2ra-704/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori

2ra-704/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-704/19

prima instanță, Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (N. Lazareva)

instanța de apel, Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Piotr Terzi, reprezentat de

avocatul Mihail Cociu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi

împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori și la

acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu

privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat prin care

s-a respins apelul declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu și

s-a menținut hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga,

c o n s t a t ă:

La 17 martie 2017, Svetlana Terzi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori (f.d.1-3 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta Svetlana Terzi a indicat că a încheiat căsătoria

cu Piotr Terzi la 10 februarie 2012, iar din această căsătorie au 2 copii: fiica Xxxxx

Terzi a.n. xxxxxși fiul Xxxxx Terzi a.n. xxxxx.

Reclamanta a menționat că nu este posibilă menținerea familiei în continuare

din cauza neînțelegerilor dintre soți și a violenței manifestate de pîrît în adresa

reclamantei începînd cu anul 2015.

Reclamanta Svetlana Terzi a invocat că în perioada traiului în comun cu Piotr

Terzi nu au dus o gospodărie comună și nu au obținut un patrimoniu care ar urma a

fi partajat.

La fel, reclamanta a precizat că nu au ajuns cu pîrîtul la un numitor comun cu

privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, dar consideră că aceștia urmează să

locuiască cu ea. Svetlana Terzi a menționat că are un loc permanent de muncă și

1

locuiește împreună cu părinții săi, care o ajută. Mai mult, fiica Xxxxx Terzi nu

dorește să locuiască cu tatăl Piotr Terzi, deoarece anterior a participat la conflictele

dintre acesta și Svetlana Terzi.

Reclamanta Svetlana Terzi a invocat că pîrîtul Piotr Terzi, contrar obligațiilor

de părinte stabilite în art. 74 Codul familiei, nu participă la întreținerea copiilor

minori. Ținând cont de faptul că Piotr Terzi nu este angajat oficial în câmpul muncii,

dar are alte venituri și bunuri la care reclamanta nu pretinde, acesta urmează să achite

o pensiei de întreținere pentru fiica Xxxxx Terzi, în sumă de 1000 lei lunar, iar pentru

fiul Xxxxx Terzi suma de 2000 lei lunar.

Reclamanta a indicat că fiica Xxxxx Terzi frecventează grădinița, iar fiul

Xxxxx Terzi necesită o îngrijire specială datorită stării de sănătate.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 33, 37, 63,

74 Codul familiei.

Prin urmare, reclamanta Svetlana Terzi a solicitat desfacerea căsătoriei dintre

reclamantă și pîrît, stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxxx Terzi și Xxxxx

Terzi cu mama, Svetlana Terzi și încasarea din contul lui Piotr Terzi în beneficiul

Svetlanei Terzi a pensiei de întreținere pentru copii minori în sumă de fixă, în

mărime de 3000 lei, dintre care pentru întreținerea fiicei Xxxxx Terzi suma de 1 000

lei lunar și pentru întreținerea fiului Xxxxx Terzi suma de 2 000 lei lunar.

La 08 decembrie 2017, Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu a

depus acțiune reconvențională împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori (f.d.148-149 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul reconvențional Piotr Terzi a indicat că pe

parcursul a două luni jumătate, fiica Xxxxx Terzi locuiește cu acesta în Federația

Rusă, unde frecventează grădinița și petrece timpul cu tatăl său.

Reclamantul reconvențional a menționat că fiica Xxxxx Terzi este asigurată cu

cele necesare și dorește ca și fiul Xxxxx Terzi să locuiască cu el, deoarece astfel îl

va asigura cu toate cele necesare pentru tratament.

Reclamantul reconvențional Piotr Terzi a invocat că de la naștere copiii

locuiesc împreună cu el și au o strînsă legătură emoțională, iar în apartamentul în

care locuiește acesta sunt toate condițiile necesare pentru traiul copiilor.

Prin urmare, reclamantul reconvențional Piotr Terzi a solicitat stabilirea

domiciliului copiilor minori Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi cu tata, Piotr Terzi și

încasarea din contul Svetlanei Terzi în beneficiul lui Piotr Terzi a tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de Piotr Terzi

împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori

(f.d.105-109 vol. I).

Prin decizia din 26 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a admis recursul

declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, s-a casat încheierea

din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, cu trimiterea

cauzei la rejudecare la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga de la etapa

2

soluționării chestiunii privind primirea în procedură a acțiunii reconvenționale

(f.d.163-166 vol. I).

Prin încheierea din 07 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga a fost primită în procedură acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi

împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori pentru

examinarea împreună cu acțiunea inițială (f.d.183-185 vol. I).

Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi împotriva

lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori. S-a desfăcut căsătoria

înregistrată între Svetlana Terzi și Piotr Terzi. S-a pus în seama reclamantei și a

pîrîtului, în cote egale, plata taxei de stat în bugetul statului la înregistrarea desfacerii

căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț. S-a stabilit domiciliul copiilor minori,

Xxxxx Terzi a.n. xxxxxși a lui Xxxxx Terzi a.n. xxxxx, la locul de tari al mamei

Svetlana Terzi. S-a încasat din contul lui Piotr Terzi în beneficiul Svetlanei Terzi

pentru întreținerea copiilor minori Xxxxx Terzi a.n. xxxxxși a lui Xxxxx Terzi

a.n. xxxxx, pensia de întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 868 lei lunar

pentru fiecare copil, începînd cu data depunerii acțiunii privind încasarea pensiei de

întreținere, 17 martie 2017 pînă la 28 septembrie 2017 și de la data intrării în

vigoare a hotărîrii pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi, precum și de

la 17 martie 2017 pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi. S-a încasat din

contul lui Piotr Terzi în beneficiul bugetului de stat taxa de stat în mărime de 624,

96 lei. În rest, s-au respins ca neîntemeiate pretențiile acțiunii inițiale. S-a respins ca

neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei

Terzi cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f.d.110-119 vol. II).

Prin decizia din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu și s-a menținut

hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga.

În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că după cum rezultă din

materialele dosarului, conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sânt

imposibile, respectiv prima instanță, reieșind din prevederile art. 37 alin. (3) Codul

familiei a ajuns la concluzia cu privire la desfacerea căsătoriei, încheiată între

Svetlana Terzi și Piotr Terzi. Mai mult, hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în partea desfacerii căsătoriei nu a fost atacată.

Cu privire la pretenția din acțiunea inițială depusă de Svetlana Terzi cu privire

la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, instanța de apel a constatat că

tatăl Victoriei Terzi, născută la xxxxxși lui Xxxxx Terzi, născut la xxxxx,

este Piotr Terzi, iar mama acestora este Svetlana Terzi.

Instanța de apel a menționat că căsătoria între Svetlana Terzi și Piotr Terzi a

fost înregistrată la data de 10 februarie 2012 de către Oficiul Stării Civile

Babușînschii, or. Moscova, Federația Rusă, legalizată în Republica Moldova la data

de 17 august 2012 de către Oficiul Stării Civile Ceadîr-Lunga, prin actul de

înregistrare nr. 67-T. Iar, la moment părinții copiilor minori, locuiesc separat și

lipsește înțelegerea referitor la domiciliul copiilor minori.

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia privind

oportunitatea determinării domiciliului minorilor: Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi, la

3

domiciliul mamei lor Svetlana Terzi.

Respectiv, instanța de apel a reținut că în concluzia organului de tutelă și

curatelă a departamentului Ceadîr-Lunga de protecție socială a familiei și copilului

nr. 223/04 din 18 aprilie 2017 este indicat că organul de tutelă conducîndu-se de art.

63 alin. (2), (3) Codul familie consideră oportun de determinat domiciliul minorilor:

Xxxxx Terzi și Xxxxx Terzi, cu mama Svetlana Terzi, care locuiește pe adresa mun.

Ceadîr-Lunga, str. Xxxxx, nr. 26.

Conform actului de examinare a condițiilor locativ-comunale de trai ale lui

Piotr Terzi din 11 aprilie 2017, la momentul inspectării familiei acesta se afla peste

hotarele Republicii Moldova. Din cuvintele mamei acestuia, Piotr Terzi nu locuiește

pe teritoriul Republicii Moldova din 1997 și este cetățean al Federației Ruse. Ultima

dată a revenit în țară de revelion în 2017, în legătură cu faptul că fiul Xxxxx a fost

operat în mun. Chișinău, cînd a suportat toate cheltuielile și în general în măsura

posibilităților ajută copiii, iar părinții lui Piotr Terzi în zilele de odihnă i-au copiii la

ei. Bunelul din partea tatălui a menționat că el mereu duce copiii la examinare și

tratament. Iar, potrivit certificatului de confirmare, prezentat de Primăria or. Gaidar

cu nr. 252 din 12 aprilie 2017, conform cărții nongospodărești nr. 1 în perioada anilor

2013-2017, contul personal nr. 82, pag. 178-179, Piotr Terzi nu figurează. Respectiv,

copiii se află la întreținerea și asigurarea materială a mamei și sunt mai mult atașați

de ea, iar tatăl în măsura posibilităților încearcă să ajute copiii. Condițiile de trai ale

mamei permit crearea condițiilor necesare pentru educarea, întreținerea și

dezvoltarea deplină a copiilor minori.

Instanța de apel a invocat că potrivit concluziei Departamentului protecției

sociale a populației raionului Iasenovo, Districtul administrativ sud-vest or.

Moscova nr. 06-2013 din 21 februarie 2018, reieșind din interesele minorei Xxxxx

Terzi, egalității drepturilor și obligațiilor părinților la educația și întreținerea

copiilor, responsabili pentru educația și dezvoltarea fiicei și fiului, este oportun de a

stabili domiciliul minorei cu mama pe adresa: Republica Moldova, mun. Ceadîr-

Lunga, str. Xxxxx, nr. 36.

La fel, instanța de apel a indicat că este inadmisibil separarea fratelui și a

surorii, deoarece între ambii copii este o legătură strînsă și acesta influențează

pozitiv unul asupra celuilalt. Astfel, conform îndreptării-extrasului medicului

neuropatolog din 15 septembrie 2017, Xxxxx Terzi suferă de xxxxxx, copilul se află

la evidență în cabinetul medicului neuropatolog referitor la afecțiunea de bază. S-a

recomandat comunicarea cu copiii, cu care se cunoaște și cu fratele, care favorabil

acționează asupra stării ei psiho-emoționale. Comunicarea cu persoane necunoscute

îi poate intensifica fobiile fetei. Iar, potrivit îndreptării-extrasului medicului

neuropatolog din 27 octombrie 2017, Xxxxx Terzi suferă de xxxxx. Copilul se află

la evidența la neurolog pentru copii. Tratamentul medicamentos și de reabilitare

recomandat, mama copilului îl efectuează. Dinamica era pozitivă, pînă cînd băiatul

nu s-a despărțit de surioara sa. Din momentul în care ei nu mai comunică, el a început

a fi agitat pe timp de somn, se observă apatie, refuză să se ocupe cu gimnastica

medicală, care este necesară pentru sistemul său muscular. Permanent așteaptă la ușă

și pronunță numele surioarei. Sărută și mîngîie fotografia cu ea. Sora băiatului

favorabil influențează asupra stării psiho-emoționale a lui Xxxxx Terzi.

Respectiv, instanța de apel a conchis că prima instanță la soluționarea chestiunii

4

cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori legal, reieșind din interesele

copiilor, vîrstei lor, atașamentul față de mamă, precum și atașamentul copiilor unul

față de altul, corect a ajuns la concluzia cu privire la oportunitatea determinării

domiciliului copiilor minori cu mama Svetlana Terzi.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele lui Piotr Terzi precum

că între el și copii există legătură strînsă și atașament și precum că calitatea asistenței

medicale și condițiile de reabilitare pentru fiul Xxxxx în instituțiile specializate din

or. Moscova, Federația Rusă sunt mul mai bune, decît în Republica Moldova,

deoarece nu au fost în mod suficient argumentate și probate nici în cadrul examinării

cauzei în primă instanță, nici în instanța de apel, și acestea nu pot servi drept temei

pentru determinarea domiciliului copilului Xxxxx cu tatăl Piotr Terzi.

La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi cu

privire la faptul că prima instanță la stabilirea domiciliului copiilor cu mama s-a

referit la necesitatea conviețuirii copiilor în comun, deoarece pîrîtul Piotr Terzi nu

neagă necesitatea conviețuirii copiilor, ci doar solicită ca aceștia să locuiască cu tatăl.

Cu referire la fișa medicală a Victoriei Terzi, eliberată de instituția preșcolară

Instituția de Învățământ Generală Bugetară de Stat, școala 1103, instanța de apel a

indicat că aceasta nu este eliberată de către o instituție medicală, și conține doar

informație generală despre copil, cu notarea faptului, că nu sunt alte date, din motivul

că documentele sunt la mama, într-un alt stat.

De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr

Terzi cu privire la faptul că regimul de lucru a Svetlanei Terzi nu-i permite să asigure

îngrijire cuvenită copiilor, pentru că lucrează 15 zile pe lună de la ora 07.30 pînă la

18.00, deoarece circumstanțele indicate nu împiedică reclamantei să asigure

condițiile necesare pentru educarea, dezvoltarea copiilor și îngrijirea lor, iar copiii

frecventează și vor frecventa grădinița de copii și centrul de resurse pe lîngă

grădiniță și reclamanta locuiește cu părinții ei, care o ajută să îngrijească de copii.

Respectiv, instanța de apel a conchis că este neîntemeiată cerința lui Piotr Terzi

cu privire la casarea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadîr-Lunga, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri.

Astfel, reieșind din materialele dosarului, Piotr Terzi la 15 noiembrie 2017 s-a

adresat la Judecătoria raionului Ceremușkinskii ,orașul Moscova, Federația Rusă cu

cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Terzi cu privire la stabilirea

domiciliului fiicei minore Xxxxx Terzi, deși cunoștea că la Judecătoria Comrat,

sediul Ceadîr-Lunga deja se examina acțiunea depusă la 17 martie 2017 de Svetlana

Terzi cu privire la determinarea domiciliului a ambilor copii cu ea. Iar, în decembrie

2017 Piotr Terzi deja s-a adresat la Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga cu

prezenta acțiune reconvențională, în care a indicat că nu dorește ca copiii să fie

separați.

Cu referire la pretenția cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori, instanța de apel a invocat că prin prisma art. 58 alin. (1), 74 alin. (1), 76 alin.

(1), art. 82 lit. c) Codul familiei, art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile

copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 18 alin. (1) și 27 alin. (1) din Convenția

Internațională cu privire la Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare

în Republica Moldova din 25 februarie 1993, ambii părinți sînt obligați să suporte

5

cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.

Iar, în conformitate cu art. 160 alin. (2) Codul familiei, în cazurile de asigurare

a obligațiilor de întreținere dintre părinți și copii poate fi aplicată legislația statului

al cărui cetățean este persoana ce pretinde întreținere.

Instanța de apel a reținut că deoarece este întemeiată concluzia primei instanței

cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori cu mama, pensia de

întreținere a copiilor minori urmează să fie încasată de la tata Piotr Terzi. Astfel,

prima instanță corect a determinat mărimea pensiei de întreținere, care urmează să

fie încasate de la pîrît, luînd în considerare faptul că Piotr Terzi nu este angajat oficial

în cîmpul muncii, nu are un salariu plătit regulat și nu acordă ajutor material

permanent pentru întreținerea copiilor.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță legal a determinat

perioada încasării pensiei de întreținere ținînd cont de faptul că fiica Xxxxx Terzi a

locuit cu tatăl Piotr Terzi de la 28 septembrie 2017.

Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de judecată întemeiat a ajuns la

concluzia cu privire la necesitatea încasării de la Piotr Terzi a pensiei de întreținere

în sumă bănească fixă, ținînd cont de informația Biroului Național de Statistică

privind minimul de existență pentru un copil cu vîrsta de la 1 pînă la 6 ani în orașele

mari, publicată și valabilă la momentul emiterii hotărîrii, și anume, pentru

întreținerea fiicei Xxxxx Terzi, născută la xxxxxși fiului Xxxxx Terzi, născut la

xxxxx, în mărime de 868 lei lunar pentru fiecare copil, începînd cu momentul

depunerii acțiunii cu privire la încasarea pensiei de întreținere, adică de la 17 martie

2017 pînă la 28 septembrie 2017 și de la data intrării în vigoare a hotărârii pînă la

atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi, precum și de la 17 martie 2017

pînă la atingerea majoratului de către Xxxxx Terzi.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi precum că

prima instanță trebuia să țină cont de efectuarea benevolă de către acesta a plăților

bănești, or această chestiune poate fi soluționată doar în ordinea executării hotărârii

cu privire la încasarea pensiei de întreținere.

De asemenea, instanța de apel consideră că acțiunile primei instanțe la finisarea

pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare și punerea pe rol a acesteia pentru

examinarea în fond, au fost efectuate în cadrul legislației în vigoare.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul lui Piotr Terzi precum că

instanța de judecată urma să efectueze citarea pîrîtului la locul aflării acestuia în

Federația Rusă, ori prin intermediul publicării citației în presă, deoarece acesta

anterior a avut domiciliu înregistrat în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe str.

Xxxxx, nr. 1, de unde a fost exclus potrivit certificatului I.P. „Agenția Servicii

Publice” din 22 ianuarie 2018 și informației Primăriei mun. Ceadîr-Lunga din

24 ianuarie 2018. La fel, din actele prezentate de către pîrît și reprezentantul acestuia

s-a stabilit că este imposibilă determinarea domiciliului permanent a pîrîtului pe

teritoriul Federației Ruse, deoarece în acțiunea reconvențională, Piotr Terzi a indicat

adresa: Regiunea Moscova, orașul Balașîha, str. Zelionaia, 31, ap. 58, iar în cererea

de chemare în judecată depusă de Piotr Terzi la Judecătoria raionului

Ceremușkinskii, orașul Moscova, Federația Rusă, adresa acestuia este indicată ca

fiind or. Moscva, str. Iasnogorscaia, casa 3, ap. 221, iar în cererea lui Piotr Terzi din

20 iunie 2017 cu privire la acordarea termenului la împăcare, autentificată notarial

6

este indicată adresa înregistrării acestuia: Regiunea Moscovei, raionul Ramenschii,

satul Șuvailovo, casa 31.

La 13 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Piotr Terzi, reprezentat

de avocatul Mihail Cociu a declarat recurs împotriva deciziei din 08 octombrie 2018

a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală

a hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga și a

deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Comrat, sediul

Ceadîr - Lunga.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Piotr Terzi a indicat că instanța de

apel a interpretat eronat legea și cauza a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată

Astfel, recurentul a specificat că prin respingerea argumentelor din cererea de

apel depusă de Piotr Terzi cu privire la stabilirea domiciliului minorilor Xxxxx Terzi

și Xxxxx Terzi împreună cu tatăl Piotr Terzi, instanța de apel a interpretat eronat

prevederile art.63 din Codul familiei.

Recurentul a menționat că între el și copii există o strînsă legătură și atașament,

deoarece au locuit împreună în Federația Rusă pînă în ianuarie 2017, cînd Svetlana

Terzi, fără consimțămîntul lui a luat copiii în Moldova. Din septembrie 2017, fiica

Xxxxx Terzi locuiește împreună cu tatăl ei în Federația Rusă, unde frecventează

grădinița și petrece timpul liber cu tatăl său, fiindu-i oferit tot ce este necesar și

aceasta nu dorește să se întoarcă în Moldova. La fel, în Federația Rusă Xxxxx Terzi

are toate condițiile necesare pentru a-i fi asigurat tratamentul și o îngrijire adecvată.

Recurentul Piotr Terzi a precizat că deși instanța de apel a conchis că există

atașament între mamă și copii, nu a adus nici o probă în susținerea acestor concluzii.

La fel, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat nu au luat în

considerare, fișa medicală a Victoriei Terzi eliberată de instituția preșcolară 1103,

care infirmă trimiterea-extras a neuropatologului prezentată în instanță de Svetlana

Terzi. Or, formularul fișei medicale este aprobat de Ministerul Sănătății și Xxxxx

Terzi a fost examinată de medici specialiști de profil, care au constatat că copilul

este sănătoas.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a examinat argumentul lui cu privire

la genul de activitate și programul de lucru al părinților. Ori, reclamanta Svetlana

Terzi lucrează ca farmacist la Comrat, cu un program de lucru de la ora 07.30 la

18.00, 15 zile pe lună.

Recurentul Piotr Terzi a menționat că instanța de apel greșit a interpretat faptul

că acesta s-a adresat la Judecătoria raionului Ceriomușkin, Federația Rusă cu o

cerere de stabilire a domiciliului a unui singur copil, ori această cerere nu a fost

obiectul apelului în prezentul litigiu.

De asemenea, recurentul a specificat că instanța de apel greșit a respins

argumentele lui Piotr Terzi privind încălcarea normelor procedurale, care

reglementează procedura de înștiințare a pîrîtului și examinarea cazului, ori el nu a

fost niciodată înștiințat în modul corespunzător cu privire la data ședințelor de

judecată. Potrivit certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice din

22 ianuarie 2018, Piotr Terzi nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova din

24 septembrie 2003 și, prin urmare, citarea lui de către instanța de judecată ar fi

7

trebuit să fie la domiciliul său în Federația Rusă sau să fie citată prin publicarea

citației în presă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

08 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost expediată participanților la proces,

la data de 26 octombrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei

(f.d.120 vol. II), fiind recepționată de avocatul Mihail Cociu la 29 octombrie 2018,

conform trimiterii poștale DS3805082734AS (f.d.125 vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, prin intermediul oficiului

poștal, la 13 noiembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

La data de 13 martie 2019, în adresa intimatei Svetlana Terzi a fost expediată

copia recursului declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu

(f.d.19 vol. III), însă intimata Svetlana Terzi nu și-a exercitat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință la recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat

de avocatul Mihail Cociu.

Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Terzi, reprezentat de

avocatul Mihail Cociu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de către Piotr Terzi,

reprezentat de avocatul Mihail Cociu, se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

8

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a

din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail

Cociu nu rezultă că, instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu

privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de avocatul Mihail Cociu, nu se încadrează

9

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Piotr Terzi, reprezentat de

avocatul Mihail Cociu împotriva deciziei din 08 octombrie 2018 a Curții de Apel

Comrat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Terzi

împotriva lui Piotr Terzi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori și la acțiunea

reconvențională depusă de Piotr Terzi împotriva Svetlanei Terzi cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

10