2ra-604/19 — cu privire la anularea ordinului privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației unice, procesului verbal privind stabilirea gradului de vinovăție, încasarea indemnizației unice pentru decesul salariatului,etc.

Dosarul nr. 2ra-604/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Anton, V. Cotorobai, A. Panov

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Vișnevskaia,

reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria

Vișnevskaia împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Basconslux” cu privire

la anularea ordinului privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației

unice, procesului – verbal privind stabilirea gradului de vinovăție, încasarea

indemnizației unice pentru decesul salariatului, dobânzii de întârziere, repararea

prejudiciului moral, obligarea efectuării calculului și achitării sumei de

compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenului

de plată a acestuia, încasarea cheltuielilor de judecată.

împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Maria Vișnevskaia, s-a menținut hotărârea din

21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 16 mai 2016 Maria Vișnevskaia a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Basconslux”,

(în continuare SRL ,,Basconslux”) cu privire la anularea ordinului nr. 20/7 din 05

martie 2016 privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației unice,

procesului – verbal nr.1 din 06 aprilie 2014 privind stabilirea gradului de

vinovăție în survenirea accidentului de muncă mortal, încasarea indemnizației

unice pentru decesul salariatului Mihail Vișnevski, survenit în urma unui accident

de muncă, în sumă de 391 411,20 lei, dobânzii de întârziere pentru neachitarea la

termen a indemnizației unice în sumă de 262 041,62 lei, repararea prejudiciului

moral în sumă de 2 000 000 lei, obligarea efectuării calculului și achitării sumei

de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea

termenului de plată a acestuia și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.6-12, 123-

125, 133-136, 143-145, 148-156)

1

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este soția decedatului Mihail

Vișnevski, care a fost angajat în calitate de zidar în cadrul SRL ,,Basconslux”, în

baza contractului individual de muncă nr.193 din 01 iunie 2011. În luna februarie

2014, Mihail Vișnevski a activat la șantierul de pe str. Melestiu, 24, mun.

Chișinău. La 07 februarie 2014, Mihail Vișnevski a căzut în gol de la etajul 12, de

la înălțimea de 33,4 m, din cauza că în timpul descărcării paletei cu plăci nu au

fost respectate cerințele de securitate în timpul efectuării lucrărilor de încărcare -

descărcare. Ca urmare a căderii Mihail Vișnevski a decedat.

Conform procesului-verbal privind cercetarea accidentului de muncă

întocmit de Inspectoratul de Stat al Muncii la 11 aprilie 2014, accidentul de muncă

mortal, suferit de salariatul Mihail Vișnevski la 07 februarie 2014 s-a constatat ca

accident de muncă și s-a înregistrat la SRL ,,Basconslux”.

Reclamanta a indicat că la 25 februarie 2016 a expediat în adresa SRL

,,Basconslux” o cerere, prin care societatea a fost notificată despre obligația de a

achita suma despăgubirii cu titlu de indemnizație unică pentru decesul angajatului

Mihail Vișnevski și a prejudiciului moral. SRL ,,Basconslux” prin răspunsul din

17 martie 2016 i-a comunicat că i se va acorda indemnizația unică în sumă de

117 423,36 lei, în temeiul procesului-verbal nr.1 din 06 aprilie 2014, prin care

s-a pretins că a fost stabilită cota procentuală de răspundere a decedatului Mihail

Vișnevski. Susține că nu este de acord cu suma indemnizației unice, deoarece

salariul mediu lunar al decedatului Mihail Vișnevski pentru ultimii 2 ani constituie

3 261 lei, respectiv salariul mediu anual pentru 10 ani constituie suma de

391 411,20 lei.

Maria Vișnevskaia a mai menționat că pe cauza dată a fost pornit un dosar

penal în privința lui Croitoru Petru, care îndeplinea funcția de diriginte de șantier

la SRL ,,Basconslux” în momentul producerii accidentului, care prin hotărârile

judecătorești a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.183 alin.(2) Cod penal.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Maria

Vișnevskaia. S-au declarat nule ordinul nr.20/7 din 05 martie 2016 cu privire la

acordarea indemnizației unice în sumă de 117 423, 36 lei și procesul-verbal nr.1

din 06 aprilie 2014 al comitetului pentru securitate și sănătate în muncă al SRL

,,Basconslux”, prin care s-a stabilit gradul de vinovăție în producerea accidentului

de muncă mortal a lui Mihail Vișnevski-70%, macaragiului Ion Bovbalan-20% și

a dirigintelui de șantier Petru Croitoru-10%. S-a încasat din contul SRL

,,Basconslux” în beneficiul Mariei Vișnevskaia indemnizația unică pentru decesul

salariatului Vișnevski Mihail, survenit în urma unui accident de muncă în sumă de

195 660 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. (f.d. 163, 170-177)

Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Maria Vișnevskaia, s-a menținut hotărârea din

21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.213, 214-227)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut

prevederile art.18 al Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din

10 iulie 2008 și art.15 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi,

organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă

sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni

2

profesionale, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.513 din 11

august 1993, potrivit cărora în cazul când accidentul de muncă, ce a cauzat

pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului, s-a produs nu numai din

vina întreprinderii, ci și ca urmare a imprudenței accidentatului, se aplică

răspunderea mixtă. În cazul acesta cuantumul indemnizației unice se micșorează

în dependență de gradul de vinovăție al accidentatului în producerea accidentului

de muncă. Instanțele de judecată au concluzionat că vinoveți de producerea

accidentului se fac ambele părți atât angajatorul cât și salariatul care se afla în

stare de ebrietate, astfel purtând o răspundere pentru producerea accidentului dat

în mărime de 50% fiecare. În condițiile vinovăției mixte, aflarea în stare de

ebrietate a accidentatului, instanțele de judecată au concluzionat ca fiind lipsită de

temei pretenția cu privire la compensarea prejudiciului moral. Totodată au respins

și pretențiile privind încasarea dobânzii de întârziere, fiind neaplicabilă speței. Ca

neîntemeiată și neprobată a fost considerată și pretenția privind obligarea

efectuării calcului și achitării sumei de compensare a pierderii unei părți din

salariu, nestabilindu-se încălcarea termenului de plată a acestuia.

La 22 ianuarie 2019 Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia

Vladimirov, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și hotărârii

instanței de fond în partea respingerii acțiunii, cu emiterea în această parte a unei

hotărâri de admitere a acțiunii integral. (f.d.230-240)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, au apreciat arbitrar probele, ceea ce a condus la favorizarea celeilalte

părți și a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 18 octombrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 21 noiembrie

2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 23 noiembrie 2018,

recepționată la 24 noiembrie 2018. (f.d.242) Astfel, recursul declarat de către

Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, la 22 ianuarie

2019, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, este inadmisibil

din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului

atestă, că Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, a

indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

3

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia

Vladimirov, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către

instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia

Vladimirov, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul

Natalia Vladimirov, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),

440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

dispune:

Recursul, declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul

Natalia Vladimirov, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5