2ra-969/19 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-969/19

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – G. Popa

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac

ÎNCHEIERE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat

de avocatul Vasile Stăvilă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Vișanu

împotriva lui Sergiu Cotiujanu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Tudor Vișanu, s-a menținut hotărârea din data

de 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,

constată:

La 21 februarie 2018 Tudor Vișanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Cotiujanu cu privire la repararea prejudiciului material în mărime

de 3 450 lei, prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielilor de judecată în

mărime de 863,35 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este posesorul automobilului de

model VW Jeta în baza procurii, iar la 17 decembrie 2017 automobilul dat a fost

implicat într-un accident rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat, în special au fost

avariate aripa din dreapta și ușa.

Tudor Vișanu a menționat că, cunoscând faptul că Sergiu Cotiujanu prestează

servicii de reparații auto, s-a adresat la acesta cu solicitarea reparării automobilului

său. În urma discuțiilor avute cu Sergiu Cotiujanu au convenit că pentru reparația

automobilului urmează să achite suma de 3 450 lei, pe care i-a și achitat-o ulterior,

fapt confirmat și de Vasile Iliescu.

1

La data de 24 decembrie 2017, când a mers să ia automobilul de la stația de

reparație, Sergiu Cotiujanu l-a asigurat că a reparat automobilul după cum au

convenit, însă după ce a analizat lucrările efectuate, a depistat că acestea nu-s

calitative, în special lucrările de pregătire pentru vopsirea automobilului în partea

defectată, nu coincidea culoarea vopselei, ușa reparată nu se închidea ermetic, lipsea

și o parte din completațiile automobilului.

La pretențiile înaintate către Sergiu Cotiujanu cu privire la calitatea lucrului

efectuat, ultimul i-a comunicat că va înlătura neajunsurile contra unei plăți

suplimentare. Nefiind de acord cu faptul dat, și-a luat automobilul în starea în care

era, cu scopul de a merge la o altă stație de reparație pentru a efectua lucrări calitative.

În aceiași zi, reclamantul a mers la alte stații de reparație, dar toți au refuzat în

efectuarea lucrărilor, pe motiv că nu pot să corecteze neajunsurile altuia și i-au

recomandat să se adreseze tot la stația care a efectuat lucrările inițiale.

Reclamantul a indicat că la 25 decembrie 2017 a reîntors automobilul lui Sergiu

Cotiujanu pentru a înlătura neajunsurile existente. Pentru aceasta, Sergiu Cotiujanu a

cerut să i se achite suplimentar suma de 1 500 lei. Cu faptul dat nu a fost de acord,

deoarece deja achitase odată serviciile de reparație, iar faptul că lucrările au fost

efectuate necalitativ nu servea temei pentru a mai solicita careva plăți suplimentare.

Deoarece Sergiu Cotiujanu nu dorea nici să repare definitiv automobilul, nici să

restituie suma achitată, mai mult, refuza să elibereze automobilul, a fost nevoit să se

adreseze cu plângere la IP Telenești, care, în rezultatul controlului, a stabilit că în

acțiunile lui Sergiu Cotiujanu se întrunesc elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de art. 263 alin. (1) Cod contravențional desfășurarea ilegală a activității de

întreprinzător. Ca urmare, în privința lui Sergiu Cotiujanu a fost întocmit un

proces-verbal contravențional în baza art. 263 alin. (1) Cod contravențional și aplicată

sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 u.c. - 1 500 lei.

Referitor la restituirea și repararea prejudiciului suportat de către el, i s-a recomandat

adresarea cu cerere în instanța de judecată.

Reclamantul a mai menționat că în rezultatul neonorării de către Sergiu

Cotiujanu a obligațiunilor asumate pentru prestarea de servicii de reparație a

automobilului, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 3 450 lei. Totodată, în

urma acțiunilor ilegale ale lui Sergiu Cotiujanu, i s-a cauzat și un prejudiciu moral, pe

care îl estimează la suma de 2 000 lei.

Deoarece pârâtul refuza să repare benevol prejudiciul cauzat, la data de

15 ianuarie 2018 a expediat în adresa acestuia o scrisoare recomandată prin care a

solicitat rambursarea sumei de 150 Euro și 400 lei, la care nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Vișanu.

(f.d.43, 50-52)

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Tudor Vișanu, s-a menținut hotărârea din 05 octombrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. (f.d. 74, 75-78)

Instanțele de judecată au concluzionat că Vișanu Tudor, pentru argumentarea și

demonstrarea temeiniciei cerințelor înaintate, nu a prezentat nici o probă pertinentă și

2

concludentă, astfel, nefiind respectate cerințele art. 118 alin. (1) Cod civil, care

prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Tudor Vișanu

pretinde la încasarea sumei de 3 450 lei, fără a prezenta careva înscris întru

demonstrarea faptului transmiterii acestei sume către Sergiu Cotiujanu, iar declarațiile

martorului care susține că a fost martor ocular la transmiterea banilor nu pot fi luate în

considerație odată ce Sergiu Cotiujanu neagă recepționarea acestora, iar alte probe ce

ar confirma faptul transmiterii banilor și existența dreptului de a-i cerere nu au fost

prezentate.

La 29 martie 2019 Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, prin

intermediul serviciului poștal, a declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.83-85)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, s-au bazat doar pe probele și argumentele prezentate de către Sergiu

Cotiujanu, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Instanțele de judecată

eronat nu au luat în considerație declarațiile martorului care a confirmat transmiterea

banilor. Mai mult ca atât, instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor sale nu au luat

în considerație imposibilitatea încheierii unui act juridic cu privire la transmiterea

banilor, ori, Sergiu Cotiujanu a refuzat încheierea unui astfel de act, deoarece activa

ilegal, fapt ce a fost confirmat în cadrul examinării cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

24 ianuarie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 06 februarie 2019,

expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 05 februarie2019, recepționată

de către avocatul recurentului la data de 05 februarie 2019. Astfel, recursul declarat de

către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, la 29 martie 2019, este

declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Tudor

Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, a indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și

au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

3

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile

Stăvilă, inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Tudor Vișanu, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5