2ra-1851/18 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

Dosarul nr. 2ra-1851/2018 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan) ÎNCHEIERE 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maia Sandu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „General Media Group” cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Maia Sandu și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 10 ianuarie 2017 Maia Sandu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „General Media Group” cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 noiembrie 2016, ora 14:53 pe pagina web care aparține SRL „General Media Group” a fost publicată o știre și un reportaj video cu următorul titlu „Stafful Maiei Sandu oferă burgeri și cafea pentru voturi”. A menționat că titlul știrii și informația prezentată în timpul reportajului este o relatare falsă cu privire la un fapt, în sensul conferit noțiunii respective de Legea cu privire la libertatea de exprimare, întrucât nimeni din stafful dânsei nu a oferit burgeri și cafea pentru voturi. Totodată a afirmat că, pe pagina de facebook a companiei Burger Beef, pe 10 noiembrie, la ora 13:28, a fost postată o informație, privind acordarea de burgeri gratis pentru tinerii care prezintă dovada votului.

Ulterior, la 12 noiembrie, ora 14:43, postarea a fost rectificată, cu următoarele precizări: ,,Mîine vom da 100 burgeri pentru tinerii care votează pentru prima dată în acest scrutin. Nu vom cere prezentarea buletinului de identitate. Și nu ne interesează pentru cine, pentru că nu facem partizanat, vrem doar ca toată lumea să fie responsabilă civic”. 1 Astfel, a specificat că în ambele postări ale Burger Beef se precizează că orice tânăr care a votat poate beneficia de promoție. Mai mult, compania accentuează că și-a propus să motiveze tinerii să se implice civic și să iasă la vot. A mai susținut că nici ea, nici membrii din echipa sa nu au o legătură cu promoția lansată de Burger Beef, aflând din presă despre aceasta.

Dar în textul și în reportajul video publicate pe pagina web se regăsesc următoarele enunțuri: „Un burger sau o cafea pentru un vot. Este noua găselniță a staffului candidatului Maia Sandu, promovată pe rețele de socializare de consilierii acesteia. Printre activiști se numără Dumitru Alaiba, cel care 1-a consiliat și pe fostul șef de partid al Maiei Sandu, Vlad Filat, condamnat pentru abuz în serviciu și corupție (...)”; „Găselnița de marketing politic a fost însă făcută praf de sociologi care consideră că este vorba de o banală mituire a alegătorilor (...)”. Consideră că aceste enunțuri reprezintă judecăți de valoare, fără substrat factologic suficient. Or, judecățile de valoare se bazează pe un fapt care reprezintă un fals - oferirea de către stafful său de burgeri și cafea în schimbul votului.

A relatat că informația conform căreia „găselnița” este promovată de consilierii Maiei Sandu reprezintă, la fel o relatare falsă, din motiv că Dumitru Alaiba nu este și nici nu a fost consilierul său. Utilizarea pluralului „consilierii” și ,,sociologii” este de asemenea un fals, întrucât este citat un singur așa-zis consilier și un singur așa-zis sociolog, Doru Petruți. A indicat că prin afirmația „Printre activiști se numără Dumitru Alaiba, cel care l-a consiliat și pe fostul șef de partid al Maiei Sandu, Vlad Filat, condamnat pentru abuz în serviciu și corupție s-a dorit asocierea, bazată pe fals, a numelui dânsei cu numele lui Vlad Filat, condamnat pentru infracțiuni de corupție. Astfel, transferul de imagine negativă - care reprezintă o tehnică de manipulare, potrivit Președintelui Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a avut scopul de „a-i forma candidatei un portret de complice la acțiuni de corupție, ceea ce nu corespunde adevărului”.

A mai specificat că răspindirea știrii false a avut loc pe 11 noiembrie 2016, adică chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale, iar reclamanta, fiind concurent electoral în scrutinul respectiv, i s-a cauzat un prejudiciu moral. Astfel, ținînd cont de faptul că dezinformarea în mass-media a influențat rezultatul final al alegerilor prezidențiale, estimează prejudiciul moral, cauzat de pârât, în mărime de 50 000 de lei. Solicită, dezmințirea informației false referitor la oferirea de către stafful Maiei Sandu a burgerilor și a cafelei în schimbul votului, textul dezmințirii fiind următorul: „Prin prezenta, dezmințim informația prezentată la 11 noiembrie 2016 cu privire la oferirea de către stafful Maiei Sandu a burgerilor și cafelei în schimbul votului, întrucât aceasta este falsă și nu corespunde adevărului.”; încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani acțiunea a fost respinsă ca depusă tardiv. La 20 decembrie 2017 Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu a declarat apel împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. 2 Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Maia Sandu și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. La 16 iulie 2018 Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că prin respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Maia Sandu împotriva SRL „General Media Group” și prin respingerea apelului, a fost încălcat reclamantei dreptul de acces la justiție consfințit în art.6 al Convenției Europene, dat fiind faptul că instanțele judecătorești au interpretat în mod excesiv de formal expirarea termenului până la care pârâtul urma să răspundă la cererea prealabilă. A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 16 iulie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.. 3 Completul Colegiului menționează că Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CtEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maia Sandu, reprezentată de avocatul Victor Munteanu.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 4