3ra-876/18 — contestarea actului administrativ

3ra-876/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-876/18

Instanța de fond: judecătoria Chișinău, sediul Centru: A. Catană

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii DumitruVisternicean

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Centrul de Excelență în

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colegiul Național de

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin

Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient accesoriu

Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo”) și s-a menținut hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă :

La data de 05 august 2016, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Chișinău,

Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru

și Marjin Ivan, solicitând anularea Dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire

la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX,

Nataliei Marjin, anularea Ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis

în temeiul dispoziției nr.l88-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și

familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața

de 86,7 m.p, situat pe adresa, mun. XXXXX, str. XXXXX și compensarea

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 16 iunie 2016, a

recepționat nota informativă emisă de Pretura sectorului Centru, prin care s-a adus la

cunoștință faptul că familia Marjin s-a adresat, cu solicitarea de a fi eliberat extrasul

din fișa de locuință și tabelul nominal. Potrivit informației prezentate, la data de 14

martie 2016, Primăria mun. Chișinău, în persoana viceprimarului Vladimir Coteț, a

emis dispoziția nr. 188-d pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a

se instala în apartamentul XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa: mun.

XXXXX, str. XXXXX.

Astfel, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” nu este de acord

cu dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016, consideră actul menționat drept unul emis

contrar normei legale, abuziv și neîntemeiat.

A invocat că imobilul indicat în Ordinul de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016

și anume apartamentul XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p., situat pe adresa: mun.

XXXXX, str. XXXXX, nu este altceva decât trei odăi al căminului studențesc care se

află în gestiunea economică a Colegiului (instituție de învățământ republicană),

monitorizată de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

A specificat reclamantul că, în septembrie 2015 a fost depusă o cerere de către

Marjin Natalia, la Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, prin

care a solicitat formularea unui demers din numele Colegiului către Consiliul

Municipal Chișinău și Primăria Chișinău prin care să se ceară schimbarea destinației

din cămin în apartament (spațiu locativ) pentru apartamentul nr. XXXXX situat pe

adresa: mun. XXXXX, str. XXXXX, în scopul eliberării ordinului de repartiție. La

acel moment, Marjin Natalia recunoștea că este imposibilă eliberarea ordinului fără

demersul și acordul Colegiului.

Astfel, administrația Colegiului, a comunicat solicitanților că bunul imobil indicat

în cerere este proprietatea exclusivă a statului, Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”, doar, îl gestionează, și prin urmare nu dispune de dreptul de

dispoziție asupra acestuia, motiv din care Colegiul nu este în drept să satisfacă

cerințele înaintate. Prin urmare, a relatat că familia Marjin, ignorând răspunsul primit,

a depus o cerere Primarului mun. Chișinău, fiindu-le eliberat ordinul de repartiție vizat

mai sus, ulterior solicitând Preturii s. Centru și eliberarea Extrasului din fișa de

locuință și a tabelului nominal.

A precizat reclamantul că la data de 28 iunie 2016, în scopul anulării Dispoziției

nr. 188-d din 14 martie 2016, cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin și anulării Ordinului de

repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr.l88-d din 14

martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala

în apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, mun.

XXXXX, str. XXXXX, a înregistrat în cancelaria Primărie mun. Chișinău o cerere

prealabilă.

Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la data de

18 iulie 2016, i s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție constituie

doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar deoarece nu s-a

constatat vre-o sesizare sau notificare a organelor ce efectuează controlul actelor

emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității Dispoziției nr. 188-d

2

din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a anula dispoziția

respectivă.

A mai indicat reclamantul că din acțiunile întreprinse de intervenientul accesoriu

Marjin Natalia, este evidentă intenția acesteia de a privatiza apartamentul nr. XXXXX

cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, mun. XXXXX, str. XXXXX.

În acest sens a precizat că nu pot fi privatizate căminele care se află în proprietatea

statului.

Or, prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației bunului imobil,

fiind încălcate astfel prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2007, potrivit căruia bunurile domeniului

public pot fi folosite numai la destinație.

A remarcat reclamantul că la data de 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat cu

o cerere către Direcția Generală Locativ - Comunală și Amenajare a Consiliului

municipal Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru

domiciliere permanentă în bunul imobil litigios.

Prin răspunsul nr.562/14 din 20 aprilie 2014, petiționarilor li s-a solicitat

prezentarea unui șir de acte, inclusiv Decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la

modificarea statutului juridic de cămin, demersul proprietarului blocului cu privire la

modificarea statutului juridic de cămin și eliberarea ordinului de repartiție, extras din

fișa locuinței și extras din tabelul nominal, planul apartamentului nominalizat eliberat

de OCT Chișinău. Astfel, se constată că nici unul din actele solicitate la acel moment

Marjin Natalia nu le-a prezentat.

Referitor la statutul familiei Marjin în cadrul Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”, a menționat reclamantul că doar Marjin Natalia este

angajată la Colegiu. Familia Marjin locuiește în căminul din str. XXXXX, mun.

XXXXX, în temeiul contractului de locațiune încheiat anual. Alte drepturi decât cele

indicate în contractul de locațiune referitor la bunul imobil litigios, familia Marjin nu

are. Prin urmare, a considerat că acțiunile întreprinse de familia Marjin sunt abuzive,

Dispoziția nr. 188-d din 14.03.2016 contravine legii, în situația în care nu a fost

schimbată destinația bunului și lipsește acordul administratorului referitor la

privatizare.

La data de 08 iunie 2017, Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat anularea

Dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție

pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin, anularea

Ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr.

188-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu drept de a

se instala în apartamentul XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa: mun.

XXXXX, str. XXXXX, încasarea din contul pârâtului Primarul mun. Chișinău, Marjin

Natalia, Marjin Ion, Marjin Ivan și Marjin Alexandru în mod solidar, în beneficiul

reclamantului Colegiului Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a

cheltuielilor legate de examinarea cauzei.

A invocat prevederile art. (l) al Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din

10 martie 1994, care stabilește, că privatizarea fondului de locuințe este un proces de

înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuințe aparținând

statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul de proprietate,

3

altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite din contul mijloacelor

alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor Republicii Moldova și

asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți economice, alte societăți), pentru

satisfacerea necesităților în locuințe și formarea unor stăpâni reali prin dreptul de a

dispune liber de proprietatea imobiliară.

Potrivit alin. (2) art.5, al legii menționate, nu pot fi vândute sau transmise cu titlu

gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orășele militare de tip închis,

căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate și ireparabile, casele ce urmează a

fi demolate, cantoanele și alte construcții care se află la balanța sau în proprietatea

fondului forestier de stat. Astfel, norma menționată mai sus indică expres faptul că nu

pot fi privatizate căminele care se află în proprietatea statului.

A mai indicat, că prin dispoziția contestată, s-a admis schimbarea destinației

bunului imobil, ignorându-se prevederile art. 10 din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 14 mai 2007, potrivit căreia bunurile

domeniului public pot fi folosite numai la destinație.

Respectiv, schimbarea destinației acestora, poate fi efectuată numai în strictă

corespundere cu norma legală, și anume în conformitate cu alin. (2) al art.6 al Legii cu

privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, potrivit căruia excluderea locuințelor din

fondul public de locuințe se efectuează numai în baza deciziei autorității administrației

publice competente, la cererea administratorului, în cazul: recunoașterii, în modul

stabilit, a locuințelor din fondul public de locuințe drept inutilizabile pentru locuire;

declarării utilității publice a unor lucrări ce vor fi efectuate pe terenul ocupat de

locuințe.

Invocă, că o cerere din numele administratorului nu a fost prezentată referitor la

schimbarea destinației bunului imobil, fapt care exclude legalitatea procedurii

efectuate.

A mai susținut că, la 31 martie 2014, familia Marjin s-a adresat repetat cu o cerere

către Direcția General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal

Chișinău, prin care au solicitat eliberarea ordinului de repartiție pentru domiciliere

permanentă în bunul imobil litigios. Prin răspunsul nr.562/14 din 20 aprilie 2014,

petiționarilor li s-a solicitat prezentarea unui șir de acte, inclusiv: Decizia Consiliului

mun. Chișinău cu privire la modificarea statutului juridic de cămin; demersul

proprietarului blocului cu privire la modificarea statutului din cămin și eliberarea

ordinului de repartiție; extras din fișa locuinței și extras din tabelul nominal; planul

apartamentului nominalizat eliberat de OCT Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Centru din 22 august 2017 Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea

reclamantului.

Prin hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în

drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin

Ivan, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la

anularea Dispoziției nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de

repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, Nataliei Marjin, anularea

Ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în temeiul dispoziției

4

nr.l88-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul

de a se instala în apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa,

mun. XXXXX, str. XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă.

La 04 septembrie 2017 și 16 ianuarie 2018 Colegiul Național de Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”) a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 august

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în

drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) și s-a menținut

hotărârea din 30 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 07 mai 2018, prin intermediul oficiului poștal, Centrul de Excelență în

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a declarat recurs împotriva deciziei din 20

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

hotărârii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Acesta a susținut că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel au fost

emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

A indicat că atât prima instanță cât și instanța de apel, au concluzionat că

solicitările reclamantului/apelantului sunt nefondate pe motiv că nu este subiect de

sesizare a actului administrativ, invocând că dreptul de a solicita abrogarea actului

administrativ ilegal îl are exclusiv Cancelaria de Stat .

A afirmat că instanța de apel nu a luat în considerare că reieșind din prevederile

art. 8 al Legii cu privire la Locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, este evidentă

netemeinicia actelor contestate.

A declarat că consideră că acțiunile întreprinse de familia Marjin sunt abuzive, iar

dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016 contravine legii în situația în care nu a fost

schimbată destinația bunului și lipsește acordul administratorului referitor la

privatizare.

Opinează că instanța de apel nu a respectat garanțiile unui proces echitabil, stabilite

de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, examinând cauza într-un mod

superficial.

La 26 iunie 2018, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond

și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării din motiv că a fost emisă cu încălcarea

garanțiilor unui proces echitabil, stabilite de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, instanța de apel examinând cauza într-un mod superficial.

Potrivit art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă în redacția în vigoare la data

relevantă speței, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale.

5

La materialele dosarului nu există probe ce ar confirma recepționarea de către

recurenți a deciziei integrale a instanței de apel.

Astfel, recursurile declarate de către Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, la 07 mai 2018 și la 26 iunie 2018,

se consideră depuse în termen.

Examinând recursurile declarate de Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și recursului declarat de

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le

consideră întemeiate și care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei

contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de

judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum s-a stabilit din materialele dosarului, prin dispoziția nr. 188-d din 14

martie 2016 emisă de vice-primarul Vladimir Coteț, s-a dispus eliberarea ordinului de

repartiție pentru domiciliere permanentă în apartamentul nr. XXXXX, din str.

XXXXX, de 3 camere cu suprafața locativă de 51.1 m.p., suprafața totală 86,7 m.p.

La data de 28 iunie 2016, în scopul anulării Dispoziției nr. 188-d din 14 martie

2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX

din str. XXXXX, Nataliei Marjin și anularea Ordinului de repartiție nr.014869 din 17

martie 2016, emis în temeiul dispoziției nr.l88-d din 14 martie 2016, pe numele

Nataliei Marjin și familiei acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr.

XXXXX, cu suprafața de 86,7 m.p, situat pe adresa, mun. XXXXX, str. XXXXX, a

înregistrat în cancelaria Primărie mun. Chișinău o cerere prealabilă.

Prin răspunsul nr. 01-113/5043 din 15 iulie 2016, care a fost recepționat la data de

18 iulie 2016, i s-a comunicat că temei de eliberare a ordinului de repartiție constituie

doar dispoziția/decizia autorității administrației publice locale, iar deoarece nu s-a

constatat vre-o sesizare sau notificare a organelor ce efectuează controlul actelor

emise de Primăria mun. Chișinău, privind contestarea legalității Dispoziției nr. 188-d

din 14 martie 2016, Primăria mun. Chișinău nu are temei de a anula dispoziția

respectivă.

Nefiind de acord cu răspunsul primit, Colegiul Național de Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie

„Raisa Pacalo”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Marjin Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient

accesoriu Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ.

Judecând cauza, prima instanță a respins acțiunea înaintată de Colegiul Național

de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în

6

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin

Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient accesoriu

Ministerul Sănătății al Republici Moldova, soluție menținută și de către instanța de

apel.

În conformitate cu art. 14 al Legii Contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă

poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent, fie organului

ierarhic superior dacă legislația nu prevede altfel.

Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului

administrativ cu caracter normativ.

Conform art. 17 alin. (1) și (4) al aceleiași Legi, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile

de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care

legea nu dispune altfel.

Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripție, iar

termenul de 6 luni specificat la alin. (6) este termen de decădere.

În conformitate cu art. 2 al Legii Contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu

caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea

organizării executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în sensul

prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri;

În sensul prezentei legi persoană vătămată într-un drept al său este orice persoană

fizică sau juridică care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri.

Potrivit aceluiași articol, interes public este interesul apărat prin normele care

reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor publice și a altor persoane de

drept public.

Totodată, în conformitate cu art. 3 al Legii Contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie

actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un

drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile

autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b).

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au omis să aplice prevederile art. 3 al Legii

Contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, ajungând astfel la

concluzia eronată precum că Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa

Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa

7

Pacalo”) nu este subiect de sesizare a actului administrativ, invocând că dreptul

exclusiv de a solicita abrogarea actului administrativ îl are Cancelaria de Stat, reținând

în acest sens că proprietar al căminului din str. XXXXX, mun. XXXXX, este statul,

atribuțiile căruia urmează a fi atribuite Cancelariei de Stat.

Astfel, instanța de recurs menționează că sarcina procedurii civile constă în

judecarea justă a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a

libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor care sunt subiecte ale raportului

juridic.

Mai mult, Colegiul punctează că ilegalitatea unui act administrativ se află într-o

legătură directă cu încălcarea anumitor drepturi subiective. Cu alte cuvinte, atunci

când instanța de judecată anulează un act administrativ, aceasta se expune și în

privința dreptului subiectiv care a fost încălcat, evidențiind caracterul de remediere a

încălcării admise de autoritatea publică prin anularea respectivului act.

În speță, instanțele ierarhic inferioare nu au dat aprecierea corectă circumstanțelor

cauzei și probelor administrate.

Cu toate acestea, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia privind

netemeinicia pretenției de a anula Dispoziția nr. 188-d din 14 martie 2016 cu privire la

eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX,

Nataliei Marjin și a Ordinului de repartiție nr.014869 din 17 martie 2016, emis în

temeiul dispoziției nr.l88-d din 14 martie 2016, pe numele Nataliei Marjin și familiei

acesteia, cu dreptul de a se instala în apartamentul nr. XXXXX cu suprafața de 86,7

m.p, situat pe adresa, mun. XXXXX, str. XXXXX, invocând în acest sens că Colegiul

Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de

Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) nu ar fi reclamantul corespunzător,

acesta nefiind proprietar al spațiului litigios.

În acest sens, Colegiul consideră eronată concluzia dată, deoarece nu este bazată pe

înscrisuri probatorii în acest sens.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit regimul juridic al bunului imobil

litigios.

De asemenea sunt inconsistente afirmațiile instanțelor privind faptul că Colegiul

Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de

Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) nu este reclamantul corespunzător,

or aceștia susțin că sunt gestionarii imobilului, iar gestiunea presupune administrarea

bunului transmis în gestiune.

Eliberarea bonului de repartiție familiei Marjin de către Primăria mun. Chișinău,

constituie o ingerință în administrarea bunului transmis în gestiune în cazul

dezacordului gestionarului.

În continuare, Colegiul evidențiază că fără a determina statutul bunului litigios nu

se poate concluziona legalitatea eliberării bonului de repartiție.

Mai mult, limitându-se doar la deducerea reclamantului necorespunzător

instanțele au omis să judece fondul cauzei și să verifice legalitatea actului a cărui

anulare se cere.

Colegiul notează că aspectele nominalizate sunt importante pentru justa soluționare

a litigiului, iar instanța de recurs nu poate corecta erorile judiciare depistate, pe când

instanța de apel dispune de atribuții de dezvoltare devolutivă a fondului cauzei prin

prisma verificării temeiniciei hotărârii primei instanțe atât în fapt, cât și în drept.

8

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de omisiunile indicate

în prezenta decizie, să constate și să verifice toate circumstanțele ce prezintă

importanță pentru soluționarea justă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele,

complet si obiectiv, conform exigențelor art. 130 Cod de procedură civilă, probele

administrate, și, în dependență de situația stabilită, aplicând normele de drept

incidente, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Centrul de Excelență în Medicină și

Farmacie „Raisa Pacalo”, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina și Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colegiul Național de

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” (succesor în drepturi Centrul de Excelență în

Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”) împotriva Primăriei mun. Chișinău, Marjin

Natalia, Marjin Ion, Marjin Alexandru și Marjin Ivan, intervenient accesoriu

Ministerul Sănătății al Republici Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecători DumitruVisternicean

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

9