2ra-889/19 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-889/19

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – L. Grădinari

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Adrian Cojocaru,

reprezentat de avocatul Iosif Mardari,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian

Cojocaru împotriva lui Feofan Tofan cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a admis apelul declarat de către Feofan Tofan și s-a respins apelul declarat de către

Adrian Cojocaru, s-a casat hotărârea din data de 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central și s-a adoptat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

constată:

La 18 septembrie 2017 Adrian Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Feofan Tofan cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de

35 000 lei și încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 6 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 august 2017 Feofan Tofan,

conducând automobilul de model Honda, pe traseul 14, la intersecția cu str. Sorocii, 2,

în timpul deplasării cu spatele, nu s-a asigurat că manevra va fi executată în siguranță,

în rezultat a intrat în coliziune cu automobilul de model Mercedes, condus de el. În

conformitate cu procesul - verbal cu privire la contravenție MAI03 nr.992601 din data

de 02 august 2017 culpa lui Feofan Tofan de producerea accidentului rutier a fost

constatată, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 unități

convenționale și 6 puncte de penalitate. Totodată, compania de asigurări a constatat că

prin acțiunile lui Feofan Tofan automobilului de model Mercedes i s-a adus

deteriorări tehnice în sumă de 41 000 lei.

1

Adrian Cojocaru a menționat că Feofan Tofan prin acțiunile sale i-a adus nu

numai un prejudiciu material în sumă de 41 000 lei, da și un prejudiciu moral, care

rezultă din faptul că însăși accidentul rutier este un eveniment neplăcut, care a

acționat negativ și grav asupra psihicului său, producându-i emoții sufletești negative

și frustrări morale de lungă durată. Mai mult ca atât, deteriorarea tehnică a

automobilului a dus la anularea vacanței de odihnă a familiei sale, fapt ce a avut ca

rezultat amplificarea suferinței psihice a întregii familii.

Reclamantul a indicat că contrar propunerilor verbale și celor expuse în

pretenție, de a discuta și conveni asupra mărimii și modalității compensării

prejudiciului moral în rezultatul negocierilor, Feofan Tofan nu a reacționat, fapt ce a

dus la înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian Cojocaru. S-a încasat de

la Feofan Tofan în beneficiul lui Adrian Cojocaru prejudiciul moral în mărime de

7 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime 1 200 lei, în total 8 200 lei. S-a încasat

din contul lui Feofan Tofan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei.

(f.d.63, 67-70)

Instanța de fond a concluzionat că Feofan Tofan a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art.242, alin.(2) Cod contravențional, iar ca

rezultat al contravenției s-a adus un prejudiciu moral lui Adrian Cojocaru.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis cererea de

apel declarată de către Feofan Tofan și s-a respins apelul declarat de către Adrian

Cojocaru. S-a casat hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

s-a adoptat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. (f.d.111, 112-119)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prin prejudiciul

moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice cauzate prin acțiuni sau omisiuni care

atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei din momentul nașterii (viața,

sănătatea, demnitatea și reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale,

secretul de familie și personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale

nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor). Instanța de apel a

constatat că în speță nu sunt întrunite temeiurile pentru ce s-ar putea imputa cauzarea

prejudiciului moral lui Adrian Cojocaru, ori în rezultatul accidentului rutier a fost

deteriorat bunul mobil, dar nu s-a adus atingere drepturilor nepatrimoniale ale

reclamantului. Mai mult ca atât, Adrian Cojocaru prin probele prezentate nu a

demonstrat temeiul de fapt și de drept al pretențiilor înaintate.

La 19 februarie 2019 Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță în alt complet de judecată. (f.d.126-129)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel a

interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Instanța de apel la emiterea

deciziei eronat a concluzionat faptul că nu s-a demonstrat pricinuirea prejudiciului

2

moral de către Feofan Tofan, concluzie ce este absolut greșită și neîntemeiată, care se

contrazice cu materialele prezentate la cauză.

La 02 aprilie 2019 Feofan Tofan a depus referință, solicitând ca recursul declarat

de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, să fie respins ca fiind

neîntemeiat.(f.d.137-138)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

13 noiembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Bălți la 19 decembrie 2018,

expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 20 decembrie 2018, recepționată

de către recurentă la 26 decembrie 2018. (f.d.122) Astfel, recursul declarat de către

Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, la 19 februarie 2019, se

consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Adrian

Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, a indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

3

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif

Mardari, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif

Mardari, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4