2ra-749/19 — contestarea punerii bunurilor sub sechestru

Dosarul nr. 2ra-749/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță) DECIZIE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Vioricăi Țurcanu împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la contestarea punerii bunurilor sub sechestru împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Viorica Țurcanu, casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii constată: La 8 mai 2018, Viorica Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la contestarea punerii bunurilor sub sechestru.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 februarie 2018, procurorul în Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova, în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală în cauza penală nr. 2015970146, pe care se investighează infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. (11) Cod penal, art. 46, 190 alin. (5) și 46, 196 alin. (4) Cod penal, a înaintat la Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, un demers prin care a solicitat autorizarea aplicării sechestrului asupra bunurilor ce-i aparțin lui Adrian Țurcanu, care este soțul ei, care are calitatea de învinuit în cauza penală nr. 2015970146, și asupra automobilului de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, cu valoarea cadastrală estimată la suma de 522999 de lei, în vederea eventualei reparări a prejudiciului cauzat prin infracțiune.

1 În vederea argumentării demersului înaintat, procurorul în Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova, a făcut trimitere la prevederile art. 202 și 204 Cod de procedură penală. La 26 februarie 2018, de către judecătorul de instrucție, Vitalie Budeci, din cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost emisă o încheiere și mandat judecătoresc, prin care a fost admis integral demersul procurorului Alexandru Gaina din cadrul Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova și autorizată aplicarea sechestrului pe bunurile menționate în demersul procurorului și anume asupra automobilului de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX.

A explicat că încheierea judecătorului de instrucție, a fost contestată cu recurs de către Adrian Țurcanu, iar prin decizia din 19 aprilie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, recursul a fost respins. La 25 aprilie 2018, în ordinea prevăzută de art. 209 alin. (2) CPP, dânsa s-a adresat către Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova cu o cerere privind scoaterea bunurilor de sub sechestru. Cu referire la prevederile art. 209 alin. (2) Cod de procedură penală, a indicat că de la momentul înaintării către Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a cererii de scoatere a bunurilor de sub sechestru, au trecut mai mult de 10 zile și până în prezent nu i s-a comunicat despre soluționarea acesteia, respectiv a considerat că este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile.

Având în vedere dispozițiile art. 204 alin. (1) și (5) CPC, a indicat că procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova, în demersul înaintat Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, intenționat a omis să indice faptul că din 7 septembrie 2012, Adrian Țurcanu este căsătorit cu ea și bunurile, a căror sechestru s-a solicitat a fi autorizat, sunt bunuri dobândite în căsătorie și efectiv, sunt proprietate comună în devălmășie a ei și a soțului său, Adrian Țurcanu. A insistat că judecătorul de instrucție a autorizat aplicarea sechestrului nu doar pe cota-parte ce-i aparține soțului său, Adrian Țurcanu din automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, dar contrar prevederilor legale și a Constituției Republicii Moldova, a autorizat și aplicarea sechestrului pe cota-parte din proprietatea comună ce-i aparține ei.

Cu referire la prevederile art. 205 alin. (1) Cod de procedură penală, a menționat că în demersul înaintat, procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova, nici nu a făcut trimitere la existența vreunei bănuieli rezonabile că bunurile a căror sechestrare a fost solicitată a fi autorizată vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite și din acest considerent, la demers nici nu au fost anexate careva probe concludente și pertinente care ar indica asupra existenței unei asemenea bănuieli rezonabile. A insistat că i se încalcă o parte inerentă a dreptului de proprietate, dreptul de a dispune liber de bunurile ce-i aparțin. A explicat că contrar prevederilor art. 206 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, costul bunurilor puse sub sechestru nu a fost determinat conform prețurilor medii de piață din mun.

Chișinău, efectiv, automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX nici nu a fost evaluat, iar cu 2 referire la bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, a fost indicată doar valoarea cadastrală a acestuia, estimată la suma de 522999 de lei și nu la valoarea de piață. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 209 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 4, 5, 7, 12, 22, 331, 166-167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, scoaterea de sub sechestru a automobilului de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX. La 20 iulie 2018, Viorica Țurcanu a depus cerere de completare a temeiului acțiunii, prin care la fel, a solicitat scoaterea de sub sechestru a automobilului de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX.

În motivarea acesteia, cu referire la prevederile art. 376 alin. (1), 315 alin. (1), 316 alin. (1) și (5) Cod civil, art. 46 alin. (1), 127 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 1 Protocolul nr. 1 la CEDO, a invocat că i-a fost încălcat flagrant dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, la care solicită scoaterea de sub sechestru, or unul dintre atributele de bază ale proprietății – dreptul de dispoziție este în mod ilegal încălcat. A menționat că urmare a înaintării în ordinea prevăzută de art. 209 alin. (2) Cod de procedură penală, a unei cereri privind anularea ordonanței de aplicare a sechestrului, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a admis parțial cererea sa și a dispus prin ordonanța din 4 mai 2018, cu care dânsa a făcut cunoștință în cadrul ședințelor de judecată, scoaterea de sub sechestru a cotei-părți deținute de către ea la bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX apartamentul XXXXX amplasat XXXXX.

A notat că scoaterea sechestrului de pe autoturismul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX a fost refuzat, pe motiv că nu s-ar fi constatat faptul deținerii acestuia în coproprietate de către Viorica Țurcanu și soțul său, Adrian Țurcanu, ceea ce de fapt nu corespunde realității, or în extrasul din Registrul de Stat al Populației este indicată data înmatriculării automobilului după Adrian Țurcanu, este 10 martie 2014, respectiv după încheierea căsătoriei lor care a avut loc la 7 septembrie 2012. În același timp, sechestrul asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, apartamentul XXXXX amplasat XXXXX rămâne și în prezent a fi notat în Registrul bunurilor imobile, or pe de o parte acest bun este proprietate comună în devălmășie a ei și soțului său, Adrian Țurcanu, iar pe de altă parte Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova nu a întreprins nicio acțiune în vederea radierii acelei notări din Registru, cu toate că a admis parțial cererea de scoatere de sub sechestru a bunurilor.

A mai explicat că radierea notării referitoare la sechestru din Registrul bunurilor imobile este imposibilă atâta timp, cât bunul imobil rămâne a fi proprietate comună în devălmășie și nu proprietate comună pe cote-părți așa cum indică Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova în ordonanța din 4 mai 2018. Prin încheierea din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă parțial.

3 A fost anulat sechestru asupra ½ cotă-parte ideală din bunul imobil XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX și asupra ½ cotă-parte ideală din bunul mobil automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Vioricăi Țurcanu, aplicat prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova din 26 februarie 2018, autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nr. 11-970/2018 din 26 februarie 2018. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Viorica Țurcanu, casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulat sechestru pus prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție din 26 februarie 2018, autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 26 februarie 2018, asupra bunului imobil apartamentul XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și asupra bunului mobil – automobilul Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX. La 20 februarie 2019, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel recurată, este în contradicție cu decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care recursul declarat de către Adrian Țurcanu împotriva încheierii din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respins ca neîntemeiat, efectiv fiind confirmată justețea aplicării sechestrului asupra bunurilor acestuia. A indicat că în conformitate cu art. 123 alin. (3) CPC, sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în măsura în care au fost săvârșite de persoana în cauză.

Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, survenind în consecință lezarea nejustificată a dreptului Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” la protecția proprietății. A considerat că modificarea cercului de subiecți și anume formularea de către Viorica Țurcanu a pretențiilor, nu eludează puterea lucrului judecat, care a survenit în raport cu cota din proprietatea comună deținută de Adrian Țurcanu, învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2015970146. În opinia recurentei, Viorica Țurcanu este în drept să înstrăineze cota-parte ideală deținută, însă nu are dreptul să pretindă la ridicarea sechestrului de pe cota-parte deținută de soțul ei, Adrian Țurcanu.

Cu referire la prevederile art. 370, 373 alin. (2) Cod civil, a subliniat că Viorica Țurcanu este în drept de comun acord cu Adrian Țurcanu să încheie la notar o declarație de partaj de comun acord a averii, în baza prezumției legale că fiecare este proprietar la ½ cotă-parte ideală, fără a leza interesele legitime ale Asociației Profesionale „Biroul 4 Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin tentative de a crea condiții pentru înstrăinarea proprietății sechestrate justificat. Viorica Țurcanu invocă impedimente virtuale și își exercită cu rea credință drepturile procesuale, or, exercitarea de către Viorica Țurcanu a atributelor dreptului de proprietate, nicicum nu trebuie să afecteze și să fie contrapusă drepturile unor persoane terțe, care au un interese legitim.

La 8 aprilie 2019, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a depus referință, prin care a solicitat admiterea recursului declarat de către Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 20 februarie 2019 împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe După cum rezultă din actele cauzei, Viorica Țurcanu înaintând acțiunea în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova, a solicitat scoaterea de sub sechestru a automobilului de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, apartamentul nr. XXXXX amplasat în XXXXX.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, anulând sechestrul asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul mobil – automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Vioricăi Țurcanu, aplicat prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție din 26 februarie 2018, autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nr. 11- 970/2018 din 26 februarie 2018. În rest a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a constatat că bunurile asupra cărora au fost aplicate sechestrul prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție din 26 februarie 2018, autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nr. 11-970/2018 din 26 februarie 2018, constituie proprietate comună în devălmășie, însă având în vedere că cotele-părți din aceste bunuri nu au fost stabilite, acestea sunt prezumate a fi egale până la proba contrarie. Din aceste considerente, prima instanță a anulat sechestrul aplicat asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul mobil – automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Vioricăi Țurcanu.

5 Judecând apelul declarat de Viorica Țurcanu, instanța de apel l-a admis, a casat integral hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și a emis o nouă hotărâre, prin care a anulat sechestrul pus prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție din 26 februarie 2018, autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 26 februarie 2018, asupra bunului imobil XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și asupra bunului mobil – automobilul Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX. În susținerea rezolvării date, instanța de apel a ajuns la concluzia că odată ce cotele-părți ale bunurilor sechestrate nu au fost determinate benevol într-un proces contradictoriu, nu poate fi dată o apreciere doar asupra unei părți din aceste bunuri, considerând că acțiunea este pasibilă admiterii integrale.

Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță nu a argumentat prin probe concludente și pertinente necesitatea menținerii sub sechestru cota-parte a bunurilor ce aparțin lui Adrian Țurcanu, în condițiile în care lipsesc probe ce ar demonstra că bănuitul, învinuitul, inculpatul (la caz Adrian Țurcanu) sau alte persoane la care se află bunurile urmărite (la caz Viorica Țurcanu) le pot tăinui, deteriora sau cheltui. Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar.

Astfel, instanța de recurs reține că la data de 24 martie 2015 de către DGUP a CNA, în baza art. 335 alin. (11) Cod penal a fost pornită urmărirea penală pe cauza penală nr. 2015970146, pe faptul abuzului de serviciu săvârșit de către ex-factorii de decizie ai Biroului Național al Asigurărilor Auto din Moldova, care au gestionat fraudulos fondurile de garanție ale biroului și au cauzat prejudicii materiale în proporții deosebit de mari, în complicitate cu administratorul băncilor BC „Moldinconbank” SA și BC „Moldova-Agroindbank” și alte persoane, soldat cu urmări grave intereselor Biroului Național al Asigurărilor Auto din Moldova. Tot actele cauzei atestă că Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” la data de 18 iunie 2015 a înaintat o acțiune civilă, privind recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune în mărime totală de 19 969 219,53 de lei și 823 091 euro.

La data de 18 mai 2015 Adrian Țurcanu, care este soțul Vioricăi Țurcanu a fost pus sub învinuire privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 42, 46, 190 alin. (5) și art. 42, 46, 196 alin. (4) Cod penal.

Se mai constată că la data de 10 ianuarie 2016, de către Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a fost pornită urmărirea penală în cauza penală nr. 2017978008, pe faptul escrocheriei, adică dobândirii ilicite a bunurilor Biroului Național al Asigurărilor Auto din Moldova prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 46, 190 alin. (5) Cod penal și pe faptul cauzării de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului Biroului Național al Asigurărilor Auto din Moldova prin înșelăciune și abuz de încredere, de un grup criminal organizat, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 46, 196 alin. (4) Cod penal.

6 Prin ordonanțele ofițerului superior de urmărire penală PCE al Direcției nr. 3 a DGUP a CNA din 17 mai 2016, a fost dispusă recunoașterea Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” în calitate de parte vătămată și de parte civilă în cauza penală nr. 2015970146. Iar prin ordonanța ofițerului superior de urmărire penală PCE detașat în cadrul Procuraturii Anticorupție, maior Vasile Șeremet din 26 februarie 2018, a fost dispusă punerea sechestrului asupra bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate lui Adrian Țurcanu, și anume automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXX și bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX (f. d. 9-13).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nr. 11-970/2018 din 26 februarie 2018, a fost admis demersul înaintat de procurorul Alexandru Gaina, a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra bunurilor ce aparțin lui Adrian Țurcanu, și anume automobilul de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX format din XXXXX(f. d. 14-15). Prin decizia din 19 aprilie 2018 a fost respins recursul declarat de către învinuitul Adrian Țurcanu împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 26 februarie 2018, prin care s-a admis demersul procurorului și s-a autorizat aplicarea sechestrului asupra bunurilor ce aparțin învinuitului Adrian Țurcanu, și anume automobil de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX și bunul imobil nr. cadastral XXXXX, XXXXX, în vederea asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune (f. d. 67-69).

Se va nota că potrivit prevederilor art. 209 alin. (2) Cod de procedură penală, alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanței să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluționarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile.

Hotărârea instanței de judecată în privința acțiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanța ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală și pentru instanța de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluționării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite. Astfel, prin prisma acestor prevederi legale, Viorica Țurcanu a depus la data de 25 aprilie 2018, în adresa Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova o cerere, prin care a solicitat scoaterea bunurilor menționate de sub sechestru (f. d. 7-8). Susținând că nu a primit din partea Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova niciun răspuns la cererea sa, Viorica Țurcanu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Din analiza materialelor din dosar rezultă că mijlocul de transport de model Volkswagen Passat, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare XXXXX a fost înmatriculat după Adrian Țurcanu la data de 15 februarie 2014 (f. d. 101-108), adică în timpul căsătoriei cu Viorica Țurcanu, iar bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX este înregistrat în Registrul bunurilor imobile după Adrian Țurcanu și Viorica 7 Țurcanu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2604 din 25 iunie 2014 cu cotă-parte 1.0. Aceste împrejurări fac dovada faptului că bunurile ce au format obiectul măsurii asiguratorii au fost dobândite de către Adrian Țurcanu și Viorica Țurcanu în timpul căsătoriei, prin urmare regimul juridic al acestor bunuri este cel al proprietății comune în devălmășie, or, cotele-părți din bunurile proprietate comună a soților Țurcanu, asupra cărora a fost dispusă aplicarea măsurii asiguratorii, nu au fost stabilite.

Instanța de recurs remarcă că nici odată cu înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, Viorica Țurcanu nu a confirmat faptul delimitării proprietății comune în devălmășie a ei și soțului Adrian Țurcanu si stabilirii cotelor-părți a bunurilor în litigiu deținute de dânșii, fapt confirmat și de instanțele ierarhic inferioare. Drept urmare, în situația în care proprietatea comună a soților Țurcanu nu a fost divizată, nefiind stabilite cotele-părți a fiecărui soț, nu poate fi solicitată nici ridicarea sechestrului de către alt coproprietar a bunului, o astfel de acțiune urmând a fi înaintată numai după stabilirea cotelor-părți în proprietatea comună în devălmășie.

În același timp, se va nota că, dat fiind faptul că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel doar de către Viorica Țurcanu, pe când Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” o cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe nu a depus, instanța de recurs nu va casa și hotărârea primei instanțe, prin care a fost admisă parțial acțiunea Vioricăi Țurcanu și ridicat sechestru de pe ½ cătă-parte a bunurilor sechestarte, în caz contrar va fi înrăutățită situația ultimei în propriul apel. Or, potrivit art. 373 alin. (6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, cu excepția cazurilor când consimte și când hotărârea este atacată și de alți participanți la proces.

Mai cu seamă că și recurentul Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin cererea de recurs depusă solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”.

Se casează integral decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Vioricăi Țurcanu împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la contestarea punerii bunurilor sub sechestru. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Oleg Sternioală judecătorul 8 Judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh Ala Cobăneanu 9