2ra-1262/20 — cu prvire la ridicarea sechestrului, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1262/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

ÎNCHEIERE

7 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Alexandra Chirica

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Chirica

împotriva executorului judecătoresc Cristina Brihuneț cu privire la ridicarea

sechestrului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Alexandra Chirica și menținută hotărârea din

25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 2 mai 2019, Alexandra Chirica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva executorului judecătoresc Cristina Brihuneț cu privire la ridicarea

sechestrului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 noiembrie 2018, a solicitat la

ÎS „Cadastru” înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil -

apartamentul nr. X din mun. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, dobândit în

temeiul deciziei din 9 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, dar solicitarea i-a fost

refuzată, deoarece asupra bunului respectiv este aplicat sechestru în baza încheierii

executorului judecătoresc Cristina Brihuneț nr. 130-R 209/18 din 20 februarie 2018.

Drept urmare, la aceeași dată, 1 noiembrie 2018, s-a adresat cu o cerere către

executorul judecătoresc Cristina Brihuneț, prin care a solicitat ridicarea sechestrului

de pe bunul imobil menționat.

La 27 noiembrie 2018, a recepționat încheierea executorului judecătoresc, în

care a fost menționat că sechestrul este aplicat în scopul executării documentului

executoriu nr. 2-132/07 din 16 iulie 2017 emis de Judecătoria Buiucani

mun. Chișinău, prin care a fost încasată datoria în mărime de 132 950 de lei de la

1

Lilian Chirica în beneficiul creditorului urmăritor, și că nu există temei de a anula

sechestrul, dat fiind faptul că nu sunt întrunite prevederile art. 127 Cod de executare.

A considerat că în baza deciziei din 9 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție

devenită irevocabilă, executorul judecătoresc era obligat să ridice sechestrul,

deoarece bunul imobil este proprietate privată a ei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 113 din 17 iunie 2010

privind executorii judecătorești, art. 8, 42, 127 Cod de executare.

A solicitat admiterea acțiunii, ridicarea sechestrului aplicat în baza încheierii

executorului judecătoresc din 20 februarie 2018 asupra apartamentul nr. X din

mun. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, repararea prejudiciului moral în mărime

de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată de la executorul judecătoresc

Cristina Brihuneț.

Pe parcursul examinării cauzei, Alexandra Chirica a depus cerere

suplimentară, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 10 000

de lei pentru venitul ratat.

Prin hotărârea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandra Chirica și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, având în vedere că reclamanta nu a

indicat expres temeiul de drept al cererii sale, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au evidențiat că tipul cererii și procedura de examinare a acesteia urmează

a fi deduse din natura pretențiilor înaintate, care în speță sunt de ridicare a

sechestrului și nu de anulare a încheierii executorului judecătoresc.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că potrivit art. 164 alin. (3)

Cod de executare, acțiunea de ridicare a sechestrului se intentează împotriva

debitorului și creditorului urmăritor. În speță însă, reclamanta și-a înaintat pretențiile

față de executorul judecătoresc Cristina Brihuneț, care nu este pârâtul corespunzător.

Totodată, instanța de apel a menționat că nu poate fi acceptată poziția

apelantei precum că prima instanță urma să atragă din oficiu părțile procedurii de

executare, or, reieșind din prevederile art. 62 alin. (1) și (2) CPC, instanța nu poate

să atragă din oficiu pârâții, ci doar copârâții, esențială în acest caz fiind

coparticiparea procesuală.

La 27 iulie 2020, Alexandra Chirica a declarat recurs împotriva deciziei din

24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale, neîntemeiate și nefondate, fiindu-i încălcat dreptul la un

proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

A reiterat că potrivit cererii de chemare în judecată, dânsa în mod evident a

cerut ca să fie ridicat sechestrul aplicat de către executorul judecătoresc Cristina

Brihuneț în baza încheieri din 20 februarie 2018 asupra bunului imobil care i-a fost

transmis în baza actelor judecătorești din 2016, fapt dedus și din conținutul hotărârii

din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

2

Respectiv, acțiunea era îndreptată și asupra anulării încheierii executorului

judecătoresc, cu care până în prezent nu a luat cunoștință, din motive ce nu depind

de voința sa.

Prima instanță a comis mai multe erori judiciare și anume, fiindu-i clare

pretențiile, aceasta urma să determine corect relațiile de drept material aplicabile

speței și să examineze în corespundere cu acestea cauza, însă s-a limitat doar a-i

recomandat întru alegerea unei alte modalități de apărarea a drepturilor și anume,

contestarea actului și ridicarea sechestrului în conformitatea cu art. 161 Cod de

executare.

Prin urmare, instanței de judecată din start i-au fost clare pretențiile, deci

instanța urma să constate imposibilitatea adresării către executor judecătoresc și să

atragă în proces partea interesată sau să-i comunice înlăturarea neajunsurilor.

A menționat că a formulat acțiunea față de exponentul puterii de executare

(executorul judecătoresc) cu scopul de ridicare a sechestrului, în condițiile art. 164

Cod de executare, fiind inclusiv aplicate și prevederile art. 127 Cod de executare, și

chiar prevederile art. 161 Cod de executare, dar însă s-a referit asupra existenței unor

acte judiciare irevocabile care dictează în mod imperativ anumite conduite și

drepturi.

Cu referire la prevederile art. 9 alin. (2) CPC, a remarcat că, din momentul ce

a fost primită cererea spre examinarea de către prima instanță și repartizată,

judecătorul avea obligația, în conformitatea cu art. 168 alin. (2) CPC, de a verifică

dacă aceasta întrunește exigențele prevăzute de lege.

A considerat că obiectul acțiunii include în sine contestarea actul executorului

judecătoresc și ridicarea sechestrului, fiind evident că prima instanță trebuia să

perceapă această acțiune ca fiind depusă în sensul art. 161 și 164 Cod de executare.

Astfel, nu pot fi depuse acțiuni diferite, în situația în care este clar că un terț,

formulează pretenții față de sechestru aplicat într-o procedură de executare, pe

bunurile fostului proprietar.

La 6 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Alexandra Chirica

a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare pentru examinare în apel la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La 4 august 2020, în adresa executorului judecătoresc Cristina Brihuneț a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Alexandra Chirica, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 115), fiind recepționată de către executorul

judecătoresc Cristina Brihuneț la 6 august 2020, ceea ce se atestă prin avizul de

recepție anexat la actele cauzei (f. d. 117).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

3

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

20 iulie 2020 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 106).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 27 iulie 2020 împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandra Chirica, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Chirica, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

De altfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, criticile aduse împotriva împotriva deciziei

din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău în recursul concretizat depus de către

Alexandra Chirica la 6 octombrie 2020, nu pot fi avute în vedere, întrucât acestea au

fost formulate mult după termenul legal de motivare a recursului.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

4

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Alexandra Chirica urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandra Chirica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5