2ra-1619/19 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra–1619/19

Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul Briceni), (jud. Gh. Comerzan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grossu Ruslan reprezentat de

avocatul Guzun Iurii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grossu

Anjela împotriva lui Grossu Ruslan cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Grossu Ruslan și menținută hotărârea din 06 decembrie

2018 a Judecătoriei Edineț (sediul Briceni),

con st ată:

La 19 septembrie 2018, Grossu Anjela a depus cerere de chemare în judecata

împotriva lui Grossu Ruslan cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor.

În motivarea cererii a invocat că, cu pârâtul Grossu Ruslan au încheiat

căsătoria la 02 ianuarie 2007 în Primăria s. Drepcăuți, r-nul Briceni. Din căsătorie

au un copil minor - fiica XXXX XXXX, născută la XX XXXX XX.

A mai menționat că, în luna iunie 2018 pârâtul a plecat din familie și de atunci

nu mai întrețin relații de familie. Fiica a rămas să locuiască cu mama Grossu

Anjela și se află la întreținerea și educația ultimei.

Reclamanta a declarat că pârâtul pe parcursul la 3 luni nu a contribuit

financiar la întreținerea fiicei și doar înainte de începerea anului școlar a procurat

careva haine pentru ea.

În timpul de față pârâtul se află în Republica Moldova, însă de fapt lucrează

în Republica Cehă. Loc permanent de muncă nu are și nu cunoaște care sunt

veniturile lui, însă are obligațiunea de a-și întreține fiica minoră, care necesită în

fiecare zi hrană și alte îngrijiri.

În fața instanței de judecată reclamanta a solicitat încasarea din contul lui

Grossu Ruslan pensie de întreținere a copilului minor în mărime de 2000 lei lunar.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Edinet (sediul Briceni),

cererea de chemare în judecată înaintată de Grossu Anjela împotriva lui Grossu

1

Ruslan cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, a fost

admisă integral.

A fost încasat de la Grossu Ruslan în beneficiul Anjelei Grossu pensie pentru

întreținerea copilului minor într-o sumă bănească fixă în mărime de 2000 lei lunar,

începând cu 19 septembrie 2018 și până la atingerea de către copil a vârstei de

majorat.

A fost încasat de la Grossu Ruslan în beneficiul Anjelei Grossu cheltuielile de

judecată în mărime de 600 lei.

A fost încasat de la Grossu Ruslan în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 620 lei.

Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Grossu Ruslan și menținută hotărârea din 06 decembrie 2018 a

Judecătoriei Edineț (sediul Briceni).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, Grossu Ruslan a plecat din

familie și de atunci în mod benevol nu acordă ajutor material pentru întreținerea

copilului minor.

Reținând informația cu privire la minimul de existență pentru un copil de

vârsta cuprinsă între 7-17 în localități rurale, de faptul că Zaharia Andrei are

venituri ocazionale peste hotarele țării, instanțele au ajuns la concluzia de a încasa

de la pârât suma de 2000 de lei lunar, cu titlu de pensie pentru întreținerea

copilului minor.

La 26 iunie 2019 (prin oficiul poștal), Grossu Ruslan reprezentat de avocatul

Guzun Iurii a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de

Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

La 19 august 2019 (prin oficiul poștal), Grossu Anjela a depus o referință la

recursul declarat de către Grossu Ruslan, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Grossu Ruslan reprezentat de avocatul Guzun Iurii, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

2

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Grossu Ruslan reprezentat de avocatul

Guzun Iurii, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă

în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Grossu Ruslan reprezentat de

avocatul Guzun Iurii.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

3

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Grossu Ruslan reprezentat

de avocatul Guzun Iurii.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

4