2ra-1171/19 — incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1171/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: M. Nicorici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Serghei Gheorghița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rîbacov

(Gheorghița) Felicia împotriva lui Serghei Gheorghița cu privire la încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 22 decembrie 2017 Serghei Gheorghița a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Feliciei Rîbacov (Gheorghița) cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor.

La 27 iulie 2018 Felicia Rîbacov (Gheorghița) a depus cerere reconvențională

împotriva lui Serghei Gheorghița cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor.

În motivarea cererii reconvenționale reclamanta a indicat că a fost căsătorită cu

Serghei Gheorghița, căsătorie care a fost desfăcută prin hotărârea din 07 iunie

2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a casat decizia

din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și s-a menținut hotărârea din 07 iunie

2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

După desfacerea căsătoriei pârâta a revenit la numele de Rîbacov, copilul

minor xx locuiește până în prezent cu Felicia Rîbacov, iar Serghei Gheorghița nu

contribuie la întreținerea materială a copilului.

În acest sens, Rîbacov (Gheorghița) Felicia solicită încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor xx în mărime de 717,9 lei lunar din momentul

depunerii cererii reconvenționale până la atingerea vârstei de majorat a copilului.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-

a admis renunțul reclamantului Serghei Gheorghița la acțiune, s-a încetat procesul

civil în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

1

Gheorghița împotriva Feliciei Rîbacov (Gheorghița) cu privire la încasarea pensiei

de întreținere pentru copilul minor.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a

admis cererea reconvențională depusă de Felicia Rîbacov (Gheorghița) împotriva

lui Serghei Gheorghița cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor, s-a încasat de la Serghei Gheorghița în beneficiul Feliciei Rîbacov pensia

pentru întreținerea copilului minor xx în mărime de 750 lei lunar, începând cu 27

iulie 2018 și până la atingerea copilului vârstei majoratului, s-a încasat de la

Serghei Gheorghița în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei.

Prin decizia din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Serghei Gheorghița, s-a casat hotărârea din 13 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei noi soluții după cum

urmează: s-a încasat de la Serghei Gheorghița în beneficiul Feliciei Rîbacov

(Gheorghița) pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor xx în mărime

de 717,90 lei lunar, începând cu data de 27 iulie 2018 și până la majoratul

copilului, s-a încasat de la Serghei Gheorghița în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 258,44 lei.

La 12 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Gheorghița a

declarat recurs împotriva deciziei din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața

instanțelor ierarhic inferioare, insistând că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, iar în ansamblu erorile

comise la adoptarea deciziei de către instanța de apel și de către prima instanță au

dus la soluționarea greșită a fondului cauzei, prin ce s-au neglijat drepturile și

libertățile fundamentale ale omului.

În acest context recurentul a solicitat casarea deciziei din 07 februarie 2018 a

Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea lui Felicia

Rîbacov să fie respinsă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 07 februarie 2019, fiind

recepționată de către Serghei Gheorghița la 19 februarie 2019 (f.d. 132), iar

recursul a fost depus la 12 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.144).

Astfel, luând în considerare cele menționate, se constată că cererea dedusă

judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)

CPC.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural,

2

iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Gheorghița nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Serghei Gheorghița ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Serghei Gheorghița se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

4