2ra-969/19 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-969/19 Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – G. Popa Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac ÎNCHEIERE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Vișanu împotriva lui Sergiu Cotiujanu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Tudor Vișanu, s-a menținut hotărârea din data de 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, constată: La 21 februarie 2018 Tudor Vișanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Cotiujanu cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 3 450 lei, prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 863,35 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este posesorul automobilului de model VW Jeta în baza procurii, iar la 17 decembrie 2017 automobilul dat a fost implicat într-un accident rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat, în special au fost avariate aripa din dreapta și ușa. Tudor Vișanu a menționat că, cunoscând faptul că Sergiu Cotiujanu prestează servicii de reparații auto, s-a adresat la acesta cu solicitarea reparării automobilului său. În urma discuțiilor avute cu Sergiu Cotiujanu au convenit că pentru reparația automobilului urmează să achite suma de 3 450 lei, pe care i-a și achitat-o ulterior, fapt confirmat și de Vasile Iliescu.

1 La data de 24 decembrie 2017, când a mers să ia automobilul de la stația de reparație, Sergiu Cotiujanu l-a asigurat că a reparat automobilul după cum au convenit, însă după ce a analizat lucrările efectuate, a depistat că acestea nu-s calitative, în special lucrările de pregătire pentru vopsirea automobilului în partea defectată, nu coincidea culoarea vopselei, ușa reparată nu se închidea ermetic, lipsea și o parte din completațiile automobilului. La pretențiile înaintate către Sergiu Cotiujanu cu privire la calitatea lucrului efectuat, ultimul i-a comunicat că va înlătura neajunsurile contra unei plăți suplimentare. Nefiind de acord cu faptul dat, și-a luat automobilul în starea în care era, cu scopul de a merge la o altă stație de reparație pentru a efectua lucrări calitative.

În aceiași zi, reclamantul a mers la alte stații de reparație, dar toți au refuzat în efectuarea lucrărilor, pe motiv că nu pot să corecteze neajunsurile altuia și i-au recomandat să se adreseze tot la stația care a efectuat lucrările inițiale. Reclamantul a indicat că la 25 decembrie 2017 a reîntors automobilul lui Sergiu Cotiujanu pentru a înlătura neajunsurile existente. Pentru aceasta, Sergiu Cotiujanu a cerut să i se achite suplimentar suma de 1 500 lei. Cu faptul dat nu a fost de acord, deoarece deja achitase odată serviciile de reparație, iar faptul că lucrările au fost efectuate necalitativ nu servea temei pentru a mai solicita careva plăți suplimentare.

Deoarece Sergiu Cotiujanu nu dorea nici să repare definitiv automobilul, nici să restituie suma achitată, mai mult, refuza să elibereze automobilul, a fost nevoit să se adreseze cu plângere la IP Telenești, care, în rezultatul controlului, a stabilit că în acțiunile lui Sergiu Cotiujanu se întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 263 alin. (1) Cod contravențional desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător. Ca urmare, în privința lui Sergiu Cotiujanu a fost întocmit un proces-verbal contravențional în baza art. 263 alin. (1) Cod contravențional și aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 u.c. - 1 500 lei. Referitor la restituirea și repararea prejudiciului suportat de către el, i s-a recomandat adresarea cu cerere în instanța de judecată.

Reclamantul a mai menționat că în rezultatul neonorării de către Sergiu Cotiujanu a obligațiunilor asumate pentru prestarea de servicii de reparație a automobilului, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 3 450 lei. Totodată, în urma acțiunilor ilegale ale lui Sergiu Cotiujanu, i s-a cauzat și un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 2 000 lei. Deoarece pârâtul refuza să repare benevol prejudiciul cauzat, la data de 15 ianuarie 2018 a expediat în adresa acestuia o scrisoare recomandată prin care a solicitat rambursarea sumei de 150 Euro și 400 lei, la care nu a primit nici un răspuns. Prin hotărârea din 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Vișanu.

(f.d.43, 50-52) Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Tudor Vișanu, s-a menținut hotărârea din 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. (f.d. 74, 75-78) Instanțele de judecată au concluzionat că Vișanu Tudor, pentru argumentarea și demonstrarea temeiniciei cerințelor înaintate, nu a prezentat nici o probă pertinentă și 2 concludentă, astfel, nefiind respectate cerințele art. 118 alin. (1) Cod civil, care prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Tudor Vișanu pretinde la încasarea sumei de 3 450 lei, fără a prezenta careva înscris întru demonstrarea faptului transmiterii acestei sume către Sergiu Cotiujanu, iar declarațiile martorului care susține că a fost martor ocular la transmiterea banilor nu pot fi luate în considerație odată ce Sergiu Cotiujanu neagă recepționarea acestora, iar alte probe ce ar confirma faptul transmiterii banilor și existența dreptului de a-i cerere nu au fost prezentate. La 29 martie 2019 Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, prin intermediul serviciului poștal, a declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

(f.d.83-85) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, s-au bazat doar pe probele și argumentele prezentate de către Sergiu Cotiujanu, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Instanțele de judecată eronat nu au luat în considerație declarațiile martorului care a confirmat transmiterea banilor. Mai mult ca atât, instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor sale nu au luat în considerație imposibilitatea încheierii unui act juridic cu privire la transmiterea banilor, ori, Sergiu Cotiujanu a refuzat încheierea unui astfel de act, deoarece activa ilegal, fapt ce a fost confirmat în cadrul examinării cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 24 ianuarie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 06 februarie 2019, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 05 februarie2019, recepționată de către avocatul recurentului la data de 05 februarie 2019. Astfel, recursul declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, la 29 martie 2019, este declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 3 instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, inadmisibil.

4 Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5