2ra-831/19 — cu privire la scoaterea bunurilor de sub sechestru și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-831/19 — cu privire la scoaterea bunurilor de sub sechestru și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-831/19

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul Central (jud. V. Suciu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca, S. Iorgov, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul Ina Perțu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Șerban și

Elenei Șerban, reprezentați de avocatul Ina Perțu împotriva Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Stelei Barbă, procuror

delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale cu privire la scoaterea bunurilor de sub sechestru și încasarea cheltuielilor

de judecată

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați

de avocatul Ina Perțu și menținută hotărârea din 24 iulie 2018 a Judecătoriei

Criuleni sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 19 februarie 2018, Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de

avocatul Ina Perțu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Stelei Barbă,

procuror delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale cu privire la scoaterea bunurilor de sub sechestru și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 1 februarie 2018, Elena Șerban a

solicitat de la Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni certificatul din Registrul

bunurilor imobile pentru bunurile imobile care îi aparțin cu drept de proprietate.

Tot atunci, au aflat că bunurile ce le aparțin cu drept de proprietate au fost

sechestrate la 12 ianuarie 2018 în baza încheierii nr. 13-310/2017 din 4 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

1

Având în vedere prevederile art. 204 CPP, au remarcat că sechestrul aplicat

pe bunurile imobile ce le aparțin urmează a fi scos, deoarece dânșii nu au calitatea

de învinuiți, bănuiți, inculpați sau părți civilmente responsabile, care ar permite

aplicarea sechestrului pe bunurile ce le aparțin.

Au precizat că în cadrul cauzei penale, Elena Șerban a fost audiată în calitate

de martor ca administrator al SRL „Vitagroteh”.

Cu referire la prevederile art. 205 CPP, au obiectat că organul de urmărire

penală nu a probat bănuiala rezonabilă la aplicarea sechestrului pe bunurile ce le

aparțin, acestea fiind bunuri imobile, imposibile de tăinuit, distrus sau cheltuit.

Prin urmare, aplicarea sechestrului pe bunurile ce le aparțin este irelevantă,

or, dânșii nu au calitatea procesuală în procesul penal, care ar permite sechestrarea

bunurilor întru executarea unei eventuale hotărâri sau amenzi, iar probe care ar

confirma că dânșii ar fi comis careva ilegalități la înregistrarea dreptului de

proprietate asupra bunurilor sechestrate nu există.

Totodată, au remarcat că prin aplicarea sechestrului pe bunurile lor imobile,

se încalcă dreptul lor de proprietate stabilit de legislația națională, dar și de CEDO.

Au menționat că sechestrul aplicat pe bunurile imobile ce le aparțin

contravine și prevederilor art. 315 Cod civil.

Cu referire la prevederile art. 307, 310, 316, 376 Cod civil, au accentuat că

dânșii posedă bunurile în mod legal, respectiv, nu poate fi restricționată posesia

prin sechestrul aplicat în cadrul unui dosar penal în care nu au calități procesuale.

În acest sens, au evidențiat că ÎS „STE Pașcani” în proces de insolvabilitate a

transmis, în conformitate cu prevederile art. 119 alin. (2) din Legea insolvabilității

nr. 149 din 29 iunie 2012, din contul datoriei către SRL „Vitagroteh” (creditor cu

creanța validată de rangul V) bunurile imobile respective, care ulterior le-au fost

înstrăinate de SRL „Vitagroteh”.

Au accentuat că la 6 aprilie 2015, Curtea de Apel Chișinău a constatat faptul

cu valoare juridică prin recunoașterea dreptului de proprietate al ÎS „STE Pașcani”

asupra bunurilor imobile cu obligarea ÎS „Cadastru” să înregistreze dreptul de

proprietate al acesteia în Registrul bunurilor imobile.

Ca urmare, la 27 iulie 2016, Guvernul Republicii Moldova a depus cerere de

revizuire împotriva încheierii din 6 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău,

invocând dreptul său de proprietate asupra bunurilor imobile litigioase, care prin

încheierea din 31 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă.

Iar prin decizia din 1 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de Guvernul Republicii Moldova și menținută încheierea

din 31 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, Curtea Supreme de Justiție a confirmat dreptul de proprietate al

ÎS „STE Pașcani” asupra bunurile imobile menționate și lipsa dreptului Guvernului

Republicii Moldova de a pretinde la aceste bunuri.

Astfel, decizia din 1 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție urmează să

fie obligatorie și executorie, inclusiv și pentru organul de urmărire penală, la caz,

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

2

Contrar deciziei menționate, organul de urmărire penală a aplicat intenționat

și cu rea-credință sechestrul pe bunurile lor, cunoscând cu certitudine că aceste

bunuri au fost dobândite absolut legal.

Au reiterat că dânșii sunt proprietarii actuali care au dobândit dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile menționate, nu au nicio calitate procesuală, nu

au fost responsabili sub nicio formă de administrarea procesului de insolvabilitate,

precum și de administrarea ÎS „STE Pașcani” și nu au săvârșit nicio infracțiune.

Totuși, în pofida acestui fapt, la 12 ianuarie 2018, procurorul a aplicat

sechestrul de facto, după un termen de 3 luni din momentul pronunțării încheierii,

astfel încălcând în mod flagrant Constituția RM, normele Codului de procedură

civilă și Codului civil, cauzându-le un prejudiciu material considerabil.

Prin urmărirea și aplicarea sechestrului pe bunurile menționate, procurorul

încearcă intimidarea lor, care sunt și fondatori ai SRL „Vitagroteh”.

Au subliniat că procurorul în mod abuziv a indus în eroare instanța atunci

când a indicat în demers că în cadrul urmăririi penale a fost recepționată cererea

prim-ministrului privind recunoașterea statului în calitate de parte vătămată și parte

civilă în cadrul cauzei penale, pe motiv că în rezultatul acțiunilor persoanelor

responsabile de gestionarea ÎS „STE Pașcani”, statul a fost deetatizat de proprietate

asupra bunurilor imobile, cu solicitarea de a asigura recuperarea prejudiciului

cauzat.

Atât procurorul, cât și Guvernul Republicii Moldova (statul), cunoscând

despre existența deciziei irevocabile din 1 februarie 2017 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Guvernul Republicii Moldova

și stabilit că Statul RM nu era proprietar al bunurilor indicate, nu pot pretinde la

repararea prejudiciului prin aplicarea sechestrului.

Având în vedere prevederile art. 203 alin. (2) CPP, au obiectat că procurorul

în mod ilegal a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile menționate, depășind

atribuțiile de serviciu prin tăinuirea în mod vădit și intenționat a deciziei din

1 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, or, în cazul în care ar fi prezentat-o

judecătorului de instrucție, aceasta ar fi motiv de respingere a demersului

procurorului de aplicare a sechestrului.

Au reiterat că, prin prisma prevederile art. 209 CPP, la 2 februarie 2018, au

depus o cerere în adresa pârâtei, solicitând scoaterea de sub sechestru a bunurilor

menționate, la care însă nu au primit niciun răspuns.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1), 307, 310, 316,

376 Cod civil.

Au solicitat admiterea acțiunii, scoaterea de sub sechestru a bunurilor

imobile situate în r-nul XXXXX sat. XXXXX cu nr. cadastrale XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

3

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), precum și încasarea din contul Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în beneficiul lor a tuturor

cheltuielilor de judecată suportate în acest proces.

La 5 martie 2018, Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul

Ina Perțu au depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând admiterea

acesteia, scoaterea de sub sechestru a bunurilor imobile situate în r-nul XXXXX

sat. XXXXX cu nr. cadastrale XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX (nr. cadastral vechi XXXXX), XXXXX

(nr. cadastral vechi XXXXX), precum și încasarea din contul Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în beneficiul lor a tuturor

cheltuielilor de judecată suportate în acest proces.

Prin hotărârea din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Central, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul Ina

Perțu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 6 martie 2019, Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul

Ina Perțu au declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

cerințelor.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerând că au fost adoptate cu încălcarea esențială a

normelor de drept material și procesual, fiind comise erori care au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aplicarea sechestrului asupra celor 17 clădiri a fost marcată de erori grave

ale procurorului și judecătorului de instrucție, iar instanțele de judecată nici nu s-au

pronunțat asupra acestor aspecte, deși au fost invocate de ei.

De fapt, au fost încălcate toate prevederile care puteau fi încălcate la

aplicarea unui sechestru în cadrul unei urmăriri penale.

Au remarcat că, chiar dacă această acțiune se referă la un sechestru aplicat în

cadrul unei proceduri penale, acțiunea urmează a fi efectuată conform procedurii

civile.

În ceea ce privește încălcarea normelor de drept, au reiterat că la aplicarea

sechestrului au fost încălcate prevederile art. 204 alin. (1) și 206 alin. (3) CPP.

4

Au menționat că sechestrul a fost aplicat având în vedere necesitatea

reparării prejudiciului cauzat statului, totuși, în acțiunea civilă intentată de

Guvernul Republicii Moldova nu se pretinde dreptul de proprietate asupra

clădirilor, ci compensarea contravalorii bunurilor înstrăinate.

Cu referire la prevederile art. 206 alin. (2) CPP, au precizat că valoarea

acțiunii civile este de 4186550 de lei, în total fiind puse sub sechestru 18

construcții, dintre care 17 dobândite de ei și care valorează mai mult decât valoarea

acțiunii.

Prin urmare, având în vedere că a fost aplicat sechestru pe bunuri care

valorează mai mult decât valoarea acțiunii civile, au fost încălcate prevederile

art. 206 alin. (2) CPP.

Reieșind din faptul că instanța judecătorească nu poate substitui organul de

urmărire penală și nu poate anula doar în parte sechestrul aplicat, sechestrul

urmează a fi scos de pe toate bunurile.

Având în vedere prevederile art. 205 alin. (1) CPP, au mai notat că în cazul

dat este vorba despre clădiri, care nu pot fi tăinuite sau cheltuite, la fel, dânșii nu

pot fi suspectați că își vor deteriora propriile bunuri, care din potrivă le-au

îmbunătățit în scopul obținerii de profit.

Au evidențiat că există întrebări în ceea ce privește competența Procuraturii

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de a investiga

cauza penală și implicit, de a solicita aplicarea sechestrului.

Astfel, cauza penală a fost pornită în temeiul art. 328 Cod penal în luna mai

2017, sechestrul a fost aplicat la solicitarea procurorilor Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale peste 6 luni, fapt ce

confirmă încălcarea prevederilor art. 271 și 272 CPP.

Făcând trimitere la prevederile art. 2702 lit. d) CPP, au accentuat că în acest

caz nu s-a pretins niciodată că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal

organizat.

Iar conform art. 251 alin. (2) CPP, încălcarea prevederilor cu privire la

competență atrage nulitatea actului procesual, aspect suficient pentru ridicarea

sechestrului.

Procurorii au pornit cauza penală în luna mai 2017, susținând că statul a fost

expropriat în mod ilegal, dar printr-o hotărâre a Curții Supreme de Justiție s-a

constatat că statul nu a fost proprietar al clădirilor litigioase, iar suspiciunea că

statul ar putea fi proprietar este eronată.

La 10 aprilie 2018, Stela Barbă, procuror în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale a depus referință la recursul declarat de

Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul Ina Perțu, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 ianuarie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

5

(f. d. 134), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 6 martie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Șerban și

Elena Șerban, reprezentați de avocatul Ina Perțu nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de avocatul Ina Perțu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

considera recursul declarat de Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de

avocatul Ina Perțu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Șerban și Elena Șerban, reprezentați de

avocatul Ina Perțu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

7