2ra-1561/19 — încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1561/2019 prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: R. Popescu-Balta) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 09 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Donici împotriva lui Tudor Donici cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și pensiei de întreținere a soțului care îngrijește de copilul comun, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 11 iunie 2018, Ludmila Donici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Donici cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și pensiei de întreținere a soțului care îngrijește de copilul comun.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 iulie 2017 a încheiat căsătorie cu Tudor Donici, iar la XXXXX s-a născut copilul XXXXX. Reclamanta a menționat că nu mai locuiește cu pârâtul de mult timp, aflându- se împreună cu fiica la părinții săi. Totodată a afirmat că fiica minoră se află exclusiv la întreținerea ei, iar pârâtul nu participă la întreținerea fiicei și nici nu manifestă dorința de a participa la educația ei. A mai invocat că situația sa materială este dificilă, din motiv că are probleme de sănătate și urmează tratament. De asemenea, a indicat că nu este încadrată în câmpul muncii și nu dispune de venituri, deoarece se ocupă de îngrijirea copilului minor, considerând că necesită întreținere din partea pârâtului până la atingerea de către copil a vârstei de 3 ani.

Ludmila Donici a solicitat încasarea de la Tudor Donici a sumei de 2 000 lei/ lunar pentru întreținerea sa și a sumei de 2000 lei/ lunar pentru întreținerea copilului minor. Prin hotărârea din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Ludmila Donici; a fost încasat de 1 la Tudor Donici în beneficiul Ludmilei Donici pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 1 500 lei/ lunar și pensia de întreținere a soțului care îngrijește copilul comun în mărime de 1 000 lei/ lunar. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 04 octombrie 2018, Ludmila Donici a depus cerere de apel și a solicitat casarea acesteia, în partea în care a fost respinsă acțiunea cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate.

La 05 octombrie 2018, Tudor Donici a declarat apel împotriva hotărârii din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a solicitat modificarea acesteia în sensul micșorării sumelor dispuse spre încasare. Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinse apelurile declarate de Ludmila Donici și Tudor Donici, și a fost menținută hotărârea din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 74, 82, 83, 97 din Codul familiei, a considerat ca fiind întemeiată, hotărârea primei instanțe, emisă ca urmare a aprecierii multiaspectuală a probelor în coroborare cu normele materiale aplicabile speței.

Așadar, între altele Colegiul a învederat că prima instanța întemeiat a considerat a încasa pensie de întreținere în sumă bănească fixă, deoarece acesta nu are un loc de muncă stabil. Totodată, instanța de apel a specificat că sunt neîntemeiate argumentele lui Tudor Donici în ce privește cuantumul sumelor dispuse spre încasare, considerând că aceste sume sunt rezonabile. La 18 iunie 2019, Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, a declarat recurs și a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu modificarea hotărârilor prin micșorarea sumelor dispuse spre încasare.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și încălcat normele de drept material și procedural ce au dus la soluționarea greșită a cauzei, au fost apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului Totodată, recurentul a invocat în susținerea cererii de recurs argumente de fapt și de drept similare celor expuse pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 martie 2019. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire din 16 mai 2019 (f.d.

89), dar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării de către recurent. Astfel, recursul declarat la 18 iunie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, 3 întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 4