2ac-116/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 2ac-116/19

Î N C H E I E R E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva Aparatului

Președintelui Republicii Moldova cu privire la constatarea nesoluționării în termen

legal a cererii prealabile și obligarea emiterii unui act administrativ,

c o n s t a t ă:

La 29 ianuarie 2019, Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif s-au

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Aparatului Președintelui

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Mihai Diaconu cu privire la constatarea

nesoluționării în termen legal a cererii prealabile din 30 noiembrie 2018 primită de

Secția petiții și audiență a Aparatului Președintelui Republicii Moldova și înregistrată

cu nr. 495; obligarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova de a emite un act

administrativ privind informarea operativă și complexă a Președintelui Republicii

Moldova asupra problemei precum că judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail

Diaconu, numit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19

septembrie 2018 privind numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel

Chișinău, ilegal a dispus încasarea de la Zambilovici Lidia în beneficiul lui Dmitrii

Agheev cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 124000 de lei taxă de stat

cauzându-i Lidiei Zambilovici un prejudiciu material în mărime de 62000 de lei;

obligarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova de a emite un act

administrativ privind elaborarea, avizarea și prezentare spre semnare a proiectului de

decret ale Președintelui Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a

Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19 septembrie 2018 privind

numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel Chișinău, emis în privința

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu.

Prin încheierea din 01 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

s-a refuzat în primirea capetelor de cerere formulate de reclamanții Zambilovici

Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif prin care se solicită obligarea Aparatului

1

Președintelui Republicii Moldova de a emite un act administrativ privind informarea

operativă și complexă a Președintelui Republicii Moldova asupra problemei precum

că judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Diaconu, numit prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19 septembrie 2018 privind numirea în

funcție a unor judecători la Curtea de Apel Chișinău, ilegal a dispus încasarea de la

Lidia Zambilovici în beneficiul lui Dmitrii Agheev cu titlu de cheltuieli de judecată

suma de 124 000 de lei taxă de stat cauzându-i Lidiei Zambilovici un prejudiciu

material în mărime de 62 000 de lei; obligarea Aparatului Președintelui Republicii

Moldova de a emite un act administrativ privind elaborarea, avizarea și prezentare

spre semnare a proiectului de decret ale Președintelui Republicii Moldova cu privire

la anularea parțială a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19

septembrie 2018 privind numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel

Chișinău, emis în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

Mihail Diaconu.

Prin încheierea din 01 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

a fost primită capătul de cerere de chemare în judecată depusă de către Zambilovici

Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva Aparatul Președintelui Republicii

Moldova, privind constatarea nesoluționării în termen legal a cererii prealabile din

30.11.2018.

Prin încheierea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

cererea de chemare în judecată depusă de către Zambilovici Lidia, Djulai Elena și

Zambilovici Iosif împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova privind

constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, a fost scoasă de pe rol.

La 02 aprilie 2019, Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif au

declarat recurs împotriva încheierii din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani), solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate, cu

restituirea cauzei la rejudecare în fond la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin încheierea din 22 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a remis Curții

Supreme de Justiție a RM cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva

Aparatului Președintelui Republicii Moldova cu privire la constatarea nesoluționării

în termen legal a cererii prealabile și obligarea emiterii unui act administrativ, pentru

examinarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel.

Studiind materialele dosarului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a strămuta cauza la o altă instanță de același

grad din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 192 Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie

complete și/sau colegii specializate de judecători.

2

În temeiul art. 193 alin. (1) și (2) Codul administrativ, în judecătorii acțiunile în

contencios administrativ se soluționează de un singur judecător. Curțile de apel, atât

ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în

contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în

conformitate cu art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios

administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta

o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători

ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când,

din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

La caz s-a stabilit că Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif au

declarat recurs împotriva încheierii din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani). Au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate prin

care s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată împotriva Aparatului

Președintelui Republicii Moldova, intervenient accesoriu Mihai Diaconu cu privire la

constatarea nesoluționării în termen legal a cererii prealabile din 30 noiembrie 2018

primită de Secția petiții și audiență a Aparatului Președintelui Republicii Moldova și

înregistrată cu nr. 495; obligarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova de a

emite un act administrativ privind informarea operativă și complexă a Președintelui

Republicii Moldova asupra problemei precum că judecătorul Curții de Apel Chișinău,

Mihail Diaconu, numit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19

septembrie 2018 privind numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel

Chișinău, ilegal a dispus încasarea de la Zambilovici Lidia în beneficiul lui Dmitrii

Agheev cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 124000 de lei taxă de stat

cauzându-i Lidiei Zambilovici un prejudiciu material în mărime de 62000 de lei;

obligarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova de a emite un act

administrativ privind elaborarea, avizarea și prezentare spre semnare a proiectului de

decret ale Președintelui Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a

Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 881 din 19 septembrie 2018 privind

numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel Chișinău, emis în privința

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu, cu restituirea

cauzei la rejudecare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Având în vedere faptul că Mihail Diaconu activează în cadrul Curții de Apel

Chișinău ca judecător, și întru excluderea oricărei bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de faptul dat, s-a remis cauza

sus indicată la Curtea Supremă de Justiție pentru strămutarea cauzei civile la altă

Curte de Apel.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, nu au fost

oferite garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința

imparțialității judecătorilor Curții de Apel Chișinău, la soluționarea litigiului dedus

judecății în care unul din justițiabili este coleg de breaslă de al lor. Acest fapt face

3

incidentă aplicabilitatea prevederilor articolul 198 alin. (3) lit. a) din Codul

administrativ și necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, dacă

există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Respectiv, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta

Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o

societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să

inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale

(a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20,

imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude

orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie

1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și

Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui

că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Sub acest aspect urmează a fi remarcat că, potrivit articolului 2.5 din Principiile

de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată

că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator

rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre

astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul

în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una

4

dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;

cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca

martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un

interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că încheierea instanței de apel privind

strămutarea examinării cauzei este întemeiat și urmează a fi admisă, iar cauza de

contencios administrativ sus-indicată urmează a fi strămutată la Curtea de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ, art. 270 din

Codul de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva

Aparatului Președintelui Republicii Moldova cu privire la constatarea nesoluționării

în termen legal a cererii prealabile și obligarea emiterii unui act administrativ, la

Curtea de Apel Bălți.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5