2ra-1516/22 — decăderea din drepturile părintesti

Dosarul nr.2ra-1516/22

2-19196697-01-2ra-18102022

Prima instanță - Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești ( jud.: I. Botezatu )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Comrat (jud.: D. Fujenco, I. Caraianu, A. Mironov)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Terzi Svetlana, reprezentată de

avocatul Chiseev Dmitri,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Terzi Svetlana

împotriva lui Terzi Piotr, intervenient accesoriu Direcția Protecție Socială a Familiei

Ceadîr-Lunga, Organul de Ocrotire Socială a Populației RASV raionului Iasenevo,

orașul Moscova cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, prin care s-a admis

apelul declarat de Terzi Piotr, s-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești din 19 august 2021, și s-a adoptat o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 10 decembrie 2019, Terzi Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Terzi Piotr cu privire la decădere din drepturi părintești.

În motivare a susținut că s-a aflat în relații de căsătorie cu Terzi Piotr.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul în Ceadâr-Lunga din 04 aprilie 2018

s-a desfăcut căsătoria dintre Terzi Piotr și Terzi Svetlana și s-a încasat pensiei de

întreținere pentru copii minori în mărime de 3500 lei.

După desfacerea căsătoriei, Terzi Piotr nu s-a interesat de dezvoltarea copiilor și

nu a participat în educarea și creșterea copiilor.

Terzi Piotr a răpit fiica XXX de la grădiniță, pe care ea o frecventează în or.

Ceadâr-Lunga, fapt în baza căruia Inspectoratul de Poliție Ceadâr-Lunga a pornit

urmărirea penală în temeiul art. 207 Cod penal.

Reclamanta a susținut că pârâtul nu se interesează de necesități vitale ale copiilor,

nu-l interesează, că ea a vizitat medicul neurolog, că a avut cercul său de prieteni și

rude, care o îngrijeau și își făceau griji pentru dânsa. A scos copilul din mediul său,

fără a avea timp să se intereseze de care necesități ea are nevoie în tratamentul pe

care-l urma și în viața obișnuită.

Asemenea acțiunii nechibzuite au dus la întreruperea dezvoltării psihologice

normale a copilului, în jurul căreia până la răpirea ei s-a format mediu de viață normal,

1

cu care era obișnuită, și fără de care ea a suportat dificultăți psihologice grave.

Ambii copii până la răpirea fiicei au frecventat grădinița de copii. Fiul mai mic

este invalid de gradul I, suferă de sindromul down și defectul cardiac congenital.

Împărțirea copiilor nu este de dorit. Fiica XXX influențează pozitiv asupra dezvoltării

fiului, despre ce este concluzia respectivă a psihologului.

Terzi Piotr de multe ori a aplicat violența în prezența fiicei. În urma cărui fapt, la

copil s-au dezvoltat anumite spaime și astfel fiind nevoită să apeleze la un neurolog.

Despărțirea cu Terzi Piotr a avut loc dureros. Pentru a părăsi teritoriul Federației

Ruse era necesar de a se adresa la Ambasada Republicii Moldova în Moscova.

Comunicarea cu copii pentru Terzi Piotr nu este de dorit, prin toate acțiunile sale

el cauzează doar daune copiilor și dezvoltării lor intelectuale, psiho-fiziologice și

morale.

Totodată, reclamanta a invocat că Terzi Piotr se eschivează de la achitarea pensiei

de întreținere a copiilor, datoria fiind formată deja de 1 an și 8 luni.

Astfel, în baza art. 67 lit. a) din Codul familiei reclamanta solicită decăderea din

drepturile părintești a Terzi Piotr în privința copiilor minori XXX născută la XXX și

XXX născut la XXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 august

2021,acțiunea depusă de Terzi Svetlana, s-a admis.

Terzi Piotr, s-a decăzut din drepturile părintești asupra copiilor minori XXX

născută la XXX și XXX născut la XXX.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 23 august 2021, Terzi Piotr a

declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Comrat,

sediul Vulcănești din 19 august 2021, și emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, s-a admis cererea de apel

depusă de Terzi Piotr.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 august 2021 și

s-a emis o hotărâre nouă prin care; acțiunea depusă de Terzi Svetlana împotriva lui

Terzi Piotr privind decăderea din drepturile părintești, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, temei de drept Terzi Svetlana a

invocat prevederile art. 67 lit. a) și g) din Codul familie.

Astfel, pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata

pensiei de întreținere este necesară existenta unor probe concludente și pertinente care

ar demonstra cu certitudine că părintele (părinții) se eschivează cu rea-credință,

inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere.

Instanța a conchis că, prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga

din 08 aprilie 2018 s-a încasat de la Terzi Piotr în beneficiul reclamantei Terzi

Svetlana pensia de întreținere a copiilor minori, fiicei XXX, și fiului XXX, pensie de

întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 868 lei pentru fiecare copil lunar.

Instanța a constatat că intimatul Terzi Piotr achită pensia de întreținere a copiilor

minori, fapt confirmat prin chitanțele de transferuri poștale de la f.d. 90-103.

Totodată, reprezentantul reclamantei a confirmat, că Terzi Piotr a efectuat în

adresa reclamantei transferuri bănești prin poștă.

Reclamanta nu a prezentat probe care cu certitudine ar demonstra eschivarea cu

rea-credință, inclusiv cu viclenie, lui Terzi Piotr de la achitarea pensiei de întreținere a

2

copiilor minori, din contra circumstanțele menționate mai sus confirmă faptul

executării a obligațiilor de achitare a pensiei de întreținere a copiilor minori.

De asemenea, referitor la argumentul precum că Terzi Piotr a răpit-o pe fiica

XXX, instanța a reținut că reclamanta nu a prezentat sentința privind recunoașterea

intimatului ca vinovat în comiterea vreunei fapte ilicite.

În cadrul examinării cauzei, instanța a constatat că Terzi Piotr a luat-o pe fiica

XXX, ca ea să locuiască cu el, în perioada desfășurării procesului de desfacere a

căsătoriei. Totodată, după emiterea de către instanță a hotărârii privind determinarea

domiciliului copiilor minori cu mama, fiica minoră XXX a fost întoarsă în Republica

Moldova și locuiește cu mama sa.

În perioada locuirii minorei XXX cu tata Terzi Piotr în Federația Rusă, XXX a

frecventat grădinița de copii în perioada, fapt confirmat prin certificat nr. 8 din

14.09.2020 eliberat de educator superior al Școlii Generale Bugetare de Stat nr. 1103

K-1.

Astfel, instanța a respins ca neîntemeiate argumentele reclamantei precum că

Terzi Piotr prin acțiunile sale cauzează daune copiilor, dezvoltării lor intelectuale,

psiho-fiziologice și morale.

La 10 august 2022, Terzi Svetlana, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022 solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 august 2021.

În motivare a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel o consideră

ilegală, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Instanța de apel la adoptarea soluției nu a verificat circumstanțele și raporturile

juridice stabilite și nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei, ceea ce a dus

la adoptarea unei soluții greșite.

Intimatul achită pensia de întreținere a copiilor începând cu luna iunie 2021, însă

are restanțe pentru anii 2017-2020, și parțial pentru anul 2021.

Decizia instanței de apel a fost adoptată fără o apreciere a argumentelor și

probelor invocate în coroborare cu cumulul de probe prezente la dosar, ceea ce a dus

la examinarea superficială și evazivă a cauzei.

Astfel, instanța de fond greșit a ajuns la concluzia că în speță nu este întrunit

temeiul prevăzut la art.67 lit. a) și g) Codul familiei.

În opinia recurentului, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor

formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Cu referire la termenul de depunere a recursului:

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei 17 mai 2022.

Instanța de apel a comunicat recurentului decizia motivată la 12 iulie 2022,,

potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 195 Vol. I. Respectiv, recursul declarat

la 10 august 2022, eset depus în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

3

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 19 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

data primirii scrisorii, iar potrivit avizelor de recepție de la fila dosarului 17-18 Vol. II

a fost recepționat.

La 18 noiembrie 2022, avocatul Cociu Mihai, acționând în interesele lui Terzi

Piotr a depus referință menționând, că recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Instanța de apel au apreciat corect a examinat cauza sub toate aspectele, cu

respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, hotărârile

instanțelor ierarhic inferioare fiind legale și a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

În speță, Colegiul consideră corectă soluția instanței de apel, iar, dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

4

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Terzi Svetlana,

reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Terzi Svetlana, reprezentată de

avocatul Chiseev Dmitri.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

5