2ra-1262/20 — cu prvire la ridicarea sechestrului, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu prvire la ridicarea sechestrului, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1262/20 — cu prvire la ridicarea sechestrului, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1262/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Galușceac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)
ÎNCHEIERE
7 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Alexandra Chirica
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Chirica
împotriva executorului judecătoresc Cristina Brihuneț cu privire la ridicarea
sechestrului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Alexandra Chirica și menținută hotărârea din
25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost
respinsă
constată:
La 2 mai 2019, Alexandra Chirica a depus cerere de chemare în judecată
împotriva executorului judecătoresc Cristina Brihuneț cu privire la ridicarea
sechestrului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 1 noiembrie 2018, a solicitat la
ÎS „Cadastru” înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil -
apartamentul nr. X din mun. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, dobândit în
temeiul deciziei din 9 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, dar solicitarea i-a fost
refuzată, deoarece asupra bunului respectiv este aplicat sechestru în baza încheierii
executorului judecătoresc Cristina Brihuneț nr. 130-R 209/18 din 20 februarie 2018.
Drept urmare, la aceeași dată, 1 noiembrie 2018, s-a adresat cu o cerere către
executorul judecătoresc Cristina Brihuneț, prin care a solicitat ridicarea sechestrului
de pe bunul imobil menționat.
La 27 noiembrie 2018, a recepționat încheierea executorului judecătoresc, în
care a fost menționat că sechestrul este aplicat în scopul executării documentului
executoriu nr. 2-132/07 din 16 iulie 2017 emis de Judecătoria Buiucani
mun. Chișinău, prin care a fost încasată datoria în mărime de 132 950 de lei de la
1
Lilian Chirica în beneficiul creditorului urmăritor, și că nu există temei de a anula
sechestrul, dat fiind faptul că nu sunt întrunite prevederile art. 127 Cod de executare.
A considerat că în baza deciziei din 9 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție
devenită irevocabilă, executorul judecătoresc era obligat să ridice sechestrul,
deoarece bunul imobil este proprietate privată a ei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 113 din 17 iunie 2010
privind executorii judecătorești, art. 8, 42, 127 Cod de executare.
A solicitat admiterea acțiunii, ridicarea sechestrului aplicat în baza încheierii
executorului judecătoresc din 20 februarie 2018 asupra apartamentul nr. X din
mun. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, repararea prejudiciului moral în mărime
de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată de la executorul judecătoresc
Cristina Brihuneț.
Pe parcursul examinării cauzei, Alexandra Chirica a depus cerere
suplimentară, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 10 000
de lei pentru venitul ratat.
Prin hotărârea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Alexandra Chirica și menținută hotărârea primei instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, având în vedere că reclamanta nu a
indicat expres temeiul de drept al cererii sale, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au evidențiat că tipul cererii și procedura de examinare a acesteia urmează
a fi deduse din natura pretențiilor înaintate, care în speță sunt de ridicare a
sechestrului și nu de anulare a încheierii executorului judecătoresc.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că potrivit art. 164 alin. (3)
Cod de executare, acțiunea de ridicare a sechestrului se intentează împotriva
debitorului și creditorului urmăritor. În speță însă, reclamanta și-a înaintat pretențiile
față de executorul judecătoresc Cristina Brihuneț, care nu este pârâtul corespunzător.
Totodată, instanța de apel a menționat că nu poate fi acceptată poziția
apelantei precum că prima instanță urma să atragă din oficiu părțile procedurii de
executare, or, reieșind din prevederile art. 62 alin. (1) și (2) CPC, instanța nu poate
să atragă din oficiu pârâții, ci doar copârâții, esențială în acest caz fiind
coparticiparea procesuală.
La 27 iulie 2020, Alexandra Chirica a declarat recurs împotriva deciziei din
24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
considerându-le ilegale, neîntemeiate și nefondate, fiindu-i încălcat dreptul la un
proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.
A reiterat că potrivit cererii de chemare în judecată, dânsa în mod evident a
cerut ca să fie ridicat sechestrul aplicat de către executorul judecătoresc Cristina
Brihuneț în baza încheieri din 20 februarie 2018 asupra bunului imobil care i-a fost
transmis în baza actelor judecătorești din 2016, fapt dedus și din conținutul hotărârii
din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
2
Respectiv, acțiunea era îndreptată și asupra anulării încheierii executorului
judecătoresc, cu care până în prezent nu a luat cunoștință, din motive ce nu depind
de voința sa.
Prima instanță a comis mai multe erori judiciare și anume, fiindu-i clare
pretențiile, aceasta urma să determine corect relațiile de drept material aplicabile
speței și să examineze în corespundere cu acestea cauza, însă s-a limitat doar a-i
recomandat întru alegerea unei alte modalități de apărarea a drepturilor și anume,
contestarea actului și ridicarea sechestrului în conformitatea cu art. 161 Cod de
executare.
Prin urmare, instanței de judecată din start i-au fost clare pretențiile, deci
instanța urma să constate imposibilitatea adresării către executor judecătoresc și să
atragă în proces partea interesată sau să-i comunice înlăturarea neajunsurilor.
A menționat că a formulat acțiunea față de exponentul puterii de executare
(executorul judecătoresc) cu scopul de ridicare a sechestrului, în condițiile art. 164
Cod de executare, fiind inclusiv aplicate și prevederile art. 127 Cod de executare, și
chiar prevederile art. 161 Cod de executare, dar însă s-a referit asupra existenței unor
acte judiciare irevocabile care dictează în mod imperativ anumite conduite și
drepturi.
Cu referire la prevederile art. 9 alin. (2) CPC, a remarcat că, din momentul ce
a fost primită cererea spre examinarea de către prima instanță și repartizată,
judecătorul avea obligația, în conformitatea cu art. 168 alin. (2) CPC, de a verifică
dacă aceasta întrunește exigențele prevăzute de lege.
A considerat că obiectul acțiunii include în sine contestarea actul executorului
judecătoresc și ridicarea sechestrului, fiind evident că prima instanță trebuia să
perceapă această acțiune ca fiind depusă în sensul art. 161 și 164 Cod de executare.
Astfel, nu pot fi depuse acțiuni diferite, în situația în care este clar că un terț,
formulează pretenții față de sechestru aplicat într-o procedură de executare, pe
bunurile fostului proprietar.
La 6 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Alexandra Chirica
a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții
de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare pentru examinare în apel la Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
La 4 august 2020, în adresa executorului judecătoresc Cristina Brihuneț a fost
expediată copia cererii de recurs depusă de Alexandra Chirica, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 115), fiind recepționată de către executorul
judecătoresc Cristina Brihuneț la 6 august 2020, ceea ce se atestă prin avizul de
recepție anexat la actele cauzei (f. d. 117).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
3
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la
20 iulie 2020 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 106).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 27 iulie 2020 împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel
Chișinău în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandra Chirica, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Chirica, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
De altfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, criticile aduse împotriva împotriva deciziei
din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău în recursul concretizat depus de către
Alexandra Chirica la 6 octombrie 2020, nu pot fi avute în vedere, întrucât acestea au
fost formulate mult după termenul legal de motivare a recursului.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
4
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Alexandra Chirica urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandra Chirica.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5