3r-131/19 — contestarea actului administrativ

3r-131/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-131/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

D E C I Z I E

5 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republici Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Mixtă ,,Saleras Star” Societatea cu Răspundere Limitată împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la contestarea refuzului și

restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de licență la bugetul de stat,

împotriva încheierii din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repunerea

în termen a cererii de apel și a fost declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova,

c o n s t a t ă:

La 5 octombrie 2018, ÎM ,,Saleras Star” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la contestarea

refuzului și restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de licență la bugetul de stat.

Prin hotărârea din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea ÎM ,,Saleras Star” și a fost constatată ilegalitatea refuzului Ministerului

Finanțelor nr. 15-06/906 din 12 septembrie 2018 privind restituirea taxei de licență. A

fost obligat Ministerul Finanțelor la restituirea sumei taxei de licență încasată.

La 26 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Finanțelor a

declarat apel împotriva hotărârii din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Prin încheierea din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repunerea în termen a

cererii de apel și a fost declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova. (f.d. 110-113)

La 26 aprilie 2019, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva încheierii din

9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea emisă, aceasta deoarece

este nefondată.

A considerat că cererea de apel a fost depusă în termen, aceasta deoarece la

ședințele de judecată din 7 noiembrie 2018, și respectiv 30 noiembrie 2018, a fost

1

depusă referința, finalizată examinarea cauzei în fond, audiate pledoariile și replicile, cu

amânarea deliberării pentru 6 decembrie 2018.

A comunicat că reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost în imposibilitate de a

se prezenta la pronunțarea hotărârii, din motive întemeiate.

Suplimentar a indicat că nu a cunoscut despre soluția adoptată, până la parvenirea

copiei hotărârii la 23 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal.

Ca urmare, având în vedere că nu a fost prezent reprezentantul la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, iar copia hotărârii a fost recepționată la 23 ianuarie 2019, apelul

depus la 26 februarie 2019, este în termen, mai mult că a fost solicitată repunerea în

termen.

Recurentul a solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii din 9 aprilie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, repunerea în termen a apelului și restituirea cauzei în instanța

de apel, pentru examinarea fondului.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa părților, dar date care ar confirma notificarea

încheierii de către recurent la dosar lipsesc.

În circumstanțele relevate, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul declarat la 26 aprilie 2019 de Ministerul

Finanțelor, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, completul specializat în

examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează să

fie respins din următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În această consecvență este notabil că articolul 258 alin. (3) din Codul

administrativ, prevede că procedurile de contencios administrativ inițiate până la

intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,

admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și

de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

2

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță

urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul articolului 258

alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că procedurile de contencios administrativ

care au fost inițiate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116

din 19 iulie 2018.

Conform art. 243 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul.

Sub acest aspect, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a reitera că în speță cererea de apel a fost

depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept consecință, prin

prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, admisibilitatea cererii de recurs

urmează a fi verificată conform prevederilor în vigoare la data depunerii acesteia.

În conformitate cu art. 230 Cod administrativ, încheierile judecătorești care se

motivează se emit în procedură scrisă. Dacă consideră necesar, instanța de judecată

citează participanții la proces.

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel examinează

din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare

printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 6 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea ÎM ,,Saleras Star” și a fost

constatată ilegalitatea refuzului Ministerului Finanțelor nr. 15-06/906 din 12 septembrie

2018 privind restituirea taxei de licență. A fost obligat Ministerul Finanțelor la

restituirea sumei taxei de licență încasată. (f.d. 64)

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 7 noiembrie 2018 se constată

că reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost prezent, la fel și la ședința de examinare

a cauzei în fond din 30 noiembrie 2018, la care au fost ascultate explicațiile și

prezentate pledoariile în formă scrisă, iar pentru 6 decembrie 2018 a fost anunțată

pronunțarea hotărârii, dânsul semnând recipisa de înștiințare. (f.d. 51, 59-63)

La 10 decembrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat în adresa

Ministerului Finanțelor copia dispozitivului hotărârii din 6 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei. (f.d. 66-67)

Este cert și faptul că copia dispozitivului hotărârii din 6 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost recepționat la 23 ianuarie 2019. (f.d. 74)

La 26 februarie 2019, Ministerul Finanțelor a declarat apel împotriva hotărârii din

6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 69-76)

Prin încheierea din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repunerea în termen a

3

cererii de apel și a fost declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova. (f.d. 110-113)

Verificând legalitatea încheierii contestate, în limitele invocate în recurs, prin

prisma respectării de către instanța de apel a normelor de drept procedural, la emiterea

acesteia, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că

instanța de apel corect în temeiul art. 236 alin. (1) Cod administrativ a respins cererea

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repunerea în termen a

cererii de apel și a declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 362 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel.

În corespundere cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă coroborat cu

dispozițiile art. 111 Cod de procedură civilă, termenul de exercitare a căii de atac, în

ordine de apel, începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii

și pronunțării hotărârii judecătorești și nu depinde de momentul comunicării actului

judecătoresc de dispoziție.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Ministerul Finanțelor a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 6

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani doar la 26 februarie 2019

(f.d.69), cu încălcarea termenului imperativ de 30 de zile, de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, prevăzut expres de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Respectiv, în litigiul dedus judecății, termenul de declarare a apelului împotriva

hotărârii din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a expirat la 9

ianuarie 2019 inclusiv, iar recurentul Ministerul Finanțelor a depus cerere de apel

împotriva hotărârii respective, cu solicitarea repunerii în termen, abia la 26 februarie

2019, cu omiterea termenului de declarare a apelului.

Or, potrivit art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că Ministerul Finanțelor, fiind înștiințat legal despre ședința de judecată,

depunând pledoarii pe marginea acțiunii în contencios administrativ, cunoscând despre

litigiul aflat pe rolul instanței și recepționând copia dispozitivului hotărârii din 6

decembrie 2018, a declarat apel abia la 26 februarie 2019, în afara termenului de 30 de

zile, cu solicitarea repunerii în termen. Or, Ministerul Finanțelor nu a fost lipsit de

dreptul de a depune cerere de apel în termenul prevăzut la art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, care este de 30 de zile, de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel, și anume, până la 9 ianuarie 2019, inclusiv.

Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare a

apelului.

4

În accepțiunea art. 116 Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța

judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de

judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care

a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură. Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de

repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în

termen nu se supune recursului.

Având în susținere prevederile menționate, Completul specializat în examinarea

cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că Ministerul Finanțelor solicitând

repunerea în termenul de contestare, nu a prezentat probe plauzibile care dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului în termen.

Ca urmare, este justificată concluzia instanței de apel cu privire la netemeinicia

cererii Ministerului Finanțelor cu privire la repunerea în termen, din care motiv corect a

fost respinsă.

Totodată, argumentul recurentului referitor la faptul că a luat cunoștință cu

dispozitivul hotărârii primei instanțe la 23 ianuarie 2019 și că apelul împotriva hotărârii

a fost declarat la 22 februarie 2019, cu solicitarea repunerii în termen, nu poate fi

reținut, deoarece Ministerul Finanțelor a cunoscut despre aflarea pe rol a cererii de

chemare în judecată, data examinării acesteia și urma să îndeplinească în termen actele

de procedură.

Materialul probator al cauzei mai denotă că de fapt cererea de apel a fost depusă la

26 februarie 2019, deoarece pe avizul de recepție și plicul anexat, nu este aplicată

ștampila de intrare și ieșire a oficiului poștal.

În atare circumstanțe, se conchide că Ministerul Finanțelor a cunoscut cu

certitudine despre litigiul în cauză, și urma să se informeze despre mersul examinării

cauzei, inclusiv despre soluția adoptată, și respectiv să depună apelul în termen.

Aderent la cele expuse, instanța de recurs remarcă că folosirea cu buna-credință a

drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că recurentul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența necesară

în vederea exercitării căii de atac în termen.

Pe cale de consecință, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decelează în consolidarea soluției sale, că instanța de apel corect a

respins cererea Ministerului Finanțelor cu privire la repunerea în termen a cererii de

5

apel și a declarat inadmisibilă cererea de apel, ca fiind depusă după termenul prevăzut

de lege.

Mai mult, având cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea

acestuia, Ministerul Finanțelor, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany nr.7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

cerințele legale, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului prescris la

depunerea apelului.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest

mod principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008),

Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Astfel, reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că

prin neaducerea unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a

unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul la un proces

echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate,

completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor și a menține

încheierea din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și art. 243 alin. (3) Cod administrativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

6