2ra-704/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori

Dosar nr. 2ra-704/19 prima instanță, Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (N. Lazareva) instanța de apel, Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc) Î N C H E I E R E 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori și la acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, împotriva deciziei din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat prin care s-a respins apelul declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu și s-a menținut hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr- Lunga, c o n s t a t ă: La 17 martie 2017, Svetlana Terzi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori (f.d.1-3 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamanta Svetlana Terzi a indicat că a încheiat căsătoria cu Piotr Terzi la 10 februarie 2012, iar din această căsătorie au 2 copii: fiica Xxxxx Terzi a.n.

xxxxxși fiul Xxxxx Terzi a.n. xxxxx. Reclamanta a menționat că nu este posibilă menținerea familiei în continuare din cauza neînțelegerilor dintre soți și a violenței manifestate de pîrît în adresa reclamantei începînd cu anul 2015. Reclamanta Svetlana Terzi a invocat că în perioada traiului în comun cu Piotr Terzi nu au dus o gospodărie comună și nu au obținut un patrimoniu care ar urma a fi partajat. La fel, reclamanta a precizat că nu au ajuns cu pîrîtul la un numitor comun cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, dar consideră că aceștia urmează să locuiască cu ea. Svetlana Terzi a menționat că are un loc permanent de muncă și 1 locuiește împreună cu părinții săi, care o ajută.

Mai mult, fiica Xxxxx Terzi nu dorește să locuiască cu tatăl Piotr Terzi, deoarece anterior a participat la conflictele dintre acesta și Svetlana Terzi. Reclamanta Svetlana Terzi a invocat că pîrîtul Piotr Terzi, contrar obligațiilor de părinte stabilite în art. 74 Codul familiei, nu participă la întreținerea copiilor minori. Ținând cont de faptul că Piotr Terzi nu este angajat oficial în câmpul muncii, dar are alte venituri și bunuri la care reclamanta nu pretinde, acesta urmează să achite o pensiei de întreținere pentru fiica Xxxxx Terzi, în sumă de 1000 lei lunar, iar pentru fiul Xxxxx Terzi suma de 2000 lei lunar. Reclamanta a indicat că fiica Xxxxx Terzi frecventează grădinița, iar fiul Xxxxx Terzi necesită o îngrijire specială datorită stării de sănătate.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 33, 37, 63, 74 Codul familiei. Prin urmare, reclamanta Svetlana Terzi a solicitat desfacerea căsătoriei dintre reclamantă și pîrît, stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi cu mama, Svetlana Terzi și încasarea din contul lui Piotr Terzi în beneficiul Svetlanei Terzi a pensiei de întreținere pentru copii minori în sumă de fixă, în mărime de 3000 lei, dintre care pentru întreținerea fiicei Xxxxx Terzi suma de 1 000 lei lunar și pentru întreținerea fiului Xxxxx Terzi suma de 2 000 lei lunar.

La 08 decembrie 2017, Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu a depus acțiune reconvențională împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f.d.148-149 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul reconvențional Piotr Terzi a indicat că pe parcursul a două luni jumătate, fiica Xxxxx Terzi locuiește cu acesta în Federația Rusă, unde frecventează grădinița și petrece timpul cu tatăl său. Reclamantul reconvențional a menționat că fiica Xxxxx Terzi este asigurată cu cele necesare și dorește ca și fiul Xxxxx Terzi să locuiască cu el, deoarece astfel îl va asigura cu toate cele necesare pentru tratament. Reclamantul reconvențional Piotr Terzi a invocat că de la naștere copiii locuiesc împreună cu el și au o strînsă legătură emoțională, iar în apartamentul în care locuiește acesta sunt toate condițiile necesare pentru traiul copiilor.

Prin urmare, reclamantul reconvențional Piotr Terzi a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi cu tata, Piotr Terzi și încasarea din contul Svetlanei Terzi în beneficiul lui Piotr Terzi a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr- Lunga s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f.d.105-109 vol. I). Prin decizia din 26 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a admis recursul declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, s-a casat încheierea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga de la etapa 2 soluționării chestiunii privind primirea în procedură a acțiunii reconvenționale (f.d.163-166 vol. I). Prin încheierea din 07 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr- Lunga a fost primită în procedură acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori pentru examinarea împreună cu acțiunea inițială (f.d.183-185 vol. I). Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori.

S-a desfăcut căsătoria înregistrată între Svetlana Terzi și Piotr Terzi. S-a pus în seama reclamantei și a pîrîtului, în cote egale, plata taxei de stat în bugetul statului la înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț. S-a stabilit domiciliul copiilor minori, Xxxxx Terzi a.n. xxxxxși a lui Xxxxx Terzi a.n. xxxxx, la locul de tari al mamei Svetlana Terzi. S-a încasat din contul lui Piotr Terzi în beneficiul Svetlanei Terzi pentru întreținerea copiilor minori Xxxxx Terzi a.n. xxxxxși a lui Xxxxx Terzi a.n. xxxxx, pensia de întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 868 lei lunar pentru fiecare copil, începînd cu data depunerii acțiunii privind încasarea pensiei de întreținere, 17 martie 2017 pînă la 28 septembrie 2017 și de la data intrării în vigoare a hotărîrii pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi, precum și de la 17 martie 2017 pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi.

S-a încasat din contul lui Piotr Terzi în beneficiul bugetului de stat taxa de stat în mărime de 624, 96 lei. În rest, s-au respins ca neîntemeiate pretențiile acțiunii inițiale. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f.d.110-119 vol. II). Prin decizia din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu și s-a menținut hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că după cum rezultă din materialele dosarului, conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sânt imposibile, respectiv prima instanță, reieșind din prevederile art. 37 alin. (3) Codul familiei a ajuns la concluzia cu privire la desfacerea căsătoriei, încheiată între Svetlana Terzi și Piotr Terzi.

Mai mult, hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în partea desfacerii căsătoriei nu a fost atacată. Cu privire la pretenția din acțiunea inițială depusă de Svetlana Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, instanța de apel a constatat că tatăl Victoriei Terzi, născută la xxxxxși lui Xxxxx Terzi, născut la xxxxx, este Piotr Terzi, iar mama acestora este Svetlana Terzi. Instanța de apel a menționat că căsătoria între Svetlana Terzi și Piotr Terzi a fost înregistrată la data de 10 februarie 2012 de către Oficiul Stării Civile Babușînschii, or. Moscova, Federația Rusă, legalizată în Republica Moldova la data de 17 august 2012 de către Oficiul Stării Civile Ceadîr-Lunga, prin actul de înregistrare nr. 67-T.

Iar, la moment părinții copiilor minori, locuiesc separat și lipsește înțelegerea referitor la domiciliul copiilor minori. Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia privind oportunitatea determinării domiciliului minorilor: Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi, la 3 domiciliul mamei lor Svetlana Terzi. Respectiv, instanța de apel a reținut că în concluzia organului de tutelă și curatelă a departamentului Ceadîr-Lunga de protecție socială a familiei și copilului nr. 223/04 din 18 aprilie 2017 este indicat că organul de tutelă conducîndu-se de art. 63 alin. (2), (3) Codul familie consideră oportun de determinat domiciliul minorilor: Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi, cu mama Svetlana Terzi, care locuiește pe adresa mun.

Ceadîr-Lunga, str. Xxxxx, nr. 26. Conform actului de examinare a condițiilor locativ-comunale de trai ale lui Piotr Terzi din 11 aprilie 2017, la momentul inspectării familiei acesta se afla peste hotarele Republicii Moldova. Din cuvintele mamei acestuia, Piotr Terzi nu locuiește pe teritoriul Republicii Moldova din 1997 și este cetățean al Federației Ruse. Ultima dată a revenit în țară de revelion în 2017, în legătură cu faptul că fiul Xxxxx a fost operat în mun. Chișinău, cînd a suportat toate cheltuielile și în general în măsura posibilităților ajută copiii, iar părinții lui Piotr Terzi în zilele de odihnă i-au copiii la ei. Bunelul din partea tatălui a menționat că el mereu duce copiii la examinare și tratament.

Iar, potrivit certificatului de confirmare, prezentat de Primăria or. Gaidar cu nr. 252 din 12 aprilie 2017, conform cărții nongospodărești nr. 1 în perioada anilor 2013-2017, contul personal nr. 82, pag. 178-179, Piotr Terzi nu figurează. Respectiv, copiii se află la întreținerea și asigurarea materială a mamei și sunt mai mult atașați de ea, iar tatăl în măsura posibilităților încearcă să ajute copiii. Condițiile de trai ale mamei permit crearea condițiilor necesare pentru educarea, întreținerea și dezvoltarea deplină a copiilor minori. Instanța de apel a invocat că potrivit concluziei Departamentului protecției sociale a populației raionului Iasenovo, Districtul administrativ sud-vest or.

Moscova nr. 06-2013 din 21 februarie 2018, reieșind din interesele minorei Xxxxx Terzi, egalității drepturilor și obligațiilor părinților la educația și întreținerea copiilor, responsabili pentru educația și dezvoltarea fiicei și fiului, este oportun de a stabili domiciliul minorei cu mama pe adresa: Republica Moldova, mun. Ceadîr- Lunga, str. Xxxxx, nr. 36. La fel, instanța de apel a indicat că este inadmisibil separarea fratelui și a surorii, deoarece între ambii copii este o legătură strînsă și acesta influențează pozitiv unul asupra celuilalt. Astfel, conform îndreptării-extrasului medicului neuropatolog din 15 septembrie 2017, Xxxxx Terzi suferă de xxxxxx, copilul se află la evidență în cabinetul medicului neuropatolog referitor la afecțiunea de bază.

S-a recomandat comunicarea cu copiii, cu care se cunoaște și cu fratele, care favorabil acționează asupra stării ei psiho-emoționale. Comunicarea cu persoane necunoscute îi poate intensifica fobiile fetei. Iar, potrivit îndreptării-extrasului medicului neuropatolog din 27 octombrie 2017, Xxxxx Terzi suferă de xxxxx. Copilul se află la evidența la neurolog pentru copii. Tratamentul medicamentos și de reabilitare recomandat, mama copilului îl efectuează. Dinamica era pozitivă, pînă cînd băiatul nu s-a despărțit de surioara sa. Din momentul în care ei nu mai comunică, el a început a fi agitat pe timp de somn, se observă apatie, refuză să se ocupe cu gimnastica medicală, care este necesară pentru sistemul său muscular.

Permanent așteaptă la ușă și pronunță numele surioarei. Sărută și mîngîie fotografia cu ea. Sora băiatului favorabil influențează asupra stării psiho-emoționale a lui Xxxxx Terzi. Respectiv, instanța de apel a conchis că prima instanță la soluționarea chestiunii 4 cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori legal, reieșind din interesele copiilor, vîrstei lor, atașamentul față de mamă, precum și atașamentul copiilor unul față de altul, corect a ajuns la concluzia cu privire la oportunitatea determinării domiciliului copiilor minori cu mama Svetlana Terzi. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele lui Piotr Terzi precum că între el și copii există legătură strînsă și atașament și precum că calitatea asistenței medicale și condițiile de reabilitare pentru fiul Xxxxx în instituțiile specializate din or.

Moscova, Federația Rusă sunt mul mai bune, decît în Republica Moldova, deoarece nu au fost în mod suficient argumentate și probate nici în cadrul examinării cauzei în primă instanță, nici în instanța de apel, și acestea nu pot servi drept temei pentru determinarea domiciliului copilului Xxxxx cu tatăl Piotr Terzi. La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi cu privire la faptul că prima instanță la stabilirea domiciliului copiilor cu mama s-a referit la necesitatea conviețuirii copiilor în comun, deoarece pîrîtul Piotr Terzi nu neagă necesitatea conviețuirii copiilor, ci doar solicită ca aceștia să locuiască cu tatăl.

Cu referire la fișa medicală a Victoriei Terzi, eliberată de instituția preșcolară Instituția de Învățământ Generală Bugetară de Stat, școala 1103, instanța de apel a indicat că aceasta nu este eliberată de către o instituție medicală, și conține doar informație generală despre copil, cu notarea faptului, că nu sunt alte date, din motivul că documentele sunt la mama, într-un alt stat. De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi cu privire la faptul că regimul de lucru a Svetlanei Terzi nu-i permite să asigure îngrijire cuvenită copiilor, pentru că lucrează 15 zile pe lună de la ora 07.30 pînă la 18.00, deoarece circumstanțele indicate nu împiedică reclamantei să asigure condițiile necesare pentru educarea, dezvoltarea copiilor și îngrijirea lor, iar copiii frecventează și vor frecventa grădinița de copii și centrul de resurse pe lîngă grădiniță și reclamanta locuiește cu părinții ei, care o ajută să îngrijească de copii.

Respectiv, instanța de apel a conchis că este neîntemeiată cerința lui Piotr Terzi cu privire la casarea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. Astfel, reieșind din materialele dosarului, Piotr Terzi la 15 noiembrie 2017 s-a adresat la Judecătoria raionului Ceremușkinskii ,orașul Moscova, Federația Rusă cu cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului fiicei minore Xxxxx Terzi, deși cunoștea că la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga deja se examina acțiunea depusă la 17 martie 2017 de Svetlana Terzi cu privire la determinarea domiciliului a ambilor copii cu ea.

Iar, în decembrie 2017 Piotr Terzi deja s-a adresat la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga cu prezenta acțiune reconvențională, în care a indicat că nu dorește ca copiii să fie separați. Cu referire la pretenția cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, instanța de apel a invocat că prin prisma art. 58 alin. (1), 74 alin. (1), 76 alin. (1), art. 82 lit. c) Codul familiei, art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 18 alin. (1) și 27 alin. (1) din Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare în Republica Moldova din 25 februarie 1993, ambii părinți sînt obligați să suporte 5 cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.

Iar, în conformitate cu art. 160 alin. (2) Codul familiei, în cazurile de asigurare a obligațiilor de întreținere dintre părinți și copii poate fi aplicată legislația statului al cărui cetățean este persoana ce pretinde întreținere. Instanța de apel a reținut că deoarece este întemeiată concluzia primei instanței cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori cu mama, pensia de întreținere a copiilor minori urmează să fie încasată de la tata Piotr Terzi. Astfel, prima instanță corect a determinat mărimea pensiei de întreținere, care urmează să fie încasate de la pîrît, luînd în considerare faptul că Piotr Terzi nu este angajat oficial în cîmpul muncii, nu are un salariu plătit regulat și nu acordă ajutor material permanent pentru întreținerea copiilor.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță legal a determinat perioada încasării pensiei de întreținere ținînd cont de faptul că fiica Xxxxx Terzi a locuit cu tatăl Piotr Terzi de la 28 septembrie 2017. Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la necesitatea încasării de la Piotr Terzi a pensiei de întreținere în sumă bănească fixă, ținînd cont de informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil cu vîrsta de la 1 pînă la 6 ani în orașele mari, publicată și valabilă la momentul emiterii hotărîrii, și anume, pentru întreținerea fiicei Xxxxx Terzi, născută la xxxxxși fiului Xxxxx Terzi, născut la xxxxx, în mărime de 868 lei lunar pentru fiecare copil, începînd cu momentul depunerii acțiunii cu privire la încasarea pensiei de întreținere, adică de la 17 martie 2017 pînă la 28 septembrie 2017 și de la data intrării în vigoare a hotărârii pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi, precum și de la 17 martie 2017 pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi precum că prima instanță trebuia să țină cont de efectuarea benevolă de către acesta a plăților bănești, or această chestiune poate fi soluționată doar în ordinea executării hotărârii cu privire la încasarea pensiei de întreținere. De asemenea, instanța de apel consideră că acțiunile primei instanțe la finisarea pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare și punerea pe rol a acesteia pentru examinarea în fond, au fost efectuate în cadrul legislației în vigoare. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi precum că instanța de judecată urma să efectueze citarea pîrîtului la locul aflării acestuia în Federația Rusă, ori prin intermediul publicării citației în presă, deoarece acesta anterior a avut domiciliu înregistrat în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe str. Xxxxx, nr. 1, de unde a fost exclus potrivit certificatului I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 22 ianuarie 2018 și informației Primăriei mun. Ceadîr-Lunga din 24 ianuarie 2018. La fel, din actele prezentate de către pîrît și reprezentantul acestuia s-a stabilit că este imposibilă determinarea domiciliului permanent a pîrîtului pe teritoriul Federației Ruse, deoarece în acțiunea reconvențională, Piotr Terzi a indicat adresa: Regiunea Moscova, orașul Balașîha, str. Zelionaia, 31, ap. 58, iar în cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Terzi la Judecătoria raionului Ceremușkinskii, orașul Moscova, Federația Rusă, adresa acestuia este indicată ca fiind or.

Moscva, str. Iasnogorscaia, casa 3, ap. 221, iar în cererea lui Piotr Terzi din 20 iunie 2017 cu privire la acordarea termenului la împăcare, autentificată notarial 6 este indicată adresa înregistrării acestuia: Regiunea Moscovei, raionul Ramenschii, satul Șuvailovo, casa 31. La 13 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu a declarat recurs împotriva deciziei din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga și a deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr - Lunga.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Piotr Terzi a indicat că instanța de apel a interpretat eronat legea și cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată Astfel, recurentul a specificat că prin respingerea argumentelor din cererea de apel depusă de Piotr Terzi cu privire la stabilirea domiciliului minorilor Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi împreună cu tatăl Piotr Terzi, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art.63 din Codul familiei. Recurentul a menționat că între el și copii există o strînsă legătură și atașament, deoarece au locuit împreună în Federația Rusă pînă în ianuarie 2017, cînd Svetlana Terzi, fără consimțămîntul lui a luat copiii în Moldova.

Din septembrie 2017, fiica Xxxxx Terzi locuiește împreună cu tatăl ei în Federația Rusă, unde frecventează grădinița și petrece timpul liber cu tatăl său, fiindu-i oferit tot ce este necesar și aceasta nu dorește să se întoarcă în Moldova. La fel, în Federația Rusă Xxxxx Terzi are toate condițiile necesare pentru a-i fi asigurat tratamentul și o îngrijire adecvată. Recurentul Piotr Terzi a precizat că deși instanța de apel a conchis că există atașament între mamă și copii, nu a adus nici o probă în susținerea acestor concluzii. La fel, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat nu au luat în considerare, fișa medicală a Victoriei Terzi eliberată de instituția preșcolară 1103, care infirmă trimiterea-extras a neuropatologului prezentată în instanță de Svetlana Terzi.

Or, formularul fișei medicale este aprobat de Ministerul Sănătății și Xxxxx Terzi a fost examinată de medici specialiști de profil, care au constatat că copilul este sănătoas. Recurentul a indicat că instanța de apel nu a examinat argumentul lui cu privire la genul de activitate și programul de lucru al părinților. Ori, reclamanta Svetlana Terzi lucrează ca farmacist la Comrat, cu un program de lucru de la ora 07.30 la 18.00, 15 zile pe lună. Recurentul Piotr Terzi a menționat că instanța de apel greșit a interpretat faptul că acesta s-a adresat la Judecătoria raionului Ceriomușkin, Federația Rusă cu o cerere de stabilire a domiciliului a unui singur copil, ori această cerere nu a fost obiectul apelului în prezentul litigiu.

De asemenea, recurentul a specificat că instanța de apel greșit a respins argumentele lui Piotr Terzi privind încălcarea normelor procedurale, care reglementează procedura de înștiințare a pîrîtului și examinarea cazului, ori el nu a fost niciodată înștiințat în modul corespunzător cu privire la data ședințelor de judecată. Potrivit certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice din 22 ianuarie 2018, Piotr Terzi nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova din 24 septembrie 2003 și, prin urmare, citarea lui de către instanța de judecată ar fi 7 trebuit să fie la domiciliul său în Federația Rusă sau să fie citată prin publicarea citației în presă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost expediată participanților la proces, la data de 26 octombrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.120 vol. II), fiind recepționată de avocatul Mihail Cociu la 29 octombrie 2018, conform trimiterii poștale DS3805082734AS (f.d.125 vol. II). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, prin intermediul oficiului poștal, la 13 noiembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 13 martie 2019, în adresa intimatei Svetlana Terzi a fost expediată copia recursului declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu (f.d.19 vol. III), însă intimata Svetlana Terzi nu și-a exercitat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu. Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

8 Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu nu rezultă că, instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și reprezentanților acestora. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, nu se încadrează 9 în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu împotriva deciziei din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori și la acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 10