2ra-1129/18 — apararea onoarei si demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral

2ra-1129/18 — apararea onoarei si demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr 2ra-1129/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sandu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Sanduță și

Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială

din Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva lui Iurie Sanduță și

Asociației Obștești „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova” cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri

de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” și s-a menținut hotărârea din

21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 04 noiembrie 2016, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Sanduță și Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” cu

privire la obligarea de a dezminți informația mincinoasă și denigratoare, care

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, obligarea de a publica dezmințirea, pe

aceeași pagină web, www.rise.md, la aceeași rubrică, pentru aceeași perioadă, fie

prin intermediul unei conferințe de presă, desfășurate la sediul Agenției „Infotag”

sau altei agenții similare, obligarea de a exprima scuze publice, pentru răspândirea

informațiilor false și defăimătoare prin intermediul investigației publicate pe pagina

web, www.rise.md, repararea prejudiciului moral, în mărime de 10 000 lei și

încasarea taxei de stat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din RM” a invocat că, la 28 septembrie 2016, pe pagina web,

www.rise.md, a fost publicată o pretinsă investigație, cu titlul „Багамский

европровод социалистов Додона”.

1

La 04 octombrie 2016, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

RM” a înaintat cerere prealabilă, prin care a solicitat dizmințirea informației

publicate și repararea prejudiciului moral cauzat, pe motiv că, investigația este una

mincinoasă și denigratoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională a Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM”.

Astfel, a indicat că, la 07 octombrie 2016 Iurie Sanduță și Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au

recepționat cererea prealabilă.

La 13 octombrie 2016, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

RM” a recepționat răspunsul la cererea prealabilă, eliberat de Iurie Sanduță și

Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială

din Moldova”, prin care pârâții nu au recunoscut pretențiile reclamantului, pe motiv

că, nu au fost prezentate circumstanțe, care demonstrează că, informația din

investigație este falsă sau nu au fost invocate circumstanțe, care ar demonstra că,

judecățile de valoare, nu se bazează pe un substrat factologic suficient. Totodată, în

răspunsul eliberat de Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” s-a invocat că, nimeni nu poate

împiedica mass-media să răspândească informații de interes public.

Cu referire la prevederile art. 7 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire

la libertatea de exprimare, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

RM” a indicat că, conform textului, schemelor și actelor anexă la investigație, se

constată cu certitudine că, autorul pretinde într-un mod tendențios, arbitrar și abuziv

că, PSRM ar fi finanțat din fonduri externe.

Mai mult, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” a indicat

că, în investigația menționată, se face aluzie, într-un mod abuziv, că și campania

electorală a candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, d-nul Igor

Dodon, ar fi fost finanțată din fonduri externe, însă toate analizele și presupunerile

pârților sunt false, fiind lipsite de orice substrat factologic rezonabil, având drept

scop exclusiv defăimarea reclamantului.

Astfel, a invocat că, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” este un

partid politic, care își desfășoară activitea în mod transparent, conform legislației

Republicii Moldova, iar informația ce ține de finanțarea partidului, este publică.

În acest sens, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” a

menționat că, nici o structură statală nu a constatat existența cărorva aparențe de

ilegalitate în finanțarea partidului, cum este specificat în pretinsa investigație, cu

atât mai mult, nu s-au constatat careva legături economice dintre PSRM sau

candidatul PSRM la funcția de Președinte al RM, dnul Igor Dodon, cu SRL

„Exclusiv Media”. Activitatea economică a SRL „Exclusiv Media”, nu are nici o

tangență cu finanțarea PSRM sau a campaniei electorale a dlui Igor Dodon.

Prin urmare, a indicat că, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” este

un partid politic, care activează în condiții legale, beneficiind și de suport bugetar

conform legii. Ce ține de dul Igor Dodon, acesta este candidatul PSRM la funcția

de Președinte al RM, asupra căruia CEC, nu are nici o obiecție. Or, în cazul unor

finanțări din exterior, dnul Igor Dodon ar fi fost exclus din cursa electorală, iar

2

PSRM ar fi suportat sancțiuni, conform Legii nr. 294 din 21 decembrie 2007

privind partidele politice.

Actele, pe care se bazează investigația efectuată de către Iurie Sanduță și

Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială

din Moldova”, sunt sub protecția secretului comercial, acestea fiind dobândite

contrar normelor imperative ale legii. Astfel, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din RM” nu este de acord cu întreaga investigație, or, aceasta, comportă un caracter

ilegal în privința conceptului și modului de abordare al subiectului, nefiind posibilă

dezmințirea, doar a unor pasaje din investigație.

La 02 martie 2017, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM”

a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat obligarea lui Iurie

Sanduță și Asociației Obștești „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate

Editorială din Moldova” de a dezminți informația mincinoasă și denigratoare, care

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională privind finanțarea Partidului

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” din fonduri externe, precum

și privind finanțarea de către PSRM, a campaniei electorale a candidatului la funcția

de Președinte al Republicii Moldova, domnul Igor Dodon, din fonduri externe,

răspândită prin intermediul paginii web, www.rise.md, la 28 septembrie 2016,

conform următorului text de dezmințire: „ Recunoaștem că afirmațiile și/sau

informațiile răspândite despre Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” privind finanțarea acestuia din fonduri externe, precum și privind

finanțarea de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

a campaniei electorale a candidatului la funcția de Președinte al Republicii

Moldova, d-nul Igor Dodon, din fonduri externe, răspândită prin intermediul

paginii web, www.rise.md, la data de 28 septembrie 2016, sunt lipsite de substrat

factologic și nu corespund realității”, încasarea din contul pârâților a prejudiciului

moral în sumă de 10 000 lei și încasarea din contul pârâților a taxei de stat.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” s-a admis parțial,

fiind respinsă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, apelul

declarat de Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” și s-a menținut hotărârea din data

de 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 27 aprilie 2018, Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri

de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, reprezentați de avocatul

Vitalie Zama, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii

din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a deciziei din

18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a

respinge cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva lui Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova” cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și

repararea prejudiciului moral.

3

În motivarea cererii de recurs, recurenții Sanduță și Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au

considerat că instanțale de judecată ierahic inferioare, au interpretat, în mod eronat

legea, și anume, prevederile art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, fiind

pronunțate soluții nemotivate, ceea ce constituie temei de declarare a recursului în

conformitate cu art. 432 alin. 2 lit. c) și art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, recureții au indicat că, articolul „Banii lui Dodon din Bahamas” a fost

publicat în perioada campaniei prezidențiale, din anul 2016, la rubrica

https://www.rise.md/prezidentiale2016, prin care autorul a intenționat să informeze

cititorii, despre fiecare candidat în parte, ce interese au, ce averi dețin, cine sunt

oamenii de încredere și cum sunt finanțați candidații. Informația menționată face

parte din categoria interesului public.

Ce ține de titlul articolului, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, au

invocat că, au inclus în titlu cuvântul „Banii”, deoarece s-a atras atenția că „Banii”,

în sumă de 1 500 000 euro, au fost transferați, cu câteva luni înainte de alegerile

prezidențiale din anul 2016, în Republica Moldova, de la o companie offshore,

printr-o firmă de media, deținută de Corneliu Furculiță, deputat socialist și omul de

încredere al candidatului la funția de președinte a RM, dnul Igor Dodon.

La fel, recurenții au menționat că, au inclus în titlu investigației „Dodon”,

deoarece politicianul Igor Dodon, era unul dintre candidații la funcția de președinte

al Rupublicii Moldova, iar banii, transferați de o companie offshore, au venit pe

contul unei persoane apriopiate dlui Iogor Dodon. De asemenea, au specificat că,

Corneliu Furculiță este unul dintre sponsorii Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”. Mai mult ca atât, au precizt că, dna Galina

Dodon, soția dlui Igor Dodon, era angajată la SRL „Exclusiv Media”, firmă ce

aprține lui Corneliu Furculiță.

Totodată, au indicat că, în perioada alegerilor prezidențiale, RISE Moldova a

publicat mai multe articole despre toți candidații și a încercat să utilizeze, în titluri

numele candidaților la funcția de președinte, și anume, „Ce nu se știe despre Maia

Sandu” https://www.rise.md/prezidentiale2016/ce-nu-se-stie-despre-maia-sandu/,

„Iurie Leacncă, firma din Luxemburg și tranzacția imobiliară cu nucă” https:

//www.rise.md/ prezidentiale2016/iurie- leanca-firma-din-luxemburg-si-

tranzactia-imobiliara-cu-nuca/, „Afacerile și interesele Anei Guțu”

https://www.rise.md/prezidentiale2016/afacerile-si-interesele-anei-gutu/, „Centrul

de Business al lui Ghimpu din Chișinăul vechi” https://www.rise.md

/articol/centrul-de-business-al-lui-ghimpu-din-chisinaul-echi/, „Adevărul despre

„Omul Țopilor”” https://www.rise.md/prezidentiale2016/adevarul-despre-omul-

topilor/.

În acest context, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că

manualele de specialitate jurnalistice, specifică că un titlu de presă trebuie să fie

informativ, dar și atractiv. Ținând cont că acest material de presă, nu este o știre

despre un eveniment la zi, dar este o anchetă jurnalistică, având la bază documente

și se referă la evenimente, care s-au întâmplat în decursul a mai multor luni,

4

jurnalistul poate să își permită un joc de cuvinte, prin care să atragă atenția

cititorului referitor la un context exact. La acel moment, contextul era „candidații

la Prezidențiale”.

Astfel, au specificat că conform Dicționarului explicativ al limbii române,

ediția a II, disponibil pe pagina web https://dexonline.ro/definitie/titlu, „titlu"

înseamnă cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părți distincte a ei,

indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia.

La fel, recurenții au menționat că, conform art. 4 alin. (3) al Legii nr. 64 din

23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, referitor la conținutul

jurnalistic, inclusiv asupra titlului, libertatea de exprimare a mass-mediei admite și

un anumit grad de exagerare sau chiar provocare, cu condiția să nu se denatureze

esența faptelor.

De asemenea, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că,

dnul Igor Dodon, în perioada publicării invetigației, exercita o funcție publică de

deputat și era candidatul la funcția de Președinte a Republicii Moldova, conform

art. 9 alin. (4) a Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010, cu privire la libertatea de

exprimare, persoanele care exercită funcții publice pot fi supuse criticii, iar acțiunile

lor, verificării din partea mass-mediei, în ceea ce privește modul în care și-au

exercitat sau își exercită atribuțiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru

a asigura transparența și exercitarea responsabilă a atribuțiilor lor.

De asemenea, au indicat că titlul articolului, poate fi considerat și o judecată

de valoare, reieșind din noțiunea explicată în art. 2 din Legii nr. 64 din 23 aprilie

2010, cu privire la libertatea de exprimare, care statuează că judecată de valoare

este opinie, comentariu, teorie sau idee care reflectă atitudinea față, de un fapt, a

cărei veridicitate este imposibil de dovedit.

Or, în cazul de față este imposibil de probat că banii dintr-o țară offshore, au

fost transferați direct pe conturile dlui Igor Dodon, însă prin investigație au reușit

să probeze că, banii au fost transferați sponsorilor Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, ceea ce reiese din conținutul anchetei.

La fel, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că, suficiența

substratului factologic a judecăților de valoare, se confirmă prin: „[1]Socialiștii s-

au [2] grupat în jurul unei afaceri secrete cu o [3]companie offshore [4]conectată la

Federația Rusă și [5]creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din

lume -Bahamas. [6] Miza a fost mare: un transfer de peste 30 000 000 lei, sumă

care depășește cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din

2015.” [1]membrii partidului sau persoane afiliate PSRM, [2]Westerby Limited -

firmă din Bahamas cu acționar secret, [3]firmă din Bahamas, offshore, înregistrată

în 1999, compania, a fost administrată până acum de șapte directori interpuși, dintre

care cinci panamezi; [4]clauza arbitraj - „[...] Toate prevederile privind încheierea,

realizarea, disputele, achitarea penalităților privind acest contract, sunt

reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează a fi

examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de

Comerț din Moscova” , [5] a se vedea [2] și [3], [6]autorul materialului opinează

5

că raționamentul, în spatele grupării a fost transferul de 30 de milioane de lei.

[7]Banii au intrat în Republica Moldova, cu câteva luni înainte de prezidențiale,

printr-o firmă de media. [8]În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au

ajuns din această companie la sponsori ai partidului. [9]Unii dintre ei, sunt

politicieni și au urcat pe muntele Athos alături de liderul lor, Igor Dodon, candidatul

cotat cu cele mai mari șanse la fotoliul de președinte. [7]Împrumutul a fost

contractat de SRL „Exclusiv Media” înainte de alegerile prezindențiale,

[8]împrumuturile au fost acordate membrilor de partid si/sau persoanelor afiliate

partidului, [9]potrivit sondajelor Igor Dodon avea cele mai mai șanse să devină

președinte, ceea ce și s-a întâmplat de fapt.

Ce ține de dezmințirea solicitată de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au indicat că,

reclamantul solicită publicarea următorului text pentru dezmințire: „afirmațiile

și/sau informațiile răspândite despre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

privind finanțarea acestuia din fonduri externe, precum și privind finanțarea de

către Partidul socialiștilor din Republica Moldova a campaniei electorale a

candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, domnul Igor Dodon,

din fonduri externe, sunt lipsite de substrat factologic și nu corespund realității”.

În acest sens, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că, nu

au răspândit afirmațiile nominalizate mai sus, în particular, în materialul contestat,

nu se afirmă că: „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova privind finanțarea

acestuia din fonduri externe” și/sau „finanțarea de către Partidul socialiștilor din

Republica Moldova, a campaniei electorale a candidatului la funcția de Președinte

al Republicii Moldova, domnul Igor Dodon, din fonduri externe”.

De fapt, în materialul investigației, Asociația Obștească „Asociația Reporteri

de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” a relatat următoarele:

„Westerby Limited, Bahamas transferă SRL „Exclusiv Media” 33 mii lei (contract

de împrumut); SRL „Exclusiv Media” împrumută mai multe persoane afiliate

PSRM a câte 500 mii lei; Persoanele afiliate PSRM fac donații către Partidul

socialiștilor din Republica Moldova”.

La fel, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au invocat faptul că „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” și „campania electorală a candidatului la

funcția de Președinte al Republicii Moldova, domnul Igor Dodon” este „finanțată

din fonduri externe” este o concluzie a reclamantului, urmare a vizionării

investigației, pentru care Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație

și Securitate Editorială din Moldova” nu poartă răspundere și în consecință nu poate

dezminți afirmațiile, care nu îi aparțin.

Totodată, recurenții au indicat că, în cazul, în care se va constata că judecățile

de valoare, nu au substrat factologic suficient, în acest sens urmeză a fi luate în

considerare prevederile art. 27 Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la

libertatea de exprimare.

6

De asemenea, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu a respectat

procedura de soluționare prealabilă, pe cale extrajudiciară, a prezentei cauze civile.

În acest sens, au invocat prevederile art.15 alin.(l) și (2) din Legea nr. 64 din

23 aprilie 2010, cu privire la libertatea de exprimare, care statuează că, persoana,

care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului

informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea

informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și

compensarea prejudiciului cauzat. Iar, reieșind din prevederile art. 15 alin. (3) din

Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, persoana va

indica în cerere informația pe care o consideră defăimătoare și, în cazul răspândirii

unor relatări cu privire la fapte, circumstanțele care demonstrează că informația este

în esență falsă sau, în cazul răspândirii judecăților de valoare, circumstanșele, care

demonstrează că acestea nu se bazează pe un substrat factologic suficient.

Astfel, au indicat că, în cererea prealabilă, nu s-au regăsit circumstanțe, care

demonstrează că informația din investigație este în esență falsă și nu s-au invocat

circumstanțe, care demonstrează că judecățile de valoare nu se bazează, pe un

substrat factologic suficient.

Prin urmare, recurenții au solicitat scoaterea de pe rol a cerererii de chemare

în judecată depuse de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, în conformitate cu prevederile art. 267 lit. a) Cod de procedură civilă.

Totodată, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri

de Investigație și Securitate Editorială din Moldova” au menționat că, caracterul

neîntemeiat a cererii de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, se constată prin faptul că, materialul

contestat este însoțit, în interiorul textului, de înscrisuri și documente, care

demonstrează veridicitatea celor relatate în investigație.

Mai mult decât atât, recurenții au specificat că, Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” contestă textul integral a materialului

jurnalistic, ceea ce face imposibilă examinarea corespunzătoare a cauzei de

defăimare, or, nu este clar ce informație din investigație trebuie probată.

În ceea ce privește, cerința Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” de a aduce scuze publice, această cerință contravine Legii nr.

64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, or, astfel de cerință este

valabilă în cazul injuriei, care, în speță, lipsește cu desăvârșire. Astfel, au indicat

că, conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la

libertatea de exprimare, reclamantul trebuie să dovedească următoarele: a) pîrîtul a

răspîndit informația; b) informația îl vizează și este defăimătoare; c) informația

constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă; sau d) judecata de

valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient; e) existența și cuantumul

prejudiciului cauzat. În speța dedusă judecății, Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” nu a probat, întrunirea condițiilor, pentru

admiterea cererii de chemare în judecată privind pretinsa defăimare.

7

De asemenea, recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația

Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, au menționat că, în

speța dedusă judecății, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 32 din

Constituția RM, art. 16 Codul civil și prevederile Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010

cu privire la libertatea de exprimare, pentru a admite cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, cu

privire la defăimare.

Recurenții Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, au mai indicat că, scopul urmărit

de autorul materialului contestat, este de a elucida realitatea și nicidecum publicarea

și răspândirea informației ponegritoare, cu scopul de a induce în eroare opinia

publică.

Ce ține de încasarea prejudiciului material și moral, recurenții au indicat că,

conform prevederilor art. 1398, art. 1422 alin. (3) și art. 16 alin. (8) Codul civil

prejudiciul material și moral, se repară în cazurile, când răspânditorul informației

false a acționat cu vinovăție.

La fel, au indicat că, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” nu a justificat adecvat pretențiile de ordin moral, formulate în cererea de

chemare în judecată, iar existența suferințelor fizice și psihice nu înseamnă

numaidecât că reclamantului urmează a fi acordată o compensare de ordin pecuniar.

În aceasta sens, recurenții au invocat că, pentru a stabili dacă interferența poate

fi justificată conform paragrafului 2 al art.10 CEDO, este necesar de a stabili dacă

aceasta este „stabilită de lege”, urmărește un scop legitim conform acelui paragraf

și „este necesară într-o societate democratică”.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv și

în adresa recurenților Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova”, la 02 mai 2018, fapt ce se

confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 5541 (f.d. 57, vol. I).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursul la data de 27 aprilie 2018, în termenul prevăzut la art.

434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 08 iunie 2018, în adresa instanței de recurs, a parvenit referința,

depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” la cererea de recurs

declarată de către Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova”.

Prin referința depusă, s-a solicitat a declara inadmisibil cererea de recurs

depusă de Iurie Sanduță și Asociația Obștească „Asociația Reporteri de Investigație

și Securitate Editorială din Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, din

8

motiv că aceasta nu întrunește temeiurile de admisibilitate prevăzute la art. 433 Cod

de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

9

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Iurie Sanduță și Asociația Obștească

„Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din Moldova”,

reprezentați de avocatul Vitalie Zama.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Sanduță și Asociația

Obștească „Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială din

10

Moldova”, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, împotriva deciziei din

18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

împotriva lui Iurie Sanduță și Asociației Obștești „Asociația Reporteri de

Investigație și Securitate Editorială din Moldova” cu privire la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

11