3r-89/19 — contestarea actului administrativ

3r-89/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-89/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (P. Păun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„MoldTrans-Tur”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Agenția Națională Transport Auto împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur”, intervenient accesoriu Întreprinderea de

Stat „Gările și Stațiile Auto” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 03 decembrie 2018 Agenția Națională Transport Auto a depus cerere de

chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur”, intervenient accesoriu Întreprinderea

de Stat „Gările și Stațiile Auto” privind retragerea autorizațiilor de transport rutier

de persoane prin servicii regulate în trafic internațional.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătorii Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă.

Au fost retrase autorizațiile de transport rutier de persoane prin servicii

regulate în trafic internațional nr. 0114867 din 19 februarie 2018 pentru cursa

Bălți 06.30- Singureni 09.10 și nr.0108518 din 26 aprilie 2016 pentru cursa Bălți

17.00-Singureni 17.40, eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată

„MoldTrans-Tur”.

S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” în

beneficiul statului suma de 1000 de lei, cu titlu de taxă de stat.

La 06 februarie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii primei instanțe.

Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

restituită cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.

La 20 martie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” a

declarat recurs împotriva încheierii din 27 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu

restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, a aflat despre această cauză odată cu

1

recepționarea hotărîrii nemotivate a primei instanțe și a cererii de chemare în

judecată transmise prin același plic, acestea fiind recepționate la 17 ianuarie

2019.

Astfel, consideră, că Societatea a fost pusă în imposibilitate de a depune

cererea de apel în termen, deoarece nu i s-a comunicat actul de procedură

contestat în ordinea stabilită.

Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, Completul specializat în

examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

urmează să fie respins din următoarele motive.

Colegiul consideră oportun de a învedera că, la 01 aprilie 2019 a intrat în

vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din

19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.

În această consecvență este notabil că, potrivit articolului 258 alin. (3) din

Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la

intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,

admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face

conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de

apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul

logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că,

procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul

.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea

de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept

consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ,

admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în

vigoare la data depunerii acesteia.

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă

statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat

de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs

conform regulilor stabilite de prezentul capitol.

Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierea din 27 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din

Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura

de recurs.

2

La fel, este imperios faptul că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție

este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă

aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations

Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§

29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie

2016, § 34).

La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează

că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură

sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei rezultă că, încheierea

din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată recurentului la

06 martie 2019, însă lipsesc date privind recepționarea acesteia (f.d. 57-61).

Verificând legalitatea încheierii din 27 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei,

Colegiul ajunge la concluzia că aceasta urmează să fie menținută din

următoarele motive.

Primordial, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că, în

sensul alin. (1), art. 369 din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă:

a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din

încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1);

b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită

repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;

c) apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță;

d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare

apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost

instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărîrii privind

instituirea măsurii de ocrotire judiciare;

e) apelantul solicită restituirea apelului pînă la începerea dezbaterii cauzei în

fond în instanța de apel;

f) în virtutea legii, hotărîrea nu poate fi atacată în apel.

În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel

se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Conform prevederilor art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Alineatul (3) al aceluiași articol statuează, că la cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc).

3

Prevederile alin. (4) al aceluiași articol ne indică, că repunerea în termen nu

poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte

de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau

trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

La caz, se constată că prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătorii

Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost admisă.

Au fost retrase autorizațiile de transport rutier de persoane prin servicii

regulate în trafic internațional nr. 0114867 din 19 februarie 2018 pentru cursa

Bălți 06.30- Singureni 09.10 și nr.0108518 din 26 aprilie 2016 pentru cursa Bălți

17.00- Singureni 17.40, eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată

„MoldTrans-Tur”.

S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” în

beneficiul statului suma de 1000 de lei, cu titlu de taxă de stat (f.d.47).

Totodată, din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă, că recurenta

nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărîrii din 14 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.45).

Ulterior, la 06 februarie 2019 a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărîrii din 14 decembrie 2018 a Judecătorii Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată, însă nu a

solicitat repunerea în termen a apelului (f.d.50).

Argumentele recurentei precum că, a fost pusă în imposibilitate de a depune

cererea de apel în termen, deoarece nu i s-a comunicat actul de procedură contestat

în ordinea stabilită se resping, deoarece în conformitate cu art. 102 alin.(41) din

Codul de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu

pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Conform materialelor dosarului se confirmă citarea legală a recurentei.

Astfel, prin încheierea din 08 decembrie 2018 a Judecătorii Chișinău, sediul

Centru a fost acceptată spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de

Agenția Națională Transport Auto împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„MoldTrans-Tur”, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Gările și Stațiile

Auto” cu privire la contestarea actului administrativ. Participanții la proces,

inclusiv și recurentul, Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” în

mod legal, prin telefonograme, au fost invitați în ședința de judecată pentru 13

decembrie 2018 ora 15.00 (f.d.34-38).

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată, recurentul nu s-a prezentat

la 13 decembrie 2018 și ședința a fost amînată pentru 14 decembrie 2018 ora

15.30 (f.d.42).

Ulterior, conform telefonogramei anexate la materialele dosarului, recurentul

a fost anunțat despre data și ora ședinței de judecată pentru 14 decembrie 2018

(f.d.44).

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată, recurentul nu s-a prezentat

la 14 decembrie 2018 și fiind pusă în discuție posibilitatea examinării cauzei în

lipsa acestuia, instanța a dispus de a considera posibilă examinarea cauzei în

lipsa recurentului, deoarece sunt anexate telefonogramele care confirmă citarea

legală (f.d.45).

Astfel, ședința de judecată a fost amînată, recurentul însă, fiind legal citat nu

s-a prezentat.

4

În ședința de judecată din 14 decembrie 2018 recurentul nu s-a prezentat din

motive necunoscute instanței de judecată, însă în așa caz aceasta nu poate invoca

necitarea.

Prin urmare, recurentul era obligatt să cunoască despre data emiterii hotărîrii

din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Articolul 56 alin.(3) din Codul de procedură civilă prevede că, participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

La caz, relevantă este și practica CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina,

unde Curtea a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că, revine in primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de

o marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru

care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre

exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autoritățile competente

ale statului. Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi

nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de

stadiul procesului de care ele au cunoștintă. În toate cazurile, instanțele interne ar

trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință

în principiul autorității de lucru judecat, în special atunci cînd, ca în cazul de față,

legea internă nu limiteaza în nici un fel marja de apreciere a instanțelor naționale

fie cu privire la interval, fie cu privire la motivele de repunere in termen.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 27

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată, Completul specializat

pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„MoldTrans-Tur”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

5