2ra-670/19 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

Dosarul nr. 2ra-670/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Mihai Murguleț) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ion Țurcan, Iurie Cotruță, Natalia Simciuc) ÎNCHEIERE 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Ursachi împotriva societății cu răspundere limitată „General Media Group Corp” și Victor Gurău cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu și s-a menținut hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care s-a respins acțiunea depusă de Ana Ursachi, constată: La 01 decembrie 2016, Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată „General Media Group” (în continuare SRL „General Media Group”) și lui Victor Gurău cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

În motivarea acțiunii a invocat că, SRL „General Media Group” este proprietar și difuzor al canalului de televiziune Publika TV. La 18 octombrie 2016, în timpul de emisiei al postului de televiziune Publika TV a fost difuzat un „film”, proveniența căruia nu a fost verificată. La fel, în aceiași dată a fost difuzată emisiunea „Publika Report”, moderată de către Rita Ursalovschi cu tematica „Trecutul culminant al Anei Ursachi”. În opinia reclamantei, moderatoarea emisiunii a intrigat invitații la dezbateri cu mai multe întrebări sugestive: „… dacă Ana Ursachi a fost capabilă să comită o crimă…”; „… este o persoană activă...”; „… Mesajele ei sunt anti-Plahotniuc…”; „… putem considera că este un document cu probe și totodată o investigație care arată la televizor despre un trecut criminal…”.

Mai mult decât atât, pe durata difuzării emisiunii și a „filmului”, în partea de jos a fost prezent denumirea filmului „Avocatul diavolului” pentru ca telespectatorii să-l vadă pe perioada dezbaterilor. 1 Astfel, reclamanta a considerat că prin aceste acțiuni, canalului de televiziune Publika TV, care aparține SRL „General Media Group”, a continuat a difuzat afirmații defăimătoare, ofensatoare și injurioase la adresa ei. Acțiuni similare au fost întreprinse și de către invitatul emisiunii Victor Gurău, analist și expert, care la fel a continuat cu un șir de ofense, insulte și defăimări la adresa ei.

Or, în cadrul emisiunii, acesta a afirmat că: „… un declarat justițiar, dar după mine cu probleme grave de sănătate…”; „… are probleme de sănătate conform portretului psihopatologic…”; „… cum l-ar vedea ea, o minte bolnavă…”; „… revenim la portretul Anei Ursachi – evident că ea ca justițiar și avocat nu costă două parale…”; „… acești beneficiari, comanditari, semnează contract cu guraliva Ana Ursachi pentru a face gălăgie…”; „… nu o pot compara pe Ana Ursachi cu diagnostica ei medicală cu un avocat cum ar fi cel din Moscova care a apărat-o de Nadejda Savcenco…”; „… complexele din copilărie pe care le are Ana Ursachi…”; „… unele traume din copilărie, prin setea de a fi în reflectoare, de a învinui pe toți în afară de ea, prin faptul de a apăra vădit criminali, pentru că un avocat mai face alegerea de a face contract cu unul sau alt client…”; „… dosarul este de rezonanță în contextul conjuncturii politice din Republica Moldova și setea de a arăta tuturor cât de curată ca lacrima este…”; „… există alte portrete psihopatologice și de analiză care arată că domnia sa va încerca să plece din țară pentru că nu are ziua de mâine…”.

În această consecvență, reclamanta a considerat că, o televiziune cu acoperire națională și internațională, în timp direct de emisie a instigat la defăimarea și ofensarea ei, nu din intenția jurnalistică de a informa lumea, ci de a instiga ură față de Ana Ursachi, de a repeta și de a încuraja pe alții la răspândirea informației defăimătoare. Or, la începutul emisiunii, moderatorul Rita Ursalovschi a anunțat „… am făcut reclamă portalului www.today.md”, invitând lumea să privească filmul…”. Acest comportament este inacceptabil din partea jurnalistului, precum și a invitatului emisiunii cu titlu de „expert”. Or, nu este de competenta pârâților să determine dacă trecutul Anei Ursachi este criminal sau nu, dacă este bolnavă sau nu, precum și dacă are traume din copilărie.

Aceste exprimări sunt absolut lipsite de orice fel de substrat factologic, iar pe parcursul emisiunii Rita Ursalovschi nu a ținut cont de Codul deontologic al jurnalistului. Deopotrivă, reclamanta a evocat că, această emisiune cu declarații defăimătoare la adresa sa regăsește pe portalele on-line www.publika.md și www.prime.md. Astfel, la 31 octombrie2016, a expediat în adresa pârâților cerere prealabilă, care a fost recepționată la 01 noiembrie 2016, prin care le-a solicitat dezmințirea afirmațiilor de defăimare și ofensatoare.

În această ordie de idei, reclamanta Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a solicitat: - admiterea acțiunii; - a recunoaște ca fiind defăimătoare, ofensatorii și injurioase exprimările lui Victor Gurău la adresa avocatului Ana Ursachi, după cum sunt expuse în cererea prealabilă, cu obligarea lui Victor Gurău să aducă scuze publice prin conferință de presă sau la același post de televiziune – Publika TV, în următoarea formă: „Regret și cer scuze de la avocatul Ana Ursachi pentru faptul că la emisiunea Publika TV din 18 octombrie 2016 i-am adresat nejustificat cuvinte ofensatoare și injurioase”; - a recunoaște SRL „General Media Group” responsabil de răspândirea informației defăimătoare, ofensatoare și injurioase la adresa avocatului Ana Ursachi, după cum sunt expuse în cererea prealabilă, cu obligarea SRL „General 2 Media Group” să dezmintă informația răspândită și să aducă scuze publice prin aceiași emisiune prin același moderator în același timp de emisie la Publika TV, în următoarea formă: „Regretăm și cerem scuze de la avocatul Ana Ursachi pentru faptul că la emisiunea Publika TV din 18 octombrie2016 i-am adresat nejustificat cuvinte ofensatoare și injurioase”; - a obliga SRL „General Media Group” să radieze permanent toate referințele la numele Anei Ursachi și toate imaginile,

fotografiile folosite fără permisiunea ei și mențiunile în orice text la reclamantă; și - a compensa în mod solidar din SRL „General Media Group” și Victor Gurău în beneficiul Anei Ursachi cheltuielile de judecată. La 18 septembrie 2017, reclamanta Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a depus cerere privind înlocuirea pârâtului SRL „General Media Group” cu SRL „General Media Group Corp”, din motivul cesionării licenței de emisie eliberată pentru postul de televiziune Publika TV (vol. I, f.d. 88). Prin hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ana Ursachi (vol. I, f.d. 177, 184- 190). Prin decizia din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu și s-a menținut hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (vol. I, f.d.

223, 224-232). Prima instanță și instanța de apel și-au argumentat concluziile prin faptul că, în virtutea interesului public deosebit față de informația privind dosarul penal clasat a avocatului Ana Ursachi, orice comentarii sau știri la subiectul în cauză au constituit și reprezintă o preocupare majoră a mass-media. Or, libertatea presei este o componentă esențială a libertății de exprimare și de informare. Presa, la rândul său, are un rol preeminent în informarea publicului asupra problemelor de interes public și trebuie să aibă o anume libertate de decizie atunci când comentează unele chestiuni de interes politic sau public. Astfel, instanțele inferioare au conchis necesitatea de a respinge acțiunea depusă de Ana Ursachi împotriva SRL „General Media Group Corp” și Victor Gurău cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Or, în caz contrar va avea loc o ingerință în dreptul publicației și a jurnalistului la libertatea de exprimare care nu este „necesară într-o societate democratică”. La 04 februarie 2019, Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 2-8, 9). În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele și a comis alte încălcări care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest sens, reprezentantul recurentei a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și a menționat suplimentar că, soluția pronunțată de instanța de apel contravine practicii naționale pe alte două cauze. Or, prin hotărâri irevocabile adoptate pe alte cauze similare s-au recunoscut ca fiind defăimătoare informația și filmele difuzate de „www.today.md” și „www.argumentul.info”, care a fost preluată de Publika TV. Astfel, Publika TV a preluat de pe portalul „www.today.md” o informație care a fost recunoscută prin hotărâre judecătorească irevocabilă ca fiind 3 defăimătoare. Respectiv, în temeiul art. 7, 28 alin. (3) și (4) din Legea nr. 64/2010, SRL „General Media Group Corp” și Victor Gurău nu sunt exonerați de răspundere pentru informația subscrisă, care a fost recunoscută defăimătoare prin hotărâre judecătorească, iar drept consecință sunt obligați să dezmintă public această informație.

Totodată, reprezentantul recurentei a opinat că exprimările lui Victor Gurău din cadrul emisiunii televizate din 18 octombrie 2016, difuzată de Publika TV, nu sunt judecăți de valoare, deoarece în esență constituie o injurie și defăimare, care nu își găsesc acoperire în Legea nr. 64/2010. Cu referire la difuzarea de către Publika TV a unui film efectuat de portalul media www.today.md, reprezentantul recurentei a opinat că acest portal este o pagină de internet fără identitate și fără credibilitate, care răspândește informații false, înjură și defăimează persoane la comandă, cu finanțare tenebră și funcționalitate anonimă absolută pentru evitarea răspunderii delictuale. Mai mult decât atât, moderatoarea emisiunii Publika Report, Rita Ursalovschi, difuzată de postul de televiziune Publika TV, a încălcat obligațiile impuse prin pct. 2.1, 2.2, 2.5, 4.9 și 4.15 din Codul deontologic al jurnalistului.

Or, scopul emisiunii Publika Report difuzate la 18 octombrie 2016 nu a fost de a informa opinia publică, ci de a stigmatiza avocatul Ana Ursachi, instigând la ură față de ea prin uz de fals, injurii și informație denaturată. Astfel, SRL „General Media Group Corp” trebuie să poarte răspundere pentru faptul că a subscris un material video dintr-o sursă anonimă și scandaloasă. La fel, reprezentantul recurentei a considerat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că rolul mass-mediei într-o societate democratică este de a informa corect și obiectiv publicul larg. Or, dosarul penal clasat al avocatului Ana Ursachi nu este o informație de interes public major, iar publicând un filmuleț video neverificat și punându-l în discuție, recurentei i-a fost afectat dreptul la protecția reputației, drept protejat de Articolul 8 CEDO ca parte a dreptului la respectarea vieții private.

Sub acest aspect a evocat că, din conținutul emisiunii este evident că Ana Ursachi a fost țintită prin exprimările defăimătoare, ofensatoare și injurioase în calitatea acesteia de avocat, printre clienții căreia se regăsesc și unii politicieni și oameni publici care au atras la timpul lor atenția publicului și a presei. Recurenta, însă, nu este o persoană publică și nici nu a fost discutată ca persoană publică, dar a fost discutată în calitatea sa de avocat. Mai mult decât atât, aceasta nu a fost discutată nu din punct de vedere al calității serviciilor prestate în această calitate, dar din punct de vedere al persoanei fizice, care cândva ar fi fost chestionată pe marginea unor evenimente de către poliție.

În această ordine de idei, recurenta Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Ana Ursachi. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, 4 completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea cauza Lebedinschi vs Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32; cauza Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, § 24). În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, cauzele Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, § 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, § 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, § 82). Așadar, prin prisma articolului 433 din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations Servicii vs Franța, 25 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie 2016, § 34). Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și 5 respectarea, în special, a principiului securității juridice.

Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, § 16; Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov vs Ucraina, 3aprilie 2008, § 41; Ustimenko vs Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47). Astfel, completul de admisibilitate opinează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data când decizia din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată Anei Ursachi și reprezentantului acesteia, avocatului Doina Ioana Străisteanu, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca hotărârea judecătorească.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în conformitate cu articolul 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Sub acest aspect este remarcabil că, în speță, calea de atac a fost exercitată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu în numele recurentei Ana Ursachi, în baza mandatului avocațial seria MA nr. 1215295 din 29 septembrie 2017 (vol. I, f.d. 211 recto-verso). În acest sens, articolul 75 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) că, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. Conform pct. 6 subpct. 2) lit. a1) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 „cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar”, pe verso se inserează inter alia numele și prenumele clientului, semnătura clientului sau, după caz, a avocatului. Totodată, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 statuează că, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul. La capitolul dat, se atestă că, distinct condițiilor de valabilitate instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, or, deși se pretinde că acesta a fost eliberat în numele Anei Ursachi de către Anatolii Stepuleac, în baza procurii din 02 octombrie 2014, autentificată de notarul public Carolina Panuș, pe versoul 6 mandatului nu a fost consemnat faptul că acesta este semnat „Conform procurii anexate”.

În sensul dat, completul de admisibilitate învederează că, terțul împuternicit prin procură, de către persoana fizică parte în procesul judiciar, este în drept să încheie un contract de asistență juridică, după care să semneze contractul de mandat cu avocatul, care ar reprezenta interesele părții, în instanța judecătorească. Însă, mandatul avocațial semnat de către terț, în numele unei persoane fizice cu interes procesual, urmează să corespundă condițiilor de valabilitate, în special pe versoul mandatului fiind indicat numele și prenumele semnatarului mandatului, precum și actul (procura) prin care acesta este împuternicit de a exercita astfel de acțiuni. În altă ordine de idei, completul de admisibilitate relevă că în conformitate cu prevederile articolului 255 alin. (1) lit. a) din Codul civil, valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului.

Respectiv, în condițiile din speță, se reține că procura prin care Ana Ursachi a acordat împuterniciri lui Anatolii Stepuleac de a angaja un avocat întru apărarea intereselor sale în instanțele de judecată, a fost eliberată în data de 02 octombrie 2014, cu termen de valabilitate pe 3 ani. Deci, se deduce că termenul de valabilitate al acestei procuri a expirat la 02 octombrie 2017, ora 24.00. Prin urmare, valabilitatea mandatului emis în baza acestei procuri încetează odată cu expirarea termenului de valabilitate a procurii, iar pentru reprezentarea în baza unei noi procuri este necesară eliberarea unui nou mandat conform unei procuri valabile.

În atare circumstanțe, completul de admisibilitate constată că, în speță, valabilitatea mandatului avocațial seria MA nr. 1215295 din 29 septembrie 2017, semnat de Anatolii Stepuleac în numele Anei Ursachi a expirat odată cu expirarea termenului de valabilitate al procurii în baza căreia a fost eliberat, și anume la 02 octombrie 2017, ora 24.00. În această consecvență, se ajunge la concluzia că, avocatul Doina Ioana Străisteanu nu are împuterniciri valabile de a semna și depune cerere de recurs în numele Anei Ursachi, din motiv că procura, în baza căreia a primit împuterniciri, a expirat la 02 octombrie 2017, ora 24.00, iar prezenta cale de atac a fost demarată la 06 februarie 2019 (vol. II, f.d.

2). În această ordine de idei, completul de admisibilitate ajunge la concluzia necesității de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil, în temeiul articolului 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, din motiv că a fost depus de o persoană care nu este în drept să-l declare.

La aspectul dat este imperioasă și jurisprudența CtEDO, în care s-a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, cererea de recurs a fost depusă de o persoană neîmputernicită, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Doina Ioana Străisteanu în numele Anei Ursachi împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

7 În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. c) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Ursachi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Ursachi împotriva societății cu răspundere limitată „General Media Group Corp” și Victor Gurău cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 8