2ac-40/25 — schimbarea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si decaderea din drepturile parintesti

La 13 martie 2019, Serghei Gheorghiță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Feliciei Rîbacov, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor.

La 02 februarie 2023, Felicia Rîbacov a depus acțiune reconvențională împotriva lui Serghei Gheorghiță, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea 01 februarie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a conexat cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Gheorghița împotriva Feliciei Rîbacov, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor, la cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Felicia Rîbacov împotriva lui Serghei Gheorghiță, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și acțiunea reconvențională înaintată de Serghei Gheorghiță împotriva Feliciei Rîbacov, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistența Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la decăderea din drepturile părintești.

Prin încheierea din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis cererea depusă de Serghie Gheorghiță, reprezentat de avocatul Maxim Belinschi, cu privire la încetarea procesului în partea stabilirii pensiei de întreținere a copilului minor. S-a încetat procesul în partea ce ține de pretenția stabilirii pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin hotărârea din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Gheorghiță împotriva Feliciei Rîbacov, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor. S-a respins cererea reconvențională depusă de Felicia Rîbacov împotriva lui Serghei Gheorghiță, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la decăderea din drepturile părintești. S-a respins cererea reconvențională depusă de Serghei Gheorghiță împotriva Feliciei Rîbacov, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la decăderea din drepturile părintești.

La 02 iulie 2024, Serghei Gheorghiță, reprezentat de avocatul Maxim Belinschi, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională formulate de Gheorghiță Serghei să fie admise integral (f.d.150-153 vol. IV)

La 30 iulie 2024, Serghei Gheorghiță, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională formulate de Serghei Gheorghiță să fie admise integral (f.d.162-163 vol. IV).

La 29 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Serghei Gheorghița, reprezentat de avocatul Maxim Belinschi, a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Nord la Curtea de Apel Centru. 8.1. În susținerea cererii s-a invocat că, reprezentantul intimatei, avocatul Ion Prisăcari a activat anterior ca judecător în cadrul Judecătoriei Bălți, prin ce se denotă că are mulți cunoscuți în instanțele judecătorești din mun. Bălți, cât și din alte instanțe de la nordul Republicii Moldova, astfel acesta ar putea avea influențe asupra magistraților Curții de Apel Nord. Mai mult, judecătorii Curții de Apel Nord au examinat mai multe cauze în ordine de apel și recurs, unde parte în proces era Serghei Gheorghița, astfel având deja opinie preconcepută în privința apelantului. Astfel, pentru a evita oricare suspiciune de imparțialitate și ilegalitate la pronunțarea unei decizii consideră oportun strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.

Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac”.

Art. 171 din Codul de procedură civilă, „ Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică calificată.”

Art. 43 din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „ Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.”

Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „ Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, iar modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală, făcându-se astfel trimitere la prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, ce reglementează condițiile depunerii cererilor în instanțele judecătorești, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinare, însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate la pct. 8.1 al prezentei încheieri, ce ar justifica strămutarea examinării cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad pentru soluționarea cererii de apel, iar aceasta constituie temei de respingere a cererii de strămutare.

Mai mult ca atât, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens.

În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată.

În altă ordine de idei, Completul de judecată reține că, la 29 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Serghei Gheorghița, reprezentat de avocatul Maxim Belinschi, a depus cerere cu privire la strămutarea examinării cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad, fără aplicarea semnăturii olografe sau semnăturii electronice calificată.

Completul de judecată constată că, Serghei Gheorghița, reprezentat de avocatul Maxim Belinschi, a depus cererea cu privire la strămutarea examinării cererii de strămutare a cauzei, de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad, fără a aplica semnătura olografă sau electronică calificată, contrar art. 171 din Codul de procedură civilă și art. 40 alin. (1) și (7) și art. 40 din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere și, prin urmare, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma respingerii cererii.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Serghei Gheorghiță, reprezentat de Maxim Belinschi, cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru examinare în ordine de apel.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Serghei Gheorghiță, reprezentat de Maxim Belinschi, cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă intentată la cererea depusă de cererea de chemare în judecată depusă Serghei Gheorghiță împotriva Feliciei Rîbacov, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Florești, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor, cererea de chemare în judecată depusă de Felicia Rîbacov împotriva lui Serghei Gheorghiță, cu privire la încasarea pensiei de întreținere, și cererea reconvențională depusă de Serghei Gheorghiță împotriva Feliciei Rîbacov, cu privire la decăderea din drepturile părintești, se remite la Curtea de Apel Nord, pentru examinare în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni