2ra-1561/19 — încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1561/2019

prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: R. Popescu-Balta)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Tudor Donici, reprezentat de

avocatul Valeriu Dumitriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Donici

împotriva lui Tudor Donici cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor și pensiei de întreținere a soțului care îngrijește de copilul comun,

împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 iunie 2018, Ludmila Donici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Donici cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor și pensiei de întreținere a soțului care îngrijește de copilul comun.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 iulie 2017 a încheiat căsătorie cu

Tudor Donici, iar la XXXXX s-a născut copilul XXXXX.

Reclamanta a menționat că nu mai locuiește cu pârâtul de mult timp, aflându-

se împreună cu fiica la părinții săi.

Totodată a afirmat că fiica minoră se află exclusiv la întreținerea ei, iar pârâtul

nu participă la întreținerea fiicei și nici nu manifestă dorința de a participa la

educația ei.

A mai invocat că situația sa materială este dificilă, din motiv că are probleme

de sănătate și urmează tratament.

De asemenea, a indicat că nu este încadrată în câmpul muncii și nu dispune de

venituri, deoarece se ocupă de îngrijirea copilului minor, considerând că necesită

întreținere din partea pârâtului până la atingerea de către copil a vârstei de 3 ani.

Ludmila Donici a solicitat încasarea de la Tudor Donici a sumei de 2 000 lei/

lunar pentru întreținerea sa și a sumei de 2000 lei/ lunar pentru întreținerea

copilului minor.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Ludmila Donici; a fost încasat de

1

la Tudor Donici în beneficiul Ludmilei Donici pensia de întreținere a copilului

minor în mărime de 1 500 lei/ lunar și pensia de întreținere a soțului care îngrijește

copilul comun în mărime de 1 000 lei/ lunar. În rest, cererea de chemare în

judecată a fost respinsă.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 04 octombrie 2018, Ludmila

Donici a depus cerere de apel și a solicitat casarea acesteia, în partea în care a fost

respinsă acțiunea cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

înaintate.

La 05 octombrie 2018, Tudor Donici a declarat apel împotriva hotărârii din 02

octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a solicitat modificarea

acesteia în sensul micșorării sumelor dispuse spre încasare.

Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinse

apelurile declarate de Ludmila Donici și Tudor Donici, și a fost menținută

hotărârea din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 74, 82, 83, 97 din

Codul familiei, a considerat ca fiind întemeiată, hotărârea primei instanțe, emisă ca

urmare a aprecierii multiaspectuală a probelor în coroborare cu normele materiale

aplicabile speței.

Așadar, între altele Colegiul a învederat că prima instanța întemeiat a

considerat a încasa pensie de întreținere în sumă bănească fixă, deoarece acesta nu

are un loc de muncă stabil.

Totodată, instanța de apel a specificat că sunt neîntemeiate argumentele lui

Tudor Donici în ce privește cuantumul sumelor dispuse spre încasare, considerând

că aceste sume sunt rezonabile.

La 18 iunie 2019, Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, a

declarat recurs și a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu modificarea hotărârilor prin micșorarea sumelor dispuse spre încasare.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și

încălcat normele de drept material și procedural ce au dus la soluționarea greșită a

cauzei, au fost apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

Totodată, recurentul a invocat în susținerea cererii de recurs argumente de

fapt și de drept similare celor expuse pe parcursul examinării cauzei în instanțele

inferioare.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 martie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 16 mai 2019 (f.d. 89), dar la materialele

cauzei lipsește dovada recepționării de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 18 iunie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Tudor Donici, reprezentat de

avocatul Valeriu Dumitriu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de

avocatul Valeriu Dumitriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

3

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de avocatul Valeriu

Dumitriu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tudor Donici, reprezentat de

avocatul Valeriu Dumitriu, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4