2ac-183/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 2ac-183/19

Î N C H E I E R E

19 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru

Gheorghie, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben

și Dorel Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr.312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nt.4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr.4/4

din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului administrativ privind constatarea

abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Diaconu Mihail și repararea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 30 iulie 2018, Djulai Elena și Zambilovici Iosif au depus la Curtea

Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, judecătorului Diaconu Mihail și membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion

Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață, cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr. 4/4

din 20 aprilie 2018, obligarea de a emite actul administrativ privind constatarea

abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Diaconu Mihail și repararea

prejudiciului moral.

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Colegiului Curții Supreme de Justiție și

în legătură cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, cauza la cererea de

1

chemare în judecată depusă de către Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului Diaconu Mihail și membrilor

Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat,

Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu,

Anatolie Galben și Dorel Musteață, cu privire la anularea hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la

contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă

în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, obligarea de a emite actul

administrativ privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului

Diaconu Mihail și repararea prejudiciului moral, s-a transmis la instanța competentă

Curtea de Apel Chișinău, pentru judecare conform competenței materiale.

Prin încheierea din 03 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a remis Curții

Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat,

Alexandru Gheorghie, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu,

Anatolie Galben și Dorel Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr.312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la

contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nt.4/4 din 20 aprilie 2018, emisă

în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii

Colegiului disciplinar nr.4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului

administrativ privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului

Diaconu Mihail și repararea prejudiciului moral, pentru examinarea chestiunii privind

strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel.

Studiind materialele dosarului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a strămuta cauza la o altă instanță de același

grad din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 192 Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie

complete și/sau colegii specializate de judecători.

În temeiul art. 193 alin. (1) și (2) Codul administrativ, în judecătorii acțiunile în

contencios administrativ se soluționează de un singur judecător. Curțile de apel, atât

ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în

contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în

conformitate cu art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios

2

administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta

o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători

ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când,

din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

La caz s-a stabilit că, Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif

contestă hotărârile Colegiului disciplinar și a Consiliului Superior al Magistraturii în

partea în care la petiția reclamanților, autoritățile nu au constatat și nu au atras la

răspundere disciplinară judecătorul Mihail Diaconu și pledează întru obligarea

emiterii unui act administrativ defavorabil față de judecătorul Mihail Diaconu prin

constatarea în acțiunile lui a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin.(1) lit.i) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cu aplicarea față de el a

sancțiunii disciplinare prevăzută la art.6 alin.(1) lit.c) din aceiași lege-reducerea

salariului.

Având în vedere faptul că Mihail Diaconu activează în cadrul Curții de Apel

Chișinău ca judecător, și întru excluderea oricărei bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de faptul dat, s-a remis cauza

sus indicată la Curtea Supremă de Justiție pentru strămutarea cauzei civile la altă

Curte de Apel.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, nu au fost

oferite garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința

imparțialității judecătorilor Curții de Apel Chișinău, la soluționarea litigiului dedus

judecății în care unul din justițiabili este coleg de breaslă de al lor. Acest fapt face

incidentă aplicabilitatea prevederilor articolul 198 alin. (3) lit. a) din Codul

administrativ și necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, dacă

există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Respectiv, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta

Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o

societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să

inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale

(a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20,

imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude

orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie

1982 și Grieves v. the United Kingdom).

3

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și

Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui

că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Sub acest aspect urmează a fi remarcat că, potrivit articolului 2.5 din Principiile

de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată

că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator

rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre

astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul

în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una

dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;

cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca

martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un

interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că încheierea instanței de apel privind

strămutarea examinării cauzei este întemeiat și urmează a fi admisă, iar cauza de

contencios administrativ sus-indicată urmează a fi strămutată la Curtea de Apel

Comrat.

În conformitate cu art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ, art. 270 din

Codul de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Zambilovici Lidia, Djulai Elena și Zambilovici Iosif împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat,

Alexandru Gheorghie, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu,

4

Anatolie Galben și Dorel Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr.312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la

contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nt.4/4 din 20 aprilie 2018, emisă

în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii

Colegiului disciplinar nr.4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului

administrativ privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului

Diaconu Mihail și repararea prejudiciului moral, la Curtea de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5