2ra-1149/19 — încasarea pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2ra-1149/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (A. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Donica,

reprezentată de avocatul Oxana Ivanov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida

Donica împotriva lui Constatin Eni cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin

care a fost admis apelul declarat de Constantin Eni, reprezentat de avocatul

Tatiana Roibu, casată hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni

și emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere,

c o n s t a t ă :

La 05 septembrie 2017 Zinaida Donica, reprezentată de avocatul Oxana

Ivanov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Eni cu

privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii a fost invocat că la data de 11 septembrie 2007 a fost

înregistrată căsătoria dintre Constantin Eni și Zinaida Donica, iar la data de

XXXXX s-a născut fiica XXXXX.

A susținut că, viața în comun cu pârâtul Constantin Eni a eșuat, deseori nu

găseau soluții comune, se ceartau, fapt care a influențat negativ la menținerea

unei relații de familie.

Astfel, prin hotărârea din 10 aprilie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre Zinaida Eni (Donica) și

Constantin Eni, divorț înregistrat la OSC sect. Rîșcani mun.Chișinău și trecut în

registru sub nr. 279 din 18 mai 2012.

Reprezentantul reclamantei a mai specificat că, încă din perioada

căsătoriei, cât și după divorț și până în prezent, pârâtul nu contribuie la

întreținerea materială a copilului său minor, manifestă un dezinteres față de

creșterea și educația copilului. Tot ce ține de creșterea și întreținerea copilului îi

revine doar reclamantei. Dânsa de una singură suportă toate cheltuielile privind

asigurarea copilului cu îmbrăcăminte, hrană, studii, asistența medicală.

A invoca că, copilul XXXXX, pe lângă frecventarea instituției de

învățământ, mai urmează și alte activități extrașcolare ce impun anumite

cheltuieli, suportate de către reclamantă.

1

Totodată a specificat că minora XXXXX își face studiile peste hotarele

Republicii Moldova, și anume în Liban, ceea ce presupune cheltuieli majore

pentru întreținere, studii, hrană și asistență medicală, în raport cu cheltuielile din

Republica Moldova.

A solicitat reprezentanta reclamantei încasarea pensiei alimentare de

întreținere pentru copilul minor XXXXX în sumă de 2000 lei/lunar, până la

atingerea majoratului de către copil.

Prin încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Ungheni cererea de

chemare în judecată depusă de Zinaida Donica împotriva lui Constantin Eni a

fost scoasă de pe rol din motiv că a fost depusă și semnată de o persoană

neîmputernicită. Totodată a fost explicat reclamantei că este în drept să se

adreseze din nou în instanța de judecată cu cerere potrivit dispozițiilor generale,

după înlăturarea circumstanțelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol.

La 12 martie 2018 Zinaida Donica, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov

a declarat recurs împotriva încheierii din 28 februarie 2018 a Judecătoriei

Ungheni, solicitând casarea încheierii și restituirea cauzei în prima instanță

pentru rejudecare.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

recursul declarat de Zinaida Donica, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, s-a

casat încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Ungheni și s-a remis

dosarul spre rejudecare în același complet de judecată, pentru examinarea

cauzei în fond.

Prin hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a încasat

de la Constantin Eni în beneficiul Zinaidei Donica pensia de întreținere a

copilului minor XXXXX în mărime de 1000 de lei lunar, începând cu data de

05 septembrie 2017 până la atingerea de către copil a vârstei majoratului, iar în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 360 de lei.

La 04 octombrie 2018 Constantin Eni, reprezentat de avocatul Tatiana

Roibu a declarat apel împotriva hotărârii din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei

Ungheni, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere acțiunii.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Constantin Eni, reprezentat de avocatul Tatiana Roibu, s-a

casat integral hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni și s-a

emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a scos de pe rol cererea

de chemare în judecată depusă de Zinaida Donica împotriva lui Constantin Eni

cu privire la încasarea pensiei de întreține pentru copilul minor, din motiv că

cererea este semnată și depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

Astfel, instanța de apel a menționat că Republica Libaneză, unde a fost

întocmită procura din 15 iunie 2016 prin care Zinaida Donica îi transmite

Oxanei Ivanov mai multe împuterniciri, inclusiv și dreptul de a semna cererea

de chemare în judecată și de a o depune în judecată, nu este parte la Convenția

de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței

supralegalizării actelor oficiale străine, astfel actele oficiale destinate prezentării

pe teritoriul R. Moldova, inclusiv procurile notariale, vor urma procedura

obișnuită de supralegalizare, prin aceasta înțelegîndu-se formalitatea prin care

agenții diplomatici sau consulari ai țărilor pe teritoriul căreia actul urmează să

2

fie prezentat atestă veridicitatea semnăturii, calitatea în care a acționat

semnatarul actului sau, după caz, autenticitatea sigiliului și a ștampilei de pe

acest act, aplicate pe actele oficiale întocmite pe teritoriul statului emitent.

A considerat instanța de apel că în speță cererea de chemare în judecată a

fost semnată și depusă în judecată de o persoană neîmputernicită, or, acte

contrare în acest sens, nu au fost prezentate de avocatul Oxana Ivanov, iar cele

anexate la materialele dosarului nu întrunesc condițiile prevăzute de Legislația

în vigoare pentru a fi recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Or, legea

procesual-civilă prevede dreptul de a porni și a susține procesele persoanelor

fizice doar de însuși persoană respectivă sau de reprezentantul lui împuternicit

în modul stabilit de Lege. La caz însă, s-a constatat că persoana care a înaintat

cererea de chemare în judecată nu este împuternicită în modul stabilit de Lege

pentru a înainta cerere de chemare în judecată din numele lui Donica Zinaida.

La 22 aprilie 2019 Zinaida Donica a declarat recurs împotriva deciziei din

21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei hotărâri.

În motivarea recursului a invocat aceleași argumente ca și cele menționate

în instanțele ierarhic inferioare, specificând doar că procura eliberată de către

Zinaida Donica a fost legalizată de către Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova sub nr. 1400.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21

februarie 2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată

părților la data de 04 aprilie 2019, dar date care ar confirma recepționarea

acesteia de către recurentă la dosar lipsesc .

Astfel, recursul declarat la data de 22 aprilie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Zinaida Donica, reprezentată

de avocatul Oxana Ivanov, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Zinaida Donica,

reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă

se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de

procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Zinaida Donica, reprezentată de avocatul Oxana

Ivanov, ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zinaida Donica, reprezentată

de avocatul Oxana Ivanov împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5