2ra-277/19 — cu privire la libertatea de exprimare, apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

2ra-277/19 — cu privire la libertatea de exprimare, apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-277/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Vârlan

Instanța de apel: CA Chișinău – I. Țurcan, I. Cotruță, N. Simciuc

DECIZIE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Lilia Vasilevici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia

Vasilevici împotriva lui Ivan Diacov, Procuraturii mun. Chișinău, Trustului „Jurnal

Trust Media”, Agenției de publicitate Reforma Advertising, Întreprinderii cu

Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”, Asociației Presei Independente, Societății

cu Răspundere Limitată „MLD Media”, Societății cu Răspundere Limitată „SG

Media M1”, Moldavian Business Chanell, Ziarului Național, Companiei

„Simpals”, Întreprinderii cu Capital Străin „General Media Group” SRL,

intervenienți accesorii HB „Media” SRL și Viorel Pahomi cu privire la libertatea

de exprimare, apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din data de 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Lilia Vasilevici, s-a menținut hotărârea

din data de 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 04 mai 2015 Lilia Vasilevici a depus cerere de chemare în judecată

concretizată ulterior împotriva lui Ivan Diacov, Procuraturii mun. Chișinău,

Trustului „Jurnal Trust Media”, Agenției de publicitate Reforma Advertising, ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus”, Asociației Presei Independente, SRL „MLD Media”,

SRL „SG Media M1”, Moldavian Business Chanell, Ziarului Național, Companiei

„Simpals”, ÎCS „General Media Group” SRL, intervenienți accesorii HB „Media”

SRL și Viorel Pahomi, prin care a solicitat apărarea libertății de exprimare,

onoarei, demnității și reputației profesionale, solicitînd obligarea pârâților să

dezmintă informațiile false și defăimătoare în adresa sa ca judecător, încasarea

prejudiciului material în mod solidar de la Trustul „Jurnal Trust Media”, Agenția

de publicitate Reforma Advertising, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL în mărime

de 160 000,0 lei, de la Ivan Diacov în mărime de 80 000,0 lei, a prejudiciului

moral de la Trustul „Jurnal Trust Media”, Agenția de Publicitate Reforma

1

Advertising, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL în mărime de 80 000,0 lei și

încasarea de la Trustul „Jurnal Trust Media”, Agenția de Publicitate Reforma

Advertising, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Ivan Diacov a cheltuielilor de

judecată. ( f.d. 3-17,128-146, vol.I)

În motivarea acțiunii Lilia Vasilevici a indicat că procurorul în Procuratura

mun. Chișinău Ivan Diacov, prin intermediul mass-media, în cadrul unor interviuri,

conferințe de presă a difuzat informații false și defăimătoare privitor la activitatea

sa de judecător și anume la examinarea unei cauze penale.

În opinia reclamantei se consideră îndreptățită de a solicita obligarea pârâților

Ivan Diacov, Procuratura mun. Chișinău, Holdingul „Jurnal Trust Media” și

Agenția de publicitate Reforma Advertising să dezmintă, în cel mult 15 zile de la

data intrării în vigoare a hotărârii informațiile false și defăimătoare privitor la

activitatea sa de judecător.

A obliga Asociația Presei Independente, SRL „MLD Media”, SRL „SG

Media M1”, Ziarul Național, Compania „Simpals”, ÎCS „General Media Group”

SRL de a acorda spațiul mediatic pentru dezmințirea declarațiilor false și

defăimătoare difuzare de autorul Ivan Diacov.

Ivan Diacov să dezmintă declarațiile false și defăimătoare difuzate prin

intermediul Trustului „Jurnal Trust Media”, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

Agenția de publicitate Reforma Advertising la www.jurnaltv.md, www.jurnal.md;

HB „Media” SRL la www.realitate.md, postul „TV Realitate”; SRL „MLD

Media” la www.noi.md; SG „Media M1” la postul „TV MDC”; Ziarului Național;

Companiei „Simpals” la site-ul www.point.md, ÎCS „General Media Grup” la

CANAL3.

Dezmințirea informației denigratoare precum că „judecătorul Lilia Vasilevici

este coruptă, a emis multiple hotărâri ilegale, iar despre cazul penal V. Ciornîi: a

emis o sentință ilegală, că V. Ciornîi este recidivist, a fost reținut cu 1,5 kg de

heroină, că pentru eliberarea lui V.Ciornîi de sub arest judecătorul Lilia Vasilevici

a luat mită de 20 000-30 000 euro sau 50 000-60 000 euro, că judecătorul Lilia

Vasilevici a intrat în cărdășie criminală cu procurorul-adjunct V.Gherasimenco”,

urmează a fi difuzată la aceiași rubrică și oră.

Site-ul www.realitatea.md și postul „TV Realitatea” să dezmintă datele false

și ponegritoare că „judecătorul Lilia Vasilevici este implicată în schema coruptă,

care acoperă activitatea criminalilor din narco-business și îi scutește de pedeapsă”.

Site-ul www.noi.md să dezmintă datele false și ponegritoare privind

„complicitatea criminală a judecătorului Lilia Vasilevici cu un subaltern al

procurorului mun. Chișinău I. Diacov cu scopul de a-l scăpa de pușcărie pe un

traficant de droguri, pentru a mușamaliza cazul, judecătorul a pronunțat o decizie

vădit ilegală”.

Site-ul www.moldovacurata.md să dezmintă datele false și ponegritoare

privind „suspiciunile rezonabile” ale procurorului I. Diacov precum că

„judecătorul Lilia Vasilevici este implicată în schema criminală de trafic de

droguri, intenționat a încălcat legea și nu putea „merge” la o asemenea încălcare,

intenționată, fără garanții din partea adjunctului V. Gherasimenco, că nu a făcut

gratuit acest lucru, că a luat mită de 20 000-30 000 euro, că judecătorul a acceptat

și a încălcat legea intenționat”.

CANAL3 să dezmintă datele false și ponegritoare precum că „judecătorul

Lilia Vasilevici a emis verdict ilegal și a eliberat din detenție pe un traficant de

2

droguri, cu un palmares impresionant de antecedente penale; individul a șters-o din

țară și acum este dat în căutare internațională”.

Site-ul www.ziarulnațional.md și postul TV „MBC” să dezmintă informația

falsă și ponegritoare precum că „decizia judecătorului Lilia Vasilevici reprezintă o

încălcare vădită a legii, aceasta fiind pronunțată cu bună știință, că pentru a lua

astfel de decizii, magistraților li se propun sume între 30 000-50 000 euro”.

Site-ul www.point.md să dezmintă datele false și ponegritoare precum că

„judecătorul Lilia Vasilevici a luat mită pe un dosar penal cu inculpatul prins cu

peste un kilogram și jumătate de heroină”.

Lilia Vasilevici a mai menționat că difuzarea prin mass- media, începând cu

anul 2013 a informațiilor cu fapte false și ponegritoare a avut drept consecință

afectarea imaginii sale ca judecător nu numai în fața publicului larg, dar și în fața

colegilor, ceea ce ulterior a dus la o hotărâre fără precedent și anume la

concedierea ei din funcție.

Reclamanta a susținut că difuzarea cu bună – știință a informației false,

denigratoare prin publicațiile respective se dovedește și prin faptul că informația

privitor la dosarul penal V.Ciornîi este publică, plasată pe site-urile instanțelor de

judecată, dar procurorul Ivan Diacov, în virtutea funcției deținute, cunoștea

circumstanțele adevărate: cazul a fost instrumentat de Procuratura mun. Chișinău,

deci pârâții au acționat cu rea-credință, dorind să-i afecteze reputația profesională,

onoarea și demnitatea, inducând opiniei publice faptul că este coruptă și a luat

mită. Mai mult, Ivan Diacov în public indemna instituțiile competente pentru

eliberarea ei din funcția de judecător.

În opinia reclamantei și jurnaliștii au acționat cu rea-credință, publicând date

neadevărate și nu au respectat obligațiile profesionale de a cerceta informațiile pe

care le publică, ori sentința putea fi accesată pe portalul instanțelor de judecată,

însă informațiile au fost difuzate în așa fel încât a dramatiza situația, denaturând

realitatea.

Lilia Vasilevici a solicitat exprimarea scuzelor publice concomitent cu

dezmințirea informației false și defăimătoare în adresa sa ca judecător.

Reclamanta a indicat că în urma acțiunilor nedemne ale pârâților a suportat un

prejudiciu material estimat la suma de 160 000 lei, ori în perioada de denigrare

desfășurată de către Ivan Diacov s-a aflat în concediu neplătit, începând cu 14

octombrie 2014 până la 22 mai 2015, dată când a fost eliberată din serviciu.

Cu referire la pretențiile privind repararea prejudiciului moral Lilia Vasilevici

a indicat că acțiunile pârâților au prezentat un atac mediatic la persoana sa, ceea ce

a discreditat personalitatea sa ca judecător și ca un cetățean de rând.

Prin hotărârea din data de 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia Vasilevici a fost

respinsă ca tardivă. ( f.d.60, 66-69, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data 03 octombrie 2018 a respins

apelul declarat de către Lilia Vasilevici, a menținut hotărârea din data de 06 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 113, 114-121, vol.II)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 30 noiembrie 2018 Lilia

Vasilevici a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 124-133, vol.II)

3

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanțele de judecată au

apreciat arbitrar probele prezentate, ignorând argumentele recurentei, ținând cont

numai de argumentele intimaților, au încălcat și interpretat eronat normele de drept

material și procedural, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor sale fundamentale.

Recurenta a menționat că instanțele de judecată au confundat termenul de

depunere a cererii prealabile și termenul de adresare în instanța de judecată cu

privire la apărarea dreptului la defăimare, ori la caz, nu a fost invocat omiterea

termenului de adresare în instanța de judecată, iar odată cu primirea cererii de

chemare în judecată nu mai poate fi invocat omiterea termenului de depunere a

cererii prealabile.

La 14 februarie 2019 Ivan Diacov a depus referință la cererea de recurs

depusă de către Lilia Vasilevici, prin care a solicitat declararea acesteia

inadmisibile. ( f.d. 147-155, vol.II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 03 octombrie 2018, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 22 octombrie 2018, a

expediat-o participanților la proces la data de 26 octombrie 2018.

Recursul, depus de către Lilia Vasilevici la data de 28 noiembrie 2018, este

depus în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din data de 13 martie 2019 a considerat

recursul admisibil.

Articolul 441 al Codului de procedură civilă, stipulează că în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 445 alin. (1), lit. c) al Codului de procedură civilă instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

Lilia Vasilevici întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele

considerente.

Lilia Vasilevici a solicitat instanței de judecată apărarea libertății de

exprimare, onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea prejudiciului

material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate, reținând acțiunea

înaintată de către Lilia Vasilevici ca fiind tardivă.

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că

informațiile pe care Lilia Vasilevici le consideră false și defăimătoare au fost

4

răspândite de instituțiile mass-media în perioada 26 iunie 2014- 30 ianuarie 2015,

iar cererea prealabilă a fost depusă la data de 09 aprilie 2015.

Prin prisma prevederilor Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la

libertatea de exprimare cererea urma să fie depusă în termen de 20 de zile de la

data la care a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare.

Astfel, au concluzionat că cererea prealabilă depusă la data de 09 aprilie 2015

de către Lilia Vasilevici este depusă peste termenul expres stabilit de norma legală,

care reglementează raportul juridic litigios, iar Lilia Vasilevici nu a solicitat

repunerea în termen și nu a demonstrat temeinicia omiterii termenului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată prematură concluzia instanțelor de judecată, din

considerentele ce preced.

Obiectul prezentului litigiu este reglementat de Legea nr. 64 din 23 aprilie

2010 cu privire la libertatea de exprimare, care instituie două termene și anume de

depunere a cererii prealabile și de depunere a cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 15 al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu

privire la libertatea de exprimare persoana care se consideră defăimată poate

solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației și/sau persoanei juridice care a

răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea

dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat.

Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care

persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare. Acesta este un

termen de prescripție. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate

solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile.

Instanța de recurs reține că scopul procedurii prealabile în litigiile cu privire la

defăimare reiese din dezideratul că persoana care a răspândit informația

defăimătoare sau autorul informației poate să greșească, iar respectarea procedurii

prealabile vine să acorde posibilitatea de a o corecta pe cale extrajudiciară.

La caz, se constată că Lilia Vasilevici în scopul soluționării litigiului pe cale

extrajudiciară a depus cereri prealabile, recepționate de către Procuratura mun.

Chișinău la 09 aprilie 2015, de Ivan Diacov la 09 aprilie 2015 și 10 aprilie 2015, de

Trustul „Jurnal Trust Media” la 10 aprilie 2015, de Ziarul Național ș.a la 10 aprilie

2015 și 14 aprilie 2015.

Cererile prealabile au fost examinate de către Ivan Diacov procuror în

Procuratura mun. Chișinău, SRL „MLD Media”, SRL „General media Grup”, SRL

„SG Media M1”, care au furnizat Liliei Vasilevici răspunsuri.

Astfel, instanțele de judecată urmau să verifice dacă autorul informației și/sau

persoana juridică care au răspândit informația defăimătoare au examinat pe fond

cererea prealabilă sau au refuzat în satisfacere pe motivul omiterii termenului de

prescripție.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că Lilia Vasilevici a

depus cererea prealabilă cu omiterea termenului de prescripție prevăzut de art. 15,

alin. (2) al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare

fără a cerceta dacă autorul informației și/sau persoanele juridice care au răspândit

informația defăimătoare, au refuzat în satisfacerea cererii prealabile anume pe

omiterea termenului de prescripție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că persoana lezată prin prisma art. 16, alin. (6) al

5

Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare poate solicita

repunerea în termen de depunere a cererii prealabile, concomitent cu cererea de

chemare în judecată, doar în cazul în care autorul informației defăimătoare și/sau

persoana juridică care a răspândit-o a refuzat în satisfacerea cererii prealabile pe

motivul omiterii termenului de prescripție.

Tardivitatea cererii prealabile poate fi invocată numai de către persoana căreia

i s-a adresat cererea prealabilă, iar instanța de judecată poate să se expună numai

asupra termenului de depunere a cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 17 al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu

privire la libertatea de exprimare cererea de chemare în judecată cu privire la

defăimare poate fi depusă în termen de 30 de zile. Acest termen curge de la:

a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă;

b) data expirării termenului pentru examinarea cererii prealabile.

(2) Termenul specificat la alin.(1) este termen de prescripție.

(3) Persoana poate fi repusă în termenul de prescripție dacă a omis acest

termen din motive justificate și a înaintat cererea de chemare în judecată în termen

de 30 de zile de la data dispariției motivelor care justifică repunerea în termen.

Instanțele de judecată au concluzionat că cererea de chemare în judecată a fost

înaintată cu omiterea termenului de prescripție, pârâții Compania „Simpals”, Ivan

Diacov, ÎCS „General Media Group” SRL și Asociația Presei Independente au

invocat tardivitatea acțiunii depuse de către Lilia Vasilevici, iar Lilia Vasilevici nu

a solicitat repunerea în termen de înaintare a acțiunii.

Ajungând la această concluzie instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

constatat, care este data de la care începe a curge termenul de 30 de zile pentru

depunerea cererii de chemare în judecată, nu au explicat prin prisma art. 17, alin.

(1) al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare cum s-a

calculat termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

Din materialele dosarului și prin prisma normelor de drept sus- citate instanța

de recurs reține ca fiind întemeiat argumentul Liliei Vasilevici precum că instanțele

de judecată au confundat termenul de depunere a cererii prealabile cu termenul de

depunere a acțiunii.

Astfel, în situația descrisă instanța de apel urmează să stabilească cum a fost

soluționată de către pârâți cererea prealabilă, când a recepționat Lilia Vasilevici

răspunsurile la cererile prealabile și când s-a adresat în instanța de judecată cu

cererea de chemare în judecată privind apărarea libertății de exprimare, onoarei,

demnității și reputației profesionale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel nu

a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, ce au importanță pentru

aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, instanța de recurs

apreciază decizia instanței de apel ca fiind prematură.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanța de apel în condițiile

în care acțiunea a fost respinsă ca tardivă, astfel, potrivit procedurii prevăzute de

către legislația procesuală cauza urmează a fi restituită spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele indicate,

să stabilească legea aplicabilă speței, să verifice temeinicia acțiunii precum și să

verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a

litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor

6

art. 130 al Codului de procedură civilă, probele administrate pe dosar și în

dependență de situația stabilită, în raport cu normele de drept material, să adopte o

hotărâre legală și întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

lărgit ajunge la concluzia de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din data de 03

octombrie 2018, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. c) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Lilia Vasilevici.

Se casează decizia din data de 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia

Vasilevici împotriva lui Ivan Diacov, Procuraturii mun. Chișinău, Trustului „Jurnal

Trust Media”, Agenției de publicitate Reforma Advertising, Întreprinderii cu

Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”, Asociației Presei Independente, Societății

cu Răspundere Limitată „MLD Media”, Societății cu Răspundere Limitată „SG

Media M1”, Moldavian Business Chanell, Ziarului Național, Companiei

„Simpals”, Întreprinderii cu Capital Străin „General Media Group” SRL,

intervenienți accesorii HB „Media” SRL și Viorel Pahomi cu privire la libertatea

de exprimare, apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea

prejudiciului material și moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Maria Ghervas

7