3ra-533/20 — contestarea actului administrativ, anularea ordinului de repartitie si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-533/20 — contestarea actului administrativ, anularea ordinului de repartitie si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-533/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Catană)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Marjin Natalia, Marjin Ion,

Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița și Primarul

General al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi

Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan,

intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova, persoană terță

Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului administrativ, anularea

ordinului de repartiție și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”), casată integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emisă o nouă decizie de admitere integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 5 august 2016, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru

și Marjin Ivan cu privire la contestarea actului administrativ, anularea ordinului de

repartiție și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 16 iunie 2016, a recepționat nota

informativă emisă de Pretura sectorului Centru, prin care s-a adus la cunoștință

faptul că familia Marjin s-a adresat cu solicitarea de a fi eliberat extrasul din fișa de

locuință și tabelul nominal.

Potrivit informației prezentate, la data de 14 martie 2016, Primăria

mun. Chișinău, în persoana viceprimarului, a emis dispoziția nr. 188-d pe numele

Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala în apartamentul nr. xxxxx,

cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxx.

1

Astfel, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „RaisaPacalo” nu este de

acord cu dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016, consideră actul menționat drept

unul emis contrar normei legale, abuziv și neîntemeiat.

A relatat că imobilul indicat în ordinul de repartiție nr. 014869 din 17 martie

2016 și anume apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa:

mun. Chișinău, str. xxxxx, nu este altceva decât trei odăi ale căminului studențesc

care se află în gestiunea economică a Colegiului (instituție de învățământ

republicană), monitorizată de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

A specificat reclamantul că, în septembrie 2015 a fost depusă o cerere de către

Marjin Natalia, la Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, prin

care a solicitat formularea unui demers din numele Colegiului către Consiliul

mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău prin care să se ceară schimbarea destinației

din cămin în apartament (spațiu locativ) pentru apartamentul nr. xxxxx, situat pe

adresa: mun. Chișinău, str. xxxxx, în scopul eliberării ordinului de repartiție. La acel

moment, Marjin Natalia recunoștea că este imposibilă eliberarea ordinului fără

demersul și acordul Colegiului.

Astfel, administrația Colegiului, a comunicat solicitanților că bunul imobil

indicat în cerere este proprietatea exclusivă a statului, Colegiul Național de Medicină

și Farmacie „Raisa Pacalo”, doar, îl gestionează, și prin urmare nu dispune de dreptul

de dispoziție asupra acestuia, motiv din care Colegiul nu este în drept să satisfacă

cerințele înaintate.

Prin urmare, a relatat că familia Marjin, ignorând răspunsul primit, a depus o

cerere Primarului mun. Chișinău, fiindu-le eliberat ordinul de repartiție vizat mai

sus, ulterior solicitând Preturii sect. Centru și eliberarea Extrasului din fișa de

locuință și a tabelului nominal.

A precizat reclamantul că la data de 28 iunie 2016, în scopul anulării dispoziției

nr. 188-d din 14 martie 2016, cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin și anulării ordinului de

repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14

martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala

în apartamentul nr. xxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa,

mun. Chișinău, str. xxxxx, a înregistrat în cancelaria Primărie mun. Chișinău o

cerere prealabilă.

Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la data

de 18 iulie 2016, i s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție

constituie doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar

deoarece nu s-a constatat vreo sesizare sau notificare a organelor ce efectuează

controlul actelor emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității

dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a

anula dispoziția respectivă.

A comunicat că din acțiunile întreprinse de Marjin Natalia, este evidentă

intenția acesteia de a privatiza apartamentul nr. xxxxx cu suprafața de xxxxx m.p.,

situat pe adresa, mun. Chișinău, str. xxxxx.

În acest sens a precizat că nu pot fi privatizate căminele care se află în

proprietatea statului. Or, prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației

2

bunului imobil, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 din Legea privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, potrivit

căruia bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

A remarcat că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat cu o cerere

către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului

mun. Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru

domiciliere permanentă în bunul imobil litigios.

Prin răspunsul nr. 562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat

prezentarea unui șir de acte, inclusiv decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la

modificarea statutului juridic de cămin, demersul proprietarului blocului cu privire

la modificarea statutului juridic de cămin și eliberarea ordinului de repartiție, extras

din fișa locuinței și extras din tabelul nominal, planul apartamentului nominalizat

eliberat de OCT Chișinău.

Astfel, s-a constatat că nici unul din actele solicitate la acel moment

Marjin Natalia nu le-a prezentat.

Referitor la statutul familiei Marjin în cadrul Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”, a menționat reclamantul că doar Marjin Natalia este

angajată la Colegiu. Familia Marjin locuiește în căminul din mun. Chișinău,

str. xxxxx, în temeiul contractului de locațiune încheiat anual. Alte drepturi decât

cele indicate în contractul de locațiune referitor la bunul imobil litigios, familia

Marjin nu are.

Prin urmare, a considerat că acțiunile întreprinse de familia Marjin sunt

abuzive, dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016 contravine legii, în situația în care

nu a fost schimbată destinația bunului și lipsește acordul administratorului referitor

la privatizare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324

din 10 martie 1994, Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice

nr. 121 din 4 mai 2007, Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000.

A solicitat anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la

eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx,

Nataliei Marjin, anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis

în temeiul dispoziției nr.188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și

familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața

de xxxxx m.p., situat pe adresa, mun. Chișinău, str. xxxxx și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 8 iunie 2017, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a

depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat anularea dispoziției

nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin, anularea ordinului de

repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14

martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala

în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat pe adresa:

mun. Chișinău, str. xxxxx, încasarea din contul pârâtului Primarul mun. Chișinău,

Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan și Marjin Alexandru în mod solidar, în

3

beneficiul reclamantului Colegiului Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” a cheltuielilor legate de examinarea cauzei.

A invocat, prevederile art. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe

nr. 1324 din 10 martie 1994, care stabilește, că privatizarea fondului de locuințe este

un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuințe

aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul

de proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite din

contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor

Republicii Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți

economice, alte societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea

unor stăpâni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

Conform art. 5 alin. (2) din Legea sus-menționată, nu pot fi vândute sau

transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orășele

militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate și

ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se

află la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat.

Astfel, norma enunțată indică expres faptul că nu pot fi privatizate căminele

care se află în proprietatea statului.

Mai indică că prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației

bunului imobil, ignorându-se prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 14 mai 2007, potrivit căreia bunurile

domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

Respectiv, schimbarea destinației acestora, poate fi efectuată numai în strictă

corespundere cu norma legală, și anume în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea

cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, potrivit căruia excluderea locuințelor

din fondul public de locuințe se efectuează numai în baza deciziei autorității

administrației publice competente, la cererea administratorului, în cazul:

recunoașterii, în modul stabilit, a locuințelor din fondul public de locuințe drept

inutilizabile pentru locuire; declarării utilității publice a unor lucrări ce vor fi

efectuate pe terenul ocupat de locuințe.

A declarat că o cerere din numele administratorului nu a fost prezentată

referitor la schimbarea destinației bunului imobil, fapt care exclude legalitatea

procedurii efectuate.

A mai susținut că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat repetat

cu o cerere către Direcția General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului

mun. Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru

domiciliere permanentă în bunul imobil litigios.

Prin răspunsul nr. 562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat

prezentarea unui șir de acte, inclusiv: decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire

la modificarea statutului juridic de cămin; demersul proprietarului blocului cu

privire la modificarea statutului din cămin și eliberarea ordinului de repartiție; extras

din fișa locuinței și extras din tabelul nominal; planul apartamentului nominalizat

eliberat de OCT Chișinău.

4

Prin încheierea Judecătoriei Centru din 22 august 2017, Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea

reclamantului.

Prin hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”)

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru

șiMarjinIvan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu

privire la anularea dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea

ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin,

anularea ordinului de repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul

dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei

acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx

m.p., situat pe adresa, mun. Chișinău, str. xxxxx și compensarea cheltuielilor de

judecată, a fost respinsă.

Prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost înlocuit

Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” cu succesorul în drepturi

- Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”)

și s-a menținut hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursurile declarate de către Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al Republicii Moldova. S-a casat integral decizia din 20 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „RaisaPacalo”)

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru

șiMarjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Colegiul Național de Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo”. S-a

casat integral hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

s-a emis o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată

depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în

drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „RaisaPacalo”) împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și

Marjin Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost casată integral

decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza Curții de

Apel Chișinău.

5

Prin încheierea din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras

în proces ca terț - Agenția Proprietății Publice.

Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

(succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”),

reprezentat de avocatul Frecauțan Marina, fiind casată integral hotărârea din

30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă decizie de

admitere integrală a acțiunii. A fost anulată Dispoziția Primăriei mun. Chișinău

nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, Nataliei Marjin. A fost anulat Ordinul de

repartiție nr. 014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr. 188-d din 14

martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a se instala

în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat în mun. Chișinău, str.

xxxxx. Au fost încasate din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul Centrul de

Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 3 000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile pct. 1, 5, 8, 22 din

Regulamentul-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de

învățământ de stat aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 74 din 25 ianuarie 2007,

art. 2, 6, 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, art. 29 alin. (1), art. 32 alin. (1) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 1, 5 alin. (1),

(5) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, art. 4, 6

alin. (2), 8 lit. b), 25 alin. (2), (3) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie

2015, care reglementează aspecte ce țin de statutul juridic al căminelor, cazarea

locatarilor, competența Guvernului în administrarea și deetatizarea proprietății

publice, regimul juridic al bunurilor proprietate publică, atribuțiile de bază și actele

primarului, privatizarea fondului de locuințe, schimbarea destinației locuințelor,

competențele autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, folosirea

căminelor.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut că administrația publică locală nu avea dreptul de a dispune de proprietatea

statului, în condițiile în care bunul imobil litigios nu este inclus în listele bunurilor

proprietate de stat supuse privatizării.

La 20 februarie 2020, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan,

Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița au depus recurs

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o emisă cu încălcarea normelor de drept material și aprecierea arbitrară

a probelor, fiind pasibilă de casare.

Au declarat că instanța de apel a dat o calificare juridică incorectă a raportului

material litigios, aplicând în mod greșit normele care nu sunt incidente speței.

Au precizat că soluția pronunțată de instanța de apel nu reprezintă rezultatul

unei cercetări multiaspectuale, complete și nemijlocite a tuturor probelor din dosar

în ansamblu și interconexiunea lor.

6

Au obiectat că instanța de apel greșit a apreciat că bunul imobil cu nr. cadastral

xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău are statut de cămin.

În susținerea opiniei enunțate a explicat că a fost anulat statutul de cămin la

blocul din care face parte bunul imobil aflat în litigiu, astfel întregul bun imobil are

statut de bloc locativ.

Prin urmare, a remarcat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să

fie aplicată, iar concluziile acesteia sunt greșite și contradictorii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

La 27 februarie 2020, Primarul General al mun. Chișinău a depus recurs

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe

motiv că a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, fapt care conform

art. 432 alin. (1) CPC, constituie temei de casare a deciziei judecătorești.

A menționat că acțiunile Primăriei mun. Chișinău la emiterea dispoziției

nr. 188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia cu

dreptul de a se instala în apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx m.p., situat

pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxx sunt bazate pe temeiuri legale, autoritatea nu și-

a încălcat competența, a respectat procedura stabilită și prevederile legislației în

vigoare.

A obiectat că ordinul de repartiție a încăperii sus-menționate nu poate fi

declarat nevalabil luând în considerație că Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”, nu a prezentat probe că au fost încălcate drepturile altor

cetățeni la încăperea de locuit indicată în ordinul de repartiție.

A mai precizat că persoanele cu funcții de răspundere au acționat în mod legal

la rezolvarea chestiunii acordării încăperii de locuit.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și emiterea unei noi decizii privind respingerea integrală a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 decembrie 2019.

Recurentul Marjin Natalia, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița a

recepționat decizia instanței de apel la data de 6 februarie 2020, iar recurentul

Primarul General al mun. Chișinău la 10 februarie 2020 fapt ce se confirmă prin

extras din poșta electronică (f. d. 44, 72, vol. III).

Astfel, recursul depus de Marjin Natalia, reprezentată de avocatul

Pagoni Domnița la data de 20 februarie 2020 (f. d. 35, vol. III) și recursul depus de

7

Primarul General al mun. Chișinău la data de 27 februarie 2020 (f. d. 68, vol. III),

sunt în termen.

La 4 mai 2020, Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”,

reprezentat de avocatul Frecauțan Marina a depus referința prin care a solicitat

respingerea recursurilor declarate și menținerea deciziei instanței de apel din

17 decembrie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererilor de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului în partea declarată de Marjin Natalia,

reprezentată de avocatul Pagoni Domnița și recursului Primarului General al

mun. Chișinău, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul în partea declarată de Marjin Natalia, reprezentată de

8

avocatul Pagoni și recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

inadmisibil recursul în partea depusă de Marjin Natalia, reprezentată de avocatul

Pagoni Domnița și recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău.

Totodată, examinând temeiurile recursului în partea declarată de Marjin Ion,

Marjin Ivan, Marjin Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

9

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană neîmputernicită.

Conform art. 46 alin. (1) Cod administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul

procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile

procedurale ce țin de procedura administrativă.

La rândul său, în temeiul art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

În același context, art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă stabilește că, în

proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat.

După cum se constată la caz, recursul declarat împotriva deciziei instanței de

apel a fost depus în interesele lui Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru de către

avocatul Pagoni Domnița și tot ultima l-a semnat (f. d. 43, vol. III).

Însă, Completul relevă că potrivit mandatului Seria MA nr. 0290052 din

26 martie 2014, doar Mrajin Natalia l-a împuternicit pe avocatul Pagoni Domnița de

a ataca actele judiciare în prezenta cauză de contencios administrativ (f. d. 41-verso,

vol. I).

În același timp se constată că mandatul sus-menționat nu conține

împuternicirile avocatului Pagoni Domnița, de a reprezenta pe Marjin Ion, Marjin

Ivan, Marjin Alexandru, în prezenta cauză de contencios administrativ.

Or, art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în

judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului

toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune

în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total

sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge

la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-

i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Sub aspectul celor relatate și cu referire la normele citate, având în vedere faptul

că avocatul Pagoni Domnița, nu a prezentat împuternicirile sale în vederea declarării

recursului împotriva deciziei instanței de apel din numele lui Marjin Ion, Marjin

Ivan, Marjin Alexandru, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

10

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de considera recursul inadmisibil

în partea declarată de Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin Alexandru, ca fiind depus de

o persoană neîmputernicită.

În conformitate cu art. 193, 195, 246 alin. (2) lit. c), 258 alin. (3) Cod

administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan, Marjin

Alexandru, reprezentați de avocatul Pagoni Domnița și Primarul General al

municipiului Chișinău, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

11