova. A specificat reclamantul că, în septembrie 2015 a fost depusă o cerere de către Marjin Natalia, la Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, prin care a solicitat formularea unui demers din numele Colegiului către Consiliul mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău prin care să se ceară schimbarea destinației din cămin în apartament (spațiu locativ) pentru apartamentul nr. xxxxx, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxx, în scopul eliberării ordinului de repartiție. La acel moment, Marjin Natalia recunoștea că este imposibilă eliberarea ordinului fără demersul și acordul Colegiului. Astfel, administrația Colegiului, a comunicat solicitanților că bunul imobil indicat în cerere este proprietatea exclusivă a statului, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, doar, îl gestionează, și prin urmare nu dispune de dreptul de dispoziție asupra acestuia, motiv din care Colegiul nu este în drept să satisfacă cerințele înaintate.

Prin urmare, a relatat că familia Marjin, ignorând răspunsul primit, a depus o cerere Primarului mun. Chișinău, fiindu-le eliberat ordinul de repartiție vizat mai sus, ulterior solicitând Preturii sect. Centru și eliberarea Extrasului din fișa de locuință și a tabelului nominal. A precizat reclamantul că la data de 28 iunie 2016, în scopul anulării dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin și anulării ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa, mun.

Chișinău, str. xxxxx, a înregistrat în cancelaria Primărie mun. Chișinău o cerere prealabilă. Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la data de 18 iulie 2016, i s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție constituie doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar deoarece nu s-a constatat vreo sesizare sau notificare a organelor ce efectuează controlul actelor emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a anula dispoziția respectivă. A comunicat că din acțiunile întreprinse de Marjin Natalia, este evidentă intenția acesteia de a privatiza apartamentul nr. xxxxx cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa, mun.

Chișinău, str. xxxxx. În acest sens a precizat că nu pot fi privatizate căminele care se află în proprietatea statului. Or, prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației 2 bunului imobil, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, potrivit căruia bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinație. A remarcat că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat cu o cerere către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru domiciliere permanentă în bunul imobil litigios. Prin răspunsul nr. 562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat prezentarea unui șir de acte, inclusiv decizia Consiliului mun.

Chișinău cu privire la modificarea statutului juridic de cămin, demersul proprietarului blocului cu privire la modificarea statutului juridic de cămin și eliberarea ordinului de repartiție, extras din fișa locuinței și extras din tabelul nominal, planul apartamentului nominalizat eliberat de OCT Chișinău. Astfel, s-a constatat că nici unul din actele solicitate la acel moment Marjin Natalia nu le-a prezentat. Referitor la statutul familiei Marjin în cadrul Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, a menționat reclamantul că doar Marjin Natalia este angajată la Colegiu. Familia Marjin locuiește în căminul din mun. Chișinău, str. xxxxx, în temeiul contractului de locațiune încheiat anual.

Alte drepturi decât cele indicate în contractul de locațiune referitor la bunul imobil litigios, familia Marjin nu are. Prin urmare, a considerat că acțiunile întreprinse de familia Marjin sunt abuzive, dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016 contravine legii, în situația în care nu a fost schimbată destinația bunului și lipsește acordul administratorului referitor la privatizare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1994, Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin, anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa, mun.

Chișinău, str. xxxxx și compensarea cheltuielilor de judecată. La 8 iunie 2017, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin, anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxx, încasarea din contul pârâtului Primarul mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan și Marjin Alexandru în mod solidar, în 3 beneficiul reclamantului Colegiului Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a cheltuielilor legate de examinarea cauzei. A invocat, prevederile art. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1994, care stabilește, că privatizarea fondului de locuințe este un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuințe aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul de proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor Republicii Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți economice, alte societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea unor stăpâni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

Conform art. 5 alin. (2) din Legea sus-menționată, nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orășele militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate și ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se află la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat. Astfel, norma enunțată indică expres faptul că nu pot fi privatizate căminele care se află în proprietatea statului. Mai indică că prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației bunului imobil, ignorându-se prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 14 mai 2007, potrivit căreia bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

Respectiv, schimbarea destinației acestora, poate fi efectuată numai în strictă corespundere cu norma legală, și anume în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, potrivit căruia excluderea locuințelor din fondul public de locuințe se efectuează numai în baza deciziei autorității administrației publice competente, la cererea administratorului, în cazul: recunoașterii, în modul stabilit, a locuințelor din fondul public de locuințe drept inutilizabile pentru locuire; declarării utilității publice a unor lucrări ce vor fi efectuate pe terenul ocupat de locuințe. A declarat că o cerere din numele administratorului nu a fost prezentată referitor la schimbarea destinației bunului imobil, fapt care exclude legalitatea procedurii efectuate.

A mai susținut că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat repetat cu o cerere către Direcția General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru domiciliere permanentă în bunul imobil litigios. Prin răspunsul nr. 562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat prezentarea unui șir de acte, inclusiv: decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la modificarea statutului juridic de cămin; demersul proprietarului blocului cu privire la modificarea statutului din cămin și eliberarea ordinului de repartiție; extras din fișa locuinței și extras din tabelul nominal; planul apartamentului nominalizat eliberat de OCT Chișinău.

4 Prin încheierea Judecătoriei Centru din 22 august 2017, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantului. Prin hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru șiMarjinIvan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin, anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa, mun. Chișinău, str. xxxxx și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă. Prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost înlocuit Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” cu succesorul în drepturi - Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) și s-a menținut hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursurile declarate de către Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. S-a casat integral decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „RaisaPacalo”) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru șiMarjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Colegiul Național de Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo”. S-a casat integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „RaisaPacalo”) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost casată integral decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza Curții de Apel Chișinău. 5 Prin încheierea din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras în proces ca terț - Agenția Proprietății Publice. Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”), reprezentat de avocatul Frecauțan Marina, fiind casată integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă decizie de admitere integrală a acțiunii.

A fost anulată Dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin. A fost anulat Ordinul de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat în mun. Chișinău, str. xxxxx. Au fost încasate din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile pct. 1, 5, 8, 22 din Regulamentul-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de învățământ de stat aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 74 din 25 ianuarie 2007, art. 2, 6, 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, art. 29 alin. (1), art. 32 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 1, 5 alin. (1), (5) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, art. 4, 6 alin. (2), 8 lit. b), 25 alin. (2), (3) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, care reglementează aspecte ce țin de statutul juridic al căminelor, cazarea locatarilor, competența Guvernului în administrarea și deetatizarea proprietății publice, regimul juridic al bunurilor proprietate publică, atribuțiile de bază și actele primarului, privatizarea fondului de locuințe, schimbarea destinației locuințelor, competențele autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, folosirea căminelor.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut că administrația publică locală nu avea dreptul de a dispune de proprietatea statului, în condițiile în care bunul imobil litigios nu este inclus în listele bunurilor proprietate de stat supuse privatizării. La 20 februarie 2020, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița au depus recurs împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o emisă cu încălcarea normelor de drept material și aprecierea arbitrară a probelor, fiind pasibilă de casare.

Au declarat că instanța de apel a dat o calificare juridică incorectă a raportului material litigios, aplicând în mod greșit normele care nu sunt incidente speței. Au precizat că soluția pronunțată de instanța de apel nu reprezintă rezultatul unei cercetări multiaspectuale, complete și nemijlocite a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor. 6 Au obiectat că instanța de apel greșit a apreciat că bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău are statut de cămin. În susținerea opiniei enunțate a explicat că a fost anulat statutul de cămin la blocul din care face parte bunul imobil aflat în litigiu, astfel întregul bun imobil are statut de bloc locativ. Prin urmare, a remarcat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, iar concluziile acesteia sunt greșite și contradictorii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. La 27 februarie 2020, Primarul General al mun. Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe motiv că a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, fapt care conform art. 432 alin. (1) CPC, constituie temei de casare a deciziei judecătorești. A menționat că acțiunile Primăriei mun. Chișinău la emiterea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa mun.

Chișinău, str. xxxxx sunt bazate pe temeiuri legale, autoritatea nu și- a încălcat competența, a respectat procedura stabilită și prevederile legislației în vigoare. A obiectat că ordinul de repartiție a încăperii sus-menționate nu poate fi declarat nevalabil luând în considerație că Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, nu a prezentat probe că au fost încălcate drepturile altor cetățeni la încăperea de locuit indicată în ordinul de repartiție. A mai precizat că persoanele cu funcții de răspundere au acționat în mod legal la rezolvarea chestiunii acordării încăperii de locuit. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind respingerea integrală a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 decembrie 2019. Recurentul Marjin Natalia, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița a recepționat decizia instanței de apel la data de 6 februarie 2020, iar recurentul Primarul General al mun.

Chișinău la 10 februarie 2020 fapt ce se confirmă prin extras din poșta electronică (f. d. 44, 72, vol. III). Astfel, recursul depus de Marjin Natalia, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița la data de 20 februarie 2020 (f. d. 35, vol. III) și recursul depus de 7 Primarul General al mun. Chișinău la data de 27 februarie 2020 (f. d. 68, vol. III), sunt în termen. La 4 mai 2020, Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina a depus referința prin care a solicitat respingerea recursurilor declarate și menținerea deciziei instanței de apel din 17 decembrie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererilor de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului în partea declarată de Marjin Natalia, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița și recursului Primarului General al mun. Chișinău, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul în partea declarată de Marjin Natalia, reprezentată de 8 avocatul Pagoni și recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul în partea depusă de Marjin Natalia, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița și recursul depus de Primarul General al mun.

Chișinău. Totodată, examinând temeiurile recursului în partea declarată de Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în 9 contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană neîmputernicită. Conform art. 46 alin. (1) Cod administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La rândul său, în temeiul art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. În același context, art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă stabilește că, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

După cum se constată la caz, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în interesele lui Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru de către avocatul Pagoni Domnița și tot ultima l-a semnat (f. d. 43, vol. III). Însă, Completul relevă că potrivit mandatului Seria MA nr. 0290052 din 26 martie 2014, doar Mrajin Natalia l-a împuternicit pe avocatul Pagoni Domnița de a ataca actele judiciare în prezenta cauză de contencios administrativ (f. d. 41-verso, vol. I). În același timp se constată că mandatul sus-menționat nu conține împuternicirile avocatului Pagoni Domnița, de a reprezenta pe Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, în prezenta cauză de contencios administrativ.

Or, art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a- i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Sub aspectul celor relatate și cu referire la normele citate, având în vedere faptul că avocatul Pagoni Domnița, nu a prezentat împuternicirile sale în vederea declarării recursului împotriva deciziei instanței de apel din numele lui Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 10 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de considera recursul inadmisibil în partea declarată de Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, ca fiind depus de o persoană neîmputernicită.

În conformitate cu art. 193, 195, 246 alin. (2) lit. c), 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița și Primarul General al municipiului Chișinău, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova 11