3ra-344/20 — cu privire la anularea hotărârilor CSM

3ra-344/20 — cu privire la anularea hotărârilor CSM (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-344/20

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – Dm. Fujenco, Șt. Starciuc, A. Curdov

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Djulai și Iosif

Zambilovici,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva membrilor Consiliului Superior

al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș,

Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018, cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr.

4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului administrativ privind constatarea

abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Mihail Diaconu și repararea

prejudiciului moral,

împotriva hotărârii din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins cererea de chemare în judecată,

constată :

La 30 iulie 2018 Elena Djulai și Iosif Zambilovici au depus la Curtea Supremă

de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, judecătorului Mihail Diaconu și membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion

Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață, prin care a solicitat anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr.

4/4 din 20 aprilie 2018, ca fiind ilegală, cu obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii de a adopta actul administrativ privind constatarea abaterii disciplinare

1

în acțiunile judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău, sediul

Buiucani, prevăzută de art. (4) alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25.07.2014, cu aplicarea sancțiunii

disciplinare prevăzută la art. 6 alin. (l) lit. c) din legea vizată - reducerea salariului.

(f.d. 2-6, vol. I)

În motivarea cererii înaintate au indicat următoarele:

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (în componența:

președintele ședinței Victor Micu, membrii Consiliului Superior al Magistraturii

Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion

Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel Musteață) nr. 312/16 din 03 iulie

2018 „Cu privire la contestarea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din

20 aprilie 2018, emise în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău”, s-a respins contestația depusă de către Lidia Zambilovici, Iosif

Zambilovici, Elena Djulai împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4

din 20 aprilie 2018. S-a menținut hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4

din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani.

Copia hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din

03 iulie 2018 au primit-o la data de 23 iulie 2018.

Conform art. 25 alin. (l) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii

pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană interesată, în termen

de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de

emitere/adoptare.

Potrivit art. 40 alin. (l) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii, adoptate în condițiile art. 39, pot fi contestate la Curtea Supremă de

Justiție de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de

judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data recepționării hotărârii

motivate, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr.13 din 14.05.2018 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 947 din

19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și din articolul 10 alin.

(1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

(controlul judiciar al hotărârilor emise de către Consiliul Superior al Magistraturii în

cauzele disciplinare) (Sesizarea nr. 148g/2017) (în vigoare la 14.05.18), textul „(...)

doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din articolul 25 alineatul

(1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii” a fost declarat neconstituțional. Până la modificarea textului de lege

declarat neconstituțional, Curtea Supremă de Justiție va efectua un control deplin, în

fapt și în drept, în privința hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care au

fost contestate în fața sa.

În temeiul art. 1 alin. (2) al Legii nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului

administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său

recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

2

administrativ pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Noțiunea de „act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea nr.

793 din 10.02.2000 contenciosului administrativ, cât și în Rezoluția (77) 31 cu

privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Potrivit acestor

reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu

caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea

organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ

desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității

publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele

persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării

unei funcții judiciare.

Temeiurile anulării actului administrativ sunt exhaustiv prevăzute de art. 26

al Legii nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului administrativ, care stipulează că actul

administrativ poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond

ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În acest context, au menționat că pentru a fi anulat un act administrativ,

reclamantul urmează să-și întemeieze cererea de chemare în judecată pe prevederile

art. 26 alin. (l) lit. a) al Legii nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului administrativ

(actul administrativ este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii) și să

indice expres care anume norme juridice, în viziunea lui, au fost încălcate. În cazul

temeiului prevăzut la lit. b) al normei indicate supra (actul administrativ este ilegal

ca fiind emis cu încălcarea competenței), reclamantul urmează să facă referire la

normele juridice care reglementează competența, astfel, încât să dovedească

încălcarea acesteia. În cazul temeiului prevăzut la lit. c) (actul administrativ este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite), reclamantul urmează să indice

expres normele procedurale care au fost încălcate.

Au indicat reclamanții că acțiunea este depusă în judecată în temeiul art. 26

alin. (l) lit. c) al Legii nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului administrativ, pretind

anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03

iulie 2018 și invocă încălcarea procedurii prestabilite, și anume, a procedurii de

examinare a problemelor, prevăzute de art. 17 din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 17 din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, examinarea problemelor ce urmează a fi soluționate în

ședință începe cu raportul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau al

unui membru al lui, care a studiat în prealabil documentele și materialele prezentate,

după care sunt ascultate persoanele invitate la ședință, se cercetează documentele și

materialele necesare.

Au menționat că încălcarea de examinare a problemelor, prevăzute de art. 17

din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

este manifestată prin faptul că:

- ședința nu a fost începută cu raportul Președintelui Consiliului Superior al

Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în prealabil documentele și

3

materialele prezentate în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău;

-le-a fost limitată posibilitatea de a da explicații în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău, au fost întrerupți de Președintele

Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu;

-nu au fost cercetate documentele și materialele necesare în privința

judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău.

Reclamanții consideră că ședința Consiliului Superior al Magistraturii din

03 iulie 2018 în cadrul căreia a fost examinată contestația lor împotriva hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 a fost transmisă live

(1:41:35 - 2:23:13) https://www.privesc.eu/Arhiva/83055/Sedinta~Consiliului-

Superior-al-Magistraturii-din-3-iulie-2018).

Conform art.118 alin. (l) din Codul de procedură civilă fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă în calitate de probe

în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale

altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

Conform art. 25 alin. (l) din Codul de procedură civilă instanța trebuie să

cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele

materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită

hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și

verificate în ședință de judecată.

Consideră că sunt încălcări de examinare a problemelor prevăzute de art. 17

din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

manifestată prin faptul că ședința nu a fost începută cu raportul Președintelui

Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în

prealabil documentele și materialele prezentate în privința judecătorului Mihail

Diaconu de la Judecătoria Chișinău, le-a fost limitată posibilitatea de a da explicații

în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău, au fost

întrerupți de Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, nu au

fost cercetate documentele și materialele necesare în privința judecătorului Mihail

Diaconu de la Judecătoria Chișinău, se dovedește prin înregistrarea video (a se vedea

(1:41:35-2:23:13)https://www.privesc.eu/Arhiva/83055/Sedinta-Consiliului-

Superior-al-Magistraturii-din-3-iulie-2018 ).

Ca urmare a încălcării de examinare a problemelor, prevăzute de art. 17 din

Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

Consiliul Superior al Magistraturii a examinat superficial contestația lor împotriva

hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, prin ce le-a fost

încălcat dreptul la o anchetă efectivă în urma formulării unei plângeri privind

atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani, or, Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat faptul că

în acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Mihail Diaconu,

4

manifestate prin neexaminare a cererii lor privind explicarea dispozitivului hotărârii

judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Mihail Diaconu, din 04

octombrie 2012 (dosarul nr. 2-96/12), înregistrată la 01 septembrie 2017 în

cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani sub nr. 32189 și a cererii privind

emiterea hotărârii suplimentare pe cauza civilă nr. 2-96/12, înregistrată la 01

septembrie 2017 în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani sub nr. 32241,

în conformitate cu prevederile Codului de procedurii civile, persistă elementele

abaterii disciplinare prevăzute de art. (4) alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25.07.2014 - încălcarea normelor

imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției, și anume, art. 250 din

Codul de procedură civilă și art. 251 din Codul de procedură civilă.

Conform art. 25 alin. (l) lit. b) din Legea nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului

administrativ, judecind acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din

următoarele hotărâri: admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul

administrativ sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamanți să

elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările

pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a

despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărârii.

În conformitate cu art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea

participanților la proces.

Pentru a evita orice dubii cu privire la nepărtinirea și imparțialitatea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, au solicitat strămutarea cauzei la o altă

instanță egală în grad.

La 21 septembrie 2018 reclamanții Elena Djulai și Iosif Zambilovici au depus

la Curtea Supremă de Justiție cerere de completare a cererii de chemare în judecată,

solicitând anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16

din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar

nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la

Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018,

ca fiind ilegală, cu obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta actul

administrativ privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prevăzută de art. (4)

alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178

din 25.07.2014, cu aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzută la art. 6 alin. (l) lit. c)

din legea vizată - reducerea salariului și încasarea în mod solidar de la Consiliul

Superior al Magistraturii și de la membrii Consiliului Superior al Magistraturii

Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana

Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel Musteață în folosul

reclamanților a prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei cauzat prin adoptarea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018

„Cu privire la contestarea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20

aprilie 2018, emise în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău”. (f.d. 101-106, vol. I)

5

În motivarea acesteia reclamanții au invocat că conform art. 60 alin. (3) din

Codul de procedură civilă nu se consideră modificare a acțiunii dacă reclamantul

completează temeiul acțiunii, mărește sau micșorează cuantumul pretențiilor,

completează acțiunea cu pretenții accesorii sau solicită compensarea valorii

obiectului pierdut sau pierit.

La data de 20 septembrie 2018 în cadrul ședinței de judecată au primit

referința semnată de reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Petru

Boghean, în care a fost invocat că Plenul Consiliului, examinând în ședință deschisă

argumente participanților și materialele dosarului disciplinar, cu vot unanim pro al

membrilor prezenți la ședință, în temeiul hotărârii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 a

decis respingerea contestației depuse de Lidia Zambilovici, Elena Djulai și Iosif

Zambilovici împotriva hotărârii colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 și

a menținut fără modificări hotărârea contestată. Motivele ce au servit drept temei

pentru adoptarea unei asemenea hotărâri de către Plenul CSM în ședința din 03 iulie

2018, sunt reflectate în motivare.

Conform art. 3 alin. (l) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12

membri.

Conform art. 24 alin. (l) și (2) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă

hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut

la art. 19 alin. (4). Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat

și în lipsa celorlalți invitați.

Reclamanții au menționat că reprezentantul Consiliului Superior al

Magistraturii, Petru Boghean, care a semnat referința asupra acțiunii lor, nu a

participat la deliberări și nu a votat pentru adoptarea hotărârilor contestate, astfel,

acesta nu poate cunoaște motivele care au stat la baza adoptării hotărârilor

contestate. Prin urmare, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Petru

Boghean, nu va putea răspunde la întrebarea lor: „Care au fost motivele, ce i-au

determinat pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru

Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion

Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel Musteață să voteze pentru

adoptarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03

iulie 2018 „Cu privire la contestarea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4

din 20 aprilie 2018, emise în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău”.

Consideră că responsabilitatea pentru adoptarea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 „Cu privire la contestarea

Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emise în privința

judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău” revine solidar celor care

au votat pentru adoptarea acesteia.

Conform art. 20 alin. (l) și (2) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, cererea de chemare în judecată poate fi formulată

și împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte, care a elaborat actul

administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în cazul în care se

6

solicită despăgubiri, în cazul în care acțiunea se admite, funcționarul public poate fi

obligat să plătească despăgubirile solidar cu autoritatea publică respectivă.

În conformitate cu art. 1404 alin. (l) și (2) din Codul civil prejudiciul cauzat

printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de

către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul

ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va

răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să

ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin. (l).

Conform art. 24 alin. (3) din Legea nr. 793 din 10.02.2000 contenciosului

administrativ la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în

anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de

despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Consideră că prejudiciul moral estimat de ei în sumă de 500 000 lei este real,

necesar și rezonabil, având în vedere gravitatea faptei judecătorului Mihail Diaconu

de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, ce constituie abatere disciplinară,

prevăzută de art. (4) alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr. 178 din 25.07.2014, impactul acesteia asupra lor, nedorința

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina

Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei

Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel Musteață de a-1 pedepsi disciplinar pe

judecătorul Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, suferințele

psihologice, retrăirile emoționale, durerile psihice ale lor, rezultate din adoptarea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018

„Cu privire la contestarea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20

aprilie 2018, emise în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău”.

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, după intrarea

în vigoare a Codului administrativ, cauza la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, judecătorului Mihail Diaconu și membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion

Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață, cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr.

4/4 din 20 aprilie 2018, obligarea de a emite actul administrativ privind constatarea

abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Mihail Diaconu și repararea

prejudiciului moral, s-a transmis la instanța competentă Curtea de Apel Chișinău,

pentru judecare conform competenței materiale. (f.d. 48-50, vol. II)

Prin încheierea din 03 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a remis Curții

Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru

Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie

Galben și Dorel Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului

7

Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea

hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința

judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului

disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului administrativ

privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Mihail Diaconu și

repararea prejudiciului moral, pentru examinarea chestiunii privind strămutarea

cauzei la o altă Curte de Apel. (f.d. 67-69, vol. II)

La 19 iulie 2019 prin încheierea Colegiului Curții Supreme de Justiție a fost

strămutată cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion

Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, emisă în privința judecătorului

Mihail Diaconu de la Judecătoria Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr.

4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului administrativ privind constatarea

abaterii disciplinare în acțiunile judecătorului Mihail Diaconu și repararea

prejudiciului moral, la Curtea de Apel Comrat. (f.d. 73-77, vol. II)

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici

împotriva membrilor Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, Petru

Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș, Ion Druță, Mariana Timotin, Ion

Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel Musteață cu privire la anularea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/16 din 03 iulie 2018,

cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20

aprilie 2018, emisă în privința judecătorului Mihail Diaconu de la Judecătoria

Chișinău și a hotărârii Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 și obligarea

emiterii actului administrativ privind constatarea abaterii disciplinare în acțiunile

judecătorului Mihail Diaconu și repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 131, 154-165, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că hotărârea nr.

312 adoptată de Plenul Curții Supreme de Justiție în ședința din 03 iulie 2018 este

legală, motivată și întemeiată, care conține argumentele și legile de care s-a condus

la respingerea contestației depuse și menținerea hotărârii Plenului Colegiului

disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 emisă în privința judecătorului Mihail

Diaconu.

Cât privește însuși procedura examinării contestațiilor sus vizate instanța de

fond a reținut că vizualizând înregistrarea video a ședinței Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii din 03 iulie 2018, la care a fost examinată contestația

reclamanților împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20

aprilie 2018, pe site-ul www.csm.md, în cumul cu probele anexate la materialele

cauzei, s-a constatat că raportor al chestiunii a fost membrul Consiliului Superior al

Magistraturii, Alexandru Gheorghieș, judecător la Curtea de Apel Bălți, materialele

dosarului disciplinar au fost puse la dispoziția celor prezenți în ședința din 03 iulie

2018, cereri de recuzare/abținere din partea participanților nu au fost prezentate de

8

părți, cuvânt li s-a oferit atât reclamanților cât și judecătorului vizat, care și-au expus

punctul de vedere referitor la contestația examinată.

Președintele ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în

cadrul examinării chestiunii, nu a întrerupt reclamanții, însă doar a solicitat ca aceștia

să-și expună succint argumentele aduse referitor la anularea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, dar nu a examinării în fond a

dosarului civil la cererea de chemare în judecată depusă de către Dmitrii Agheev

împotriva Lidiei Zambilovici cu privire la încasarea datoriei, realizarea dreptului

ipotecar și acțiunea reconvențională înaintată de către Lidia Zambilovici împotriva

lui Dmitrii Agheev și Iosif Zambilovici cu privire la declararea parțială nulă a

contractului de împrumut și cererile lui Iosif Zambilovici și Elena Djulai privind

schimbarea calității procesuale și încasarea datoriei față de Dmitrii Agheev de la

Iosif Zambilovici. La cazul dat fiind respinsă de către judecătorul Mihail Diaconu

cererea Lidiei Zambilovici cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

Instanța de fond a considerat neîntemeiate pretențiile reclamanților privind

faptul că ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 03 iulie 2018 nu ar fi fost

începută cu raportul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau unui alt

membru al Consiliului Superior al Magistraturii asupra acestui caz disciplinar și s-a

limitat posibilitatea de a da explicații în ședința din 03 iulie 2018. Mai mult,

reclamanții depunând contestațiile pe parcursul examinării dosarului disciplinar tot

au expus poziția sa în cauză.

Instanța de fond a constatat că la adoptarea hotărârii, potrivit prevederilor art.

24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, membrii Consiliului

Superior al Magistraturii au respectat normele procedurale ale legislației în vigoare

și au examinat în ședință deschisă argumentele participanților și materialele

dosarului disciplinar, cu vot unanim pro al membrilor prezenți la ședință, în temeiul

hotărârii nr. 312/16 din 03 iulie 2018 au decis respingerea contestației depuse de

către Lidia Zambilovici, Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva hotărârii

Colegiului disciplinar nr. 4/4 din 20 aprilie 2018 și a menținut fără modificări

hotărârea contestată.

Cu referire la pretenția reclamanților cu privire la compensarea prejudiciului

moral în mărime de 500 000 lei în mod solidar de la membrii Consiliului Superior

al Magistraturii Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieș,

Ion Druță, Mariana Timotin, Ion Postu, Serghei Țurcanu, Anatolie Galben și Dorel

Musteață instanța de fond a considerat că este pasibilă respingerii, pe motiv că

reclamanții nu au prezentat probe pertinente și concludente privind cauzarea

prejudiciului moral prin emiterea de către Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a hotărârii contestate și nu au demonstrat că acestea sunt rezonabile ca

cuantum, or, s-a stabilit cu certitudine că hotărârile contestate sunt întemeiate și nu

lezează drepturile lor.

Invocând netemeinicia și ilegalitate hotărârii enunțate, la 06 decembrie 2019

Elena Djulai și Iosif Zambilovici au contestat-o cu recurs, solicitând casarea

hotărârii din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei noi

decizii, prin care a dispune admiterea integrală a acțiunii. (f.d. 149-153, 167-169,

vol. II)

9

În motivarea recursului recurenții au invocat că nu au beneficiat de un proces

echitabil, garantat de articolul 6§1 al Convenției, deoarece instanța de fond nu a

motivat decizia sa privind respingerea acțiunii sale.

Au menționat că nu este clar, din care considerente instanța de fond a ajuns la

concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, ori

soluția adoptată nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția sa cu privire la

respingerea acțiunii, iar absența motivării are semnificația neexaminării acțiunii, cu

atragerea casării hotărârii contestate.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Hotărârea instanței

de fond a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Hotărârea instanței de fond (Curtea de Apel Comrat) a fost pronunțată la 06

noiembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond (Curtea de Apel Comrat)

a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate la 09 ianuarie

2020, care la 14 ianuarie 2020 a fost recepționată de către Elena Djulai și Iosif

Zambilovici. (f.d. 166, 171, 173, vol. II)

Elena Djulai și Iosif Zambilovici în conformitate cu prevederile art. 245 alin.

(1) din Codul administrativ au expediat prin poștă electronică la 06.12.2019 în

adresa Curții de Apel Comrat recursul, fiind înregistrat la aceiași data 06 decembrie

10

data de 07 decembrie 2019 au expediat în adresa Curții de Apel Comrat recursul,

fiind înregistrat la data de 09 decembrie 2019. (f.d. 149-153, 167-169, vol. II)

Astfel, instanța de recurs consideră că Elena Djulai și Iosif Zambilovici s-au

conformat prevederilor legale și au depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Elena Djulai și Iosif

Zambilovici în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Elena Djulai și Iosif Zambilovici au indicat argumente ce țin de dezacordul cu

felul în care instanța de fond a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea hotărârii,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a hotărârii recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

11

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

fond, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de fond,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Elena Djulai și Iosif Zambilovici, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a hotărârii recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Elena Djulai și Iosif Zambilovici, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Elena Djulai și Iosif Zambilovici, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

12