2ra-604/19 — cu privire la anularea ordinului privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației unice, procesului verbal privind stabilirea gradului de vinovăție, încasarea indemnizației unice pentru decesul salariatului,etc.

Dosarul nr. 2ra-604/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Anton, V. Cotorobai, A. Panov ÎNCHEIERE 27 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Vișnevskaia împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Basconslux” cu privire la anularea ordinului privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației unice, procesului – verbal privind stabilirea gradului de vinovăție, încasarea indemnizației unice pentru decesul salariatului, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral, obligarea efectuării calculului și achitării sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenului de plată a acestuia, încasarea cheltuielilor de judecată.

împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Maria Vișnevskaia, s-a menținut hotărârea din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 16 mai 2016 Maria Vișnevskaia a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Basconslux”, (în continuare SRL ,,Basconslux”) cu privire la anularea ordinului nr. 20/7 din 05 martie 2016 privind stabilirea și achitarea cuantumului indemnizației unice, procesului – verbal nr.1 din 06 aprilie 2014 privind stabilirea gradului de vinovăție în survenirea accidentului de muncă mortal, încasarea indemnizației unice pentru decesul salariatului Mihail Vișnevski, survenit în urma unui accident de muncă, în sumă de 391 411,20 lei, dobânzii de întârziere pentru neachitarea la termen a indemnizației unice în sumă de 262 041,62 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 2 000 000 lei, obligarea efectuării calculului și achitării sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenului de plată a acestuia și încasarea cheltuielilor de judecată.

(f.d.6-12, 123- 125, 133-136, 143-145, 148-156) 1 În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este soția decedatului Mihail Vișnevski, care a fost angajat în calitate de zidar în cadrul SRL ,,Basconslux”, în baza contractului individual de muncă nr.193 din 01 iunie 2011. În luna februarie 2014, Mihail Vișnevski a activat la șantierul de pe str. Melestiu, 24, mun. Chișinău. La 07 februarie 2014, Mihail Vișnevski a căzut în gol de la etajul 12, de la înălțimea de 33,4 m, din cauza că în timpul descărcării paletei cu plăci nu au fost respectate cerințele de securitate în timpul efectuării lucrărilor de încărcare - descărcare. Ca urmare a căderii Mihail Vișnevski a decedat. Conform procesului-verbal privind cercetarea accidentului de muncă întocmit de Inspectoratul de Stat al Muncii la 11 aprilie 2014, accidentul de muncă mortal, suferit de salariatul Mihail Vișnevski la 07 februarie 2014 s-a constatat ca accident de muncă și s-a înregistrat la SRL ,,Basconslux”.

Reclamanta a indicat că la 25 februarie 2016 a expediat în adresa SRL ,,Basconslux” o cerere, prin care societatea a fost notificată despre obligația de a achita suma despăgubirii cu titlu de indemnizație unică pentru decesul angajatului Mihail Vișnevski și a prejudiciului moral. SRL ,,Basconslux” prin răspunsul din 17 martie 2016 i-a comunicat că i se va acorda indemnizația unică în sumă de 117 423,36 lei, în temeiul procesului-verbal nr.1 din 06 aprilie 2014, prin care s-a pretins că a fost stabilită cota procentuală de răspundere a decedatului Mihail Vișnevski. Susține că nu este de acord cu suma indemnizației unice, deoarece salariul mediu lunar al decedatului Mihail Vișnevski pentru ultimii 2 ani constituie 3 261 lei, respectiv salariul mediu anual pentru 10 ani constituie suma de 391 411,20 lei.

Maria Vișnevskaia a mai menționat că pe cauza dată a fost pornit un dosar penal în privința lui Croitoru Petru, care îndeplinea funcția de diriginte de șantier la SRL ,,Basconslux” în momentul producerii accidentului, care prin hotărârile judecătorești a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.183 alin.(2) Cod penal. Prin hotărârea din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Vișnevskaia. S-au declarat nule ordinul nr.20/7 din 05 martie 2016 cu privire la acordarea indemnizației unice în sumă de 117 423, 36 lei și procesul-verbal nr.1 din 06 aprilie 2014 al comitetului pentru securitate și sănătate în muncă al SRL ,,Basconslux”, prin care s-a stabilit gradul de vinovăție în producerea accidentului de muncă mortal a lui Mihail Vișnevski-70%, macaragiului Ion Bovbalan-20% și a dirigintelui de șantier Petru Croitoru-10%.

S-a încasat din contul SRL ,,Basconslux” în beneficiul Mariei Vișnevskaia indemnizația unică pentru decesul salariatului Vișnevski Mihail, survenit în urma unui accident de muncă în sumă de 195 660 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. (f.d. 163, 170-177) Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Maria Vișnevskaia, s-a menținut hotărârea din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

(f.d.213, 214-227) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut prevederile art.18 al Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008 și art.15 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni 2 profesionale, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.513 din 11 august 1993, potrivit cărora în cazul când accidentul de muncă, ce a cauzat pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului, s-a produs nu numai din vina întreprinderii, ci și ca urmare a imprudenței accidentatului, se aplică răspunderea mixtă.

În cazul acesta cuantumul indemnizației unice se micșorează în dependență de gradul de vinovăție al accidentatului în producerea accidentului de muncă. Instanțele de judecată au concluzionat că vinoveți de producerea accidentului se fac ambele părți atât angajatorul cât și salariatul care se afla în stare de ebrietate, astfel purtând o răspundere pentru producerea accidentului dat în mărime de 50% fiecare. În condițiile vinovăției mixte, aflarea în stare de ebrietate a accidentatului, instanțele de judecată au concluzionat ca fiind lipsită de temei pretenția cu privire la compensarea prejudiciului moral. Totodată au respins și pretențiile privind încasarea dobânzii de întârziere, fiind neaplicabilă speței.

Ca neîntemeiată și neprobată a fost considerată și pretenția privind obligarea efectuării calcului și achitării sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu, nestabilindu-se încălcarea termenului de plată a acestuia. La 22 ianuarie 2019 Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și hotărârii instanței de fond în partea respingerii acțiunii, cu emiterea în această parte a unei hotărâri de admitere a acțiunii integral. (f.d.230-240) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar probele, ceea ce a condus la favorizarea celeilalte părți și a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 18 octombrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 21 noiembrie 2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 23 noiembrie 2018, recepționată la 24 noiembrie 2018. (f.d.242) Astfel, recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, la 22 ianuarie 2019, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de 3 către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 dispune: Recursul, declarat de către Maria Vișnevskaia, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5