2r-263/19 — stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere

2r-263/19 — stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-263/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Botanica (jud.: V. Holban)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

D E C I Z I E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Ghenadie Petcu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia

Petcu împotriva lui Ghenadie Petcu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor,

și acțiunea reconvențională depusă de Ghenadie Petcu împotriva Nataliei

Petcu, intervenient accesoriu Direcție pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

împotriva încheierii din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ghenadie Petcu,

c o n s t a t ă :

La 9 februarie 2015, Natalia Petcu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghenadie Petcu, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în

sumă bănească fixă.

La 24 martie 2015, Ghenadie Petcu a depus cerere reconvențională

împotriva Nataliei Petcu, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor (f.d. 20-21, vol. I).

Prin hotărârea din 17 decembrie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, acțiunea depusă de Natalia Petcu a fost respinsă, iar acțiunea

reconvențională depusă de Ghenadie Petcu a fost admisă, fiind stabilit domiciliul

copilului minor XXXXX cu tatăl Ghenadie Petcu (f.d. 146, 148-151, vol. I).

Prin decizia din 10 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Natalia Petcu, fiind casată integral hotărârea din 17 decembrie 2015 a

Pagină 1 din 6

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și emisă o hotărâre nouă, prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Natalia Petcu, fiind stabilit domiciliul copilului minor

XXXXX cu mama Natalia Petcu și încasat din contul lui Ghenadie Petcu în

beneficiul Nataliei Petcu pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în

sumă bănească fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu 9 februarie 2015 și până la

atingerea majoratului copilului. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

reconvențională depusă de Ghenadie Petcu și încasat din contul acestuia în

beneficiul statului taxa de stat în cuantum de 187,50 de lei.

Prin încheierea din 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Ghenadie Petcu împotriva deciziei din

10 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău(vol. II, f.d. 24-28).

Prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ghenadie Petcu (f.d.101-

105, vol. II).

La 17 decembrie 2018, Ghenadie Petcu a depus recurs împotriva încheierii

din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate, cu emiterea unei noi decizii sub formă de încheiere,

prin care cererea de revizuire să fie admisă.

În motivarea recursului, Ghenadie Petcu, a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

În acest sens recurentul a indicat că prin decizia din 10 mai 2016 a Curții de

Apel Chișinău, care a fost menținută prin încheierea din 20 iulie 2016 a Curții

Supreme de Justiție a fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu mama

Natalia Petcu și încasat din contul lui Ghenadie Petcu în beneficiul Nataliei Petcu

pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă de 1 500

de lei lunar, începând cu 9 februarie 2015 și până la atingerea majoratului

copilului. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reconvențională

depusă de Ghenadie Petcu.

Astfel, recurentul a notat că la 21 noiembrie 2016, a depus o cerere de

chemare în judecată împotriva Nataliei Petcu, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica cu privire la schimbarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin hotărârea din 15 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea

depusă de Ghenadie Petcu a fost admisă parțial și a fost schimbat domiciliul

copilului minor XXXXX, fiind stabilit cu tatăl Ghenadie Petcu. A fost încasată din

contul Nataliei Petcu în beneficiul lui Ghenadie Petcu pensia de întreținere a

copilului minor în mărime de ¼ din venitul lunar, începînd 21 noiembrie 2016 și

până la atingerea majoratului copilului minor, iar în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care a fost

menținută prin încheierea din 4 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, apelul

declarat de Natalia Petcu a fost respins, iar apelul declarat de Ghenadie Petcu a fost

admis, fiind casată hotărârea din 15 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în partea în care a fost încasată pensia de întreținere a copilului minor în

mărime de ¼ din venitul lunar, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin

care a fost încasat din contul Nataliei Petcu în beneficiul lui Ghenadie Petcu pensia

Pagină 2 din 6

de întreținere a copilului minor în mărimea bănească fixă de 1 200 de lei lunar,

începând cu 21 noiembrie 2016 și până la atingerea majoratului copilului minor. În

rest, hotărârea a fost menținută.

Astfel, recurentul a specificat că există atît decizia instanței de apel din 10

mai 2016, cât și decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018.

Prin urmare, recurentul a considerat că urmează a fi rejudecate atît cererea

de chemare depusă de Natalia Petcu, asupra căreia instanța de apel s-a expus prin

decizia din 10 mai 2016, cît și cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Petcu, în privința căreia, Curtea de Apel Chișinău s-a expus prin decizia din 27

februarie 2018.

În același context, recurentul a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, specificând în acest sens, că procedura judiciară poate fi

redeschisă în cazul când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pri1cinii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 11 decembrie

2018.

Astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2018 este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, din următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Obiectul cererii de recurs se referă la încheierea din 11 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău

În cazul de față, instanța de recurs reține că, la 25 octombrie 2018, Ghenadie

Petcu a depus cerere de revizuire a deciziei din 10 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Petcu împotriva lui Ghenadie Petcu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor, și acțiunea reconvențională depusă de Ghenadie Petcu împotriva Natalia

Petcu, intervenient accesoriu Direcție pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (f.d.

85-86).

În aceste condiții, prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pagină 3 din 6

Instanța de recurs menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției

adoptate a indicat că circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează

în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă, or, din întreg

textul cererii de revizuire rezultă că aceasta nu conține nici un temei de fapt și nici

nu atestă prezența unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care ar fi de

natură să justifice admiterea acestui instrument procedural și intervenția în actul

judiciar irevocabil.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Ghenadie Petcu este

lipsită de temei juridic, stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură

civilă, or, rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se

declară în condițiile stabilite de lege.

Pornind de la premisa că Ghenadie Petcu a invocat ca temei de revizuire art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă și anume că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedesc că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei,

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind

inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțele noi descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă.

În aceste condiții, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de

revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 10 mai

2016 a Curții de Apel Chișinău, or, recurentul nu a justificat și nu a confirmat

existența temeiurilor de revizuire a acesteia. Mai mult, instanța de recurs notează

că decizia instanței de apel din 27 februarie 2018, a fost adoptată ulterior emiterii

deciziei a cărei revizuire se solicită.

Nu poate fi reținut ca temei nici art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă,

invocat de recurent în susținerea cererii de revizuire, care prevede că revizuirea se

declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau

deciziei a căror revizuire se cere. Or, decizia instanței de apel a cărei revizuire se

solicită nu a fost emisă în baza unei hotărâri, care a fost anulată ulterior.

De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a

exprimat decât dezacordul cu actul de dispoziție adoptat de instanța de judecătă,

Pagină 4 din 6

însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea

procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la

momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.

De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci

doar ca efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest

sens. În caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de

reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe

necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art.

449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și

omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu

prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității

raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru

Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea

este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul

Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr.

6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire

depuse Ghenadie Petcu ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor

juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată

este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de Ghenadie Petcu, cu menținerea încheierii din 11

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ghenadie Petcu.

Se menține încheierea din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Petcu împotriva lui Ghenadie Petcu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor,

Pagină 5 din 6

și acțiunea reconvențională depusă de Ghenadie Petcu împotriva Natalia

Petcu, intervenient accesoriu Direcție pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Pagină 6 din 6