2ra-889/19 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-889/19 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – L. Grădinari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian Cojocaru împotriva lui Feofan Tofan cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de către Feofan Tofan și s-a respins apelul declarat de către Adrian Cojocaru, s-a casat hotărârea din data de 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a adoptat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, constată: La 18 septembrie 2017 Adrian Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Feofan Tofan cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 35 000 lei și încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 6 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 august 2017 Feofan Tofan, conducând automobilul de model Honda, pe traseul 14, la intersecția cu str. Sorocii, 2, în timpul deplasării cu spatele, nu s-a asigurat că manevra va fi executată în siguranță, în rezultat a intrat în coliziune cu automobilul de model Mercedes, condus de el. În conformitate cu procesul - verbal cu privire la contravenție MAI03 nr.992601 din data de 02 august 2017 culpa lui Feofan Tofan de producerea accidentului rutier a fost constatată, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale și 6 puncte de penalitate. Totodată, compania de asigurări a constatat că prin acțiunile lui Feofan Tofan automobilului de model Mercedes i s-a adus deteriorări tehnice în sumă de 41 000 lei.

1 Adrian Cojocaru a menționat că Feofan Tofan prin acțiunile sale i-a adus nu numai un prejudiciu material în sumă de 41 000 lei, da și un prejudiciu moral, care rezultă din faptul că însăși accidentul rutier este un eveniment neplăcut, care a acționat negativ și grav asupra psihicului său, producându-i emoții sufletești negative și frustrări morale de lungă durată. Mai mult ca atât, deteriorarea tehnică a automobilului a dus la anularea vacanței de odihnă a familiei sale, fapt ce a avut ca rezultat amplificarea suferinței psihice a întregii familii. Reclamantul a indicat că contrar propunerilor verbale și celor expuse în pretenție, de a discuta și conveni asupra mărimii și modalității compensării prejudiciului moral în rezultatul negocierilor, Feofan Tofan nu a reacționat, fapt ce a dus la înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Adrian Cojocaru. S-a încasat de la Feofan Tofan în beneficiul lui Adrian Cojocaru prejudiciul moral în mărime de 7 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime 1 200 lei, în total 8 200 lei. S-a încasat din contul lui Feofan Tofan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei. (f.d.63, 67-70) Instanța de fond a concluzionat că Feofan Tofan a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.242, alin.(2) Cod contravențional, iar ca rezultat al contravenției s-a adus un prejudiciu moral lui Adrian Cojocaru. Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis cererea de apel declarată de către Feofan Tofan și s-a respins apelul declarat de către Adrian Cojocaru.

S-a casat hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a adoptat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. (f.d.111, 112-119) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prin prejudiciul moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice cauzate prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei din momentul nașterii (viața, sănătatea, demnitatea și reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale, secretul de familie și personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor). Instanța de apel a constatat că în speță nu sunt întrunite temeiurile pentru ce s-ar putea imputa cauzarea prejudiciului moral lui Adrian Cojocaru, ori în rezultatul accidentului rutier a fost deteriorat bunul mobil, dar nu s-a adus atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului.

Mai mult ca atât, Adrian Cojocaru prin probele prezentate nu a demonstrat temeiul de fapt și de drept al pretențiilor înaintate. La 19 februarie 2019 Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată. (f.d.126-129) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel a interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat faptul că nu s-a demonstrat pricinuirea prejudiciului 2 moral de către Feofan Tofan, concluzie ce este absolut greșită și neîntemeiată, care se contrazice cu materialele prezentate la cauză.

La 02 aprilie 2019 Feofan Tofan a depus referință, solicitând ca recursul declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, să fie respins ca fiind neîntemeiat.(f.d.137-138) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 13 noiembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Bălți la 19 decembrie 2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 20 decembrie 2018, recepționată de către recurentă la 26 decembrie 2018. (f.d.122) Astfel, recursul declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, la 19 februarie 2019, se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care 3 instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Adrian Cojocaru, reprezentat de avocatul Iosif Mardari, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4