2rh-156/18 — stabilirea domiciliului copilului minor

Dosarul nr.2rh-156/18

Prima instanță: (Judecătoria Soroca, sediul Florești) M. Nicorici

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru

Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, G. Stratulat, D. Visternicean, N. Craiu, D. Mardari

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghiță Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei

împotriva Feliciei Gheorghiță, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Sănătate

și Protecție a Familiei Florești cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului

copilului minor și cererea reconvențională înaintată de Gheorghiță Felicia împotriva lui

Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

admis recursul declarat de către Gheorghiță Felicia prin intermediul avocatului Guțu

Serghei, s-a casată decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și s-a menținut

hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

c o n s t a t ă:

La 07 septembrie 2016 Gheorghița Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Feliciei Gheorghiță cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului

copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 septembrie 2013 a încheiat

căsătoria cu Gheorghiță Felicia.

De asemenea, a menționat că la XXXXX s-a născut XXXXX.

La fel a relevat că Gheorghiță Felicia mai are o fiică – XXXXX.

A specificat că în anul 2014 pârâta a plecat la lucru în Italia, iar copiii au rămas la

întreținerea sa.

Gheorghiță Serghei a solicitat desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor

minori, cu tatăl.

La 18 aprilie 2017 Gheorghiță Felicia a depus cerere reconvențională împotriva lui

Gheoghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (f.d. 48).

În motivarea cererii reconvențonale, Gheorghiță Felicia a menționat că mai are o

fiică XXXXX.

1

A invocat faptul că în intereseul superior al copilului este necesar de a determina

domiciliul XXXXX cu mama.

Prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a admis

acțiunea depusă de Gheorghiță Serghei.

S-a desfăcut căsătoria între Gheorghiță Serghei și Gheorghiță Felicia, înregistrată la

data de 22 septembrie 2013 de către Primăria Putinești, raionul Florești, trecută în actele

de stare civilă sub nr. 06.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei s-a respins.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Gheorghiță Felicia.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu mama, Gheorghiță Felicia.

Prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de Gheorghiță Serghei, s-a casat hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești în partea ce ține de stabilirea domiciliului copilului minor și s-a emis în această

parte o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei

împotriva Feliciei Gheorghiță stabilirea domiciliului copilului minor.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu tatăl, Gheorghiță Serghei.

S-a respins cerința lui Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor – XXXXX.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Gheorghiță Felicia împotriva lui

Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor – XXXXX.

La 29 ianuarie 2018, Gheorghiță Felicia, prin intermediul avocatului Guțu Serghei, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Gheorghiță Felicia prin intermediul avocatului Guțu Serghei, s-a casată

decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și s-a menținut hotărârea din 07

iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

La 28 mai 2018 Gheorghiță Serghei a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii,

casarea deciziei instanței de recurs cu menținerea deciziei din 31 octombrie 2017 a Curții

de Apel Bălți.

Revizuentul Gheorghiță Serghei în motivarea cererii a invocat prevederile art. 449

lit. b) Codul de procedură civilă și anume faptul că prin declarația din 10 aprilie 2018,

Rîbacov Felicia a dat acordul să fie instituită tutela pe perioada aflării sale în străinătate

în privința copilului minor, XXXXX (f.d. 165), iar prin Raportul de constatare medico-

legală din 17 aprilie 2018, s-a constatat că la XXXXX se determină excoriație pe gamba

dreaptă și echimoză pe gamba stângă care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui

obiect contodent prin mecanism de lovire și fricțiune, care pot data din 12 aprilie 2018, se

califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d. 168).

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

2

În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, rrevizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

La caz, se constată că revizuirea a fost depusă de Gheorghiță Serghei, invocând

circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere,

prezentând în acest sens declarația din 10 aprilie 2018, prin care Rîbacov Felicia a dat

acordul să fie instituită tutela pe perioada aflării sale în străinătate în privința copilului

minor, XXXXX, precum și Raportul de constatare medico-legală din 17 aprilie 2018,

care atestă că la data de 12 aprilie 2018 XXXXX i-au fost cauzate leziuni ce se califică ca

vătămare corporală neînsemnată.

Astfel, revizuentul a invocat faptul că XXXXX este agresată fizic de către tutorele

Burlac Tatiana (sora Feliciei Rîbacov).

Totodată, revizuentul a relatat că la 24 aprilie 2018 intimata a anulat tutela în

privința XXXXX, iar la moment nu cunoaște locul aflării acesteia și deci nu poate să

comunice cu XXXXX.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma prevederilor

art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță, argumentele nu se

încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuentul a anexat declarația

din 10 aprilie 2018, prin care Rîbacov Felicia a dat acordul să fie instituită tutela pe

perioada aflării sale în străinătate în privința copilului minor, XXXXX și Raportul de

constatare medico-legală din 17 aprilie 2018, fără a aduce probe care ar indica la

circumstanțele noi descoperite, așa după cum prevede dispoziția art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă.

Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul să

probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu

pot servi ca temei de revizuire.

Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi

diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Or, după cum s-a constatat, documentele la care face rererire revizuentul sunt datate

cu 10 aprilie 2-018 și respectiv 17 aprilie 2018, adică după emiterea deciziei din 21

martie 2018 a Curții Supreme de Justiție și prin urmare, nu pot fi considerate drept

circumstanțe noi.

Colegiul consideră, că circumstanțele invocate de revizuent prin prisma

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu pot fi considerate drept circumstanțe noi,

necunoscute anterior și esențiale. Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul

securității raporturilor juridice, or cirsumctanțele invocate de revizuent nu sunt de așa

natrură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu

lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs.

Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de

esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de

instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine

și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul

3

lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul

Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu

este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca

contra Moldovei).

Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele invocate

de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Gheorghiță

Serghei ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghiță Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei împotriva

Feliciei Gheorghiță, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Sănătate și

Protecție a Familiei Florești cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului

copilului minor și cererea reconvențională depusă de Gheorghiță Felicia împotriva lui

Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

4