2ra-283/19 — incasarea pensiei de intretinere, obligarea la participarea viitoarelor cheltuieli si decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei de intretinere, obligarea la participarea viitoarelor cheltuieli si decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- limitele apelului, temeiurile de emitere a deciziei suplimentare
2ra-283/19 — incasarea pensiei de intretinere, obligarea la participarea viitoarelor cheltuieli si decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosar nr. 2ra-283/19
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Gîrleanu)
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)
D E C I Z I E
06 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena
Rozembac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Istrati
împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor
copilului Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor, obligarea participării la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru
întreținerea copilului minor și decăderea din drepturile părintești,
împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care
s-a respins apelul declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena
Rozembac și s-a admis apelul declarat de Oleg Istrati, reprezentat de către avocatul
Sorin Corceac și avocatul stagiar Marcela Cioară, s-a modificat hotărârea din data
de 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
și a deciziei suplimentare din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a modificat hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, în partea încasării cheltuielilor de judecată și a cheltuielilor de asistență
juridică,
c o n s t a t ă:
La 03 august 2017, Viorica Istrati a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor
copilului Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor, obligarea participării la cheltuielile suplimentare pentru întreținerea
copilului minor și decăderea din drepturile părintești.
În motivarea acțiunii, reclamanta Viorica Istrati a indicat că a fost căsătorită cu
pîrîtul Oleg Istrati, iar din această căsătorie au un copil minor comun Xxxxx Istrati.
1
Reclamanta a menționat că prin hotărîrea din 05 octombrie 2010 a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău s-a desfăcut căsătoria între Oleg Istrati și Viorica Istrati și
s-a determinat locul de trai al copilului minor Xxxxx Istrati la domiciliul mamei.
Astfel, reclamanta Viorica Istrati a invocat că după divorț și pînă în prezent
copilul minor Xxxxx Istrati locuiește cu ea, fiind întreținută și educată nemijlocit de
către aceasta, iar la momentul actual sunt stabilite cu traiul în Italia.
Reclamanta a indicat că deși s-a adresat către Oleg Istrati cu solicitarea de a
participa la întreținerea copilului minor, aceste solicitări au rămas nesoluționate sau
au fost satisfăcute neesențial.
La fel, pentru soluționarea problemei pe cale amiabilă la 31 ianuarie 2017
Viorica Istrati s-a adresat către Oleg Istrati cu cerere prealabilă, prin care a solicitat
participarea acestuia la întreținerea copilului minor cu suma de 250 euro lunar și a
plăților suplimentare cu 30 euro lunar, pînă la atingerea majoratului de către copilul
minor Xxxxx Istrati, precum și a plăților de întreținere pentru perioada anterioară, în
sumă de aproximativ 7500 euro, sume ce urmau a fi transferate pînă la data de 15 a
lunii în care se efectuează plata, la contul prezentat de reclamantă.
Reclamanta a invocat că cererea prealabilă a rămas fără răspuns din partea
pîrîtului Oleg Istrati.
Reclamanta Viorica Istrati a menționat că Oleg Istrati nu este încadrat în cîmpul
muncii în Republica Moldova, dar locuiește de mai mulți ani în Spania.
La fel, reclamanta a indicat că la stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul
minor, instanța urmează să țină cont de contractul de chirie, ce prevede achitarea
lunară a sumei de 500 euro, achitarea serviciilor de telefonie ce constituie
aproximativ 1 031,37 euro, pentru anul 2016, plata pentru energia electrică ce
constituie aproximativ 185 euro pentru perioada de iarnă și aproximativ 70 euro
pentru perioada de vară și plățile periodice ce se fac la instituția de învățămînt, ce
variază începînd cu 65 euro.
Cu referire la pretenția privind decăderea din drepturile părintești, reclamanta
Viorica Istrati a invocat că după căsătorie Oleg Istrati a manifestat atitudine
neglijentă față de creșterea și educarea copilului Xxxxx Istrati, care la moment nu-l
recunoaște pe pîrît ca fiindu-i tată. Iar, prin acțiunile sau inacțiunile înterprinse, Oleg
Istrati a pus în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului Xxxxx Istrati,
dezvoltarea ei morală, nu a asigurat-o cu condiții de trai neasigurînsu-i acesteea
dreptul la învățătură și instruire.
Reclamanta a menționat că avînd nevoie de acordul tatălui Oleg Istrati pentru
perfectarea actelor copilului minor Xxxxx Istrati, acest acord a fost obținut după
achitarea de către Viorica Istrati a costului de perfectare a procurii solicitate.
Respectiv, după decăderea din drepturile părintești a lui Oleg Istrati nu va mai
fi necesar acordul acestuia pentru satisfacerea intereselor copilului minor Xxxxx
Istrati.
În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea în baza prevederilor Convenției
Internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, art. 51, 54,
2
58, 60, 67, 74, 75 Codul familiei, ale Legii nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind
drepturile copilului.
Prin urmare, reclamanta Viorica Istrati a solicitat admiterea acțiunii, încasarea
din contul lui Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati a pensiei de întreținere pentru
copilul minor Xxxxx Istrati, în sumă bănească fixă, pînă la atingerea majoratului, a
pensiei de întreținere pentru copilul minor Xxxxx Istrati pentru perioada anterioară,
în mărime de 7 500 euro și decăderea pîrîtului Oleg Istrati din drepturile părintești
asupra copilul minor Xxxxx Istrati.
La 21 martie 2018 reclamanta Viorica Istrati a depus cerere de concretizare a
acțiunii, în care suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată a
menționat că Oleg Istrati nu are loc de muncă pe teritoriul Republicii Moldova și
nici careva venit, însă conform declarațiilor reprezentantului pîrîtului, acesta se află
la momentul actual la evidență ca șomer la organul competent spaniol, de unde
primește o anumită indemnizație.
La fel, reclamanta a menționat că pensia de întreținere urmează a fi încasată și
pentru perioadele anterioare, deoarece pînă în prezent s-a eschivat de la plata pensiei
de întreținere.
Reclamanta Viorica Istrati a invocat că Legea nr. 152 din 05 iulie 2012 cu
privire la minimul de existență, nu prevede cheltuieli necesare pentru dezvoltarea
copilului cum ar fi: procurarea cărților, frecventarea anumitor secții sportive sau de
creație, îmbolnăviri etc, activități necesare creșterii și evoluării psiho-emoționale
echilibrate a copilului. Respectiv, pîrîtul trebuie să-și execute obligația de participare
la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului Xxxxx Istrati,
suportate în legătură cu frecventarea instituției de învățămînt și a stării de sănătate.
Prin urmare, reclamanta Viorica Istrati a solicitat încasarea de la pîrîtul Oleg
Istrati în beneficiul reclamantei Viorica Istrati a pensiei de întreținere pentru copilul
minor Xxxxx Istrati, în mărime de 1/4 cotă-parte din toate sursele de venit lunar,
precum și suma fixă de 271 euro lunar, începînd cu 03 august 2017 și pînă la
atingerea majoratului copilului minor; a pensiei de întreținere pentru copilul minor
Xxxxx Istrati pentru perioada anterioară 26 octombrie 2010 -31 ianuarie 2017, în
mărime de 7 500 euro și pentru perioada 31 ianuarie 2017 – 03 august 2017, în
mărime de 1960 euro; obligarea pîrîtului Oleg Istrati să participe la viitoarele
cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor Xxxxx Istrati, în legătură
cu frecventarea instituției de învățămînt și stării de sănătate, decăderea pîrîtului Oleg
Istrati din drepturile părintești asupra copilului minor Xxxxx Istrati și încasarea de
la pîrîtul Oleg Istrati în beneficial Vioricăi Istrati a cheltuielilor judiciare în mărime
de 1366,65 lei și a cheltuielilor de asistență juridică.
Prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Viorica Istrati, reprezentată
de avocatul Elena Rozembac împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu
Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău
privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1/4 din
toate sursele de venit și în sumă fixă de 270 euro, încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului minor pe perioada anterioară 26 octombrie 2010 –
31 ianuarie 2017, în mărime de 7 500 euro, pentru perioada 31 ianuarie 2017 –
03 august 2017, în mărime de 1 960 euro, obligarea pîrîtului să participe la viitoarele
3
cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor în legătură cu
frecventarea instituției de învățămînt și îmbolnăvirii, decăderea din drepturile
părintești a pîrîtului Oleg Istrati și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de
la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, pensie pentru întreținerea copilului
minor Xxxxx Istrati, în mărime de 4 000 lei lunar, începînd cu 03 august 2017 și
pînă la atingerea majoratului copilului minor. S-a încasat de la Oleg Istrati în
beneficiul Vioricăi Istrati, cheltuielile de judecare a cauzei în mărime de
1 366,65 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 6 000 lei. S-a încasat
de la Oleg Istrati în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei. În rest, se
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Viorica Istrati, reprezentată de
avocatul Elena Rozembac privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului
minor pentru perioada anterioară 26 octombrie 2010 – 31 ianuarie 2017 în mărime
de 7 500 euro, pentru perioada 31 ianuarie 2017 – 03 august 2017 în mărime de
1 960 euro, obligarea pîrîtului să participe la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru
întreținerea copilului minor în legătură cu frecventarea instituției de învățămînt și
îmbolnăvirii, decăderea din drepturile părintești a pîrîtului Oleg Istrati.
Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac și s-a admis
apelul declarat de Oleg Istrati, reprezentat de către avocatul Sorin Corceac și
avocatul stagiar Marcela Cioară. S-a modificat hotărârea din 29 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Viorica Istrati împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu
Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu
privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, obligarea participării la
viitoarele cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor și decăderea din
drepturile părintești, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor după
cum urmează: s-a micșorat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor,
Xxxxx Istrati, încasată de la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, de la 4 000 de
lei lunar până la 2 000 de lei lunar, începând cu 03 august 2017 până la atingerea
majoratului de către copil. În rest, s-a menținut hotărârea din 29 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
s-a modificat hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
în partea încasării cheltuielilor de judecare a cauzei și a cheltuielilor de asistență
juridică și s-a micșorat suma cheltuielilor de judecare a cauzei încasate de la Oleg
Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, de la 1 366,65 de lei până la 693,32 de lei și suma
cheltuielilor de asistență juridică de la 6 000 de lei până la 4 000 de lei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Colegiul menționează că copia
deciziei motivate din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei
suplimentare din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată
participanților la proces, la data de 01 octombrie 2018, conform informației anexate
la materialele cauzei (f.d.74 vol. II), însă date despre recepționarea acestora de către
recurentă la materialele cauzei lipsesc.
4
Totodată, instanța de recurs relevă că decizia din 18 septembrie 2018 a Curții
de Apel Chișinău și decizia suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău au fost publicate pe portalul instanțelor de judecată la 12 octombrie 2018.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat
de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac, prin intermediul
oficiului poștal la 03 decembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434
alin. (1) Cod de procedură civilă.
Prin cererea de recurs, Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac
a solicitat admiterea recursului, casarea deciziilor contestate, cu pronunțarea unei
noi hotărîri prin care să fie menținută hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului
minor și a cheltuielilor de judecată, iar în partea încasării pensiei pentru întreținerea
copilului minor pe perioada anterioară 26 octombrie 2010 – 31 ianuarie 2017, în
mărime de 7 500 euro, pentru perioada 31 ianuarie 2017 – 03 august 2017, în mărime
de 1 960 euro, obligarea pîrîtului să participe la viitoarele cheltuieli suplimentare
pentru întreținerea copilului minor în legătură cu frecventarea instituției de
învățămînt și îmbolnăvirii și decăderea din drepturile părintești a pîrîtului Oleg
Istrati, să fie pronunțată o nouă hotărîre prin care să fie admise integral aceste
pretenții.
În motivarea cererii de recurs, recurenta Viorica Istrati a indicat că deciziile
instanței de apel sunt neîntemeiate și ilegale, emise cu încălcarea și aplicarea eronată
a normele de drept material și a normele de drept procedural.
Recurenta a menționat că litigiul a fost judecat în absența acesteia și a
reprezentantului ei, nefiindu-le comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, iar
aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară, nefiind cercetate și
apreciate, examinarea cererii de apel a avut loc în afara orelor de program.
Astfel, recurenta a invocat că cererea de apel depusă de Viorica Istrati, precum
și cererea de apel depusă de Oleg Istrati urma să fie examinată la 18 septembrie
2018, ora 15.00, însă examinarea aceasteia a început la ora 17.20-17.40, cu
pronunțarea deciziei la 20.00, deși programul de lucru a Curții de Apel Chișinău este
08.30-17.00.
Recurenta Viorica Istrati a indicat că probele prezentate de ea în cadrul ședinței
de judecată din 18 septembrie 2018 nu au fost cercetate. Astfel, instanța de apel nu
a dat apreciere faptului că Oleg Istrati a primit indemnizație de șomaj pentru o
perioadă mică, februarie 2018-iulie 2018, în mărime de 800 euro, precum și faptului
că titlu executoriu emis de prima instanță a rămas neexecutat de Oleg Istrati pînă la
examinarea apelurilor respective.
La fel, recurenta a menționat că instanța de apel nu au examinat sub toate
aspectele cererile de apel, motiv din care a fost nevoie de emiterea unei decizii
suplimentare, din oficiu, cu referire la repartizarea cheltuielilor de judecată, deși
Oleg Istrati prin cererea de apel a solicitat instanței de apel casarea hotărîri primei
instanțe în partea încăsării cheltuielilor de judecată.
Recurenta a specificat că instanța de apel eronat a reținut că la dosar nu sînt
anexate probe care ar confirma faptul că Oleg Istrati nu a întreținut copilul minor în
perioada cînd locuiau împreună în Spania, ori reclamanta a solicitat încasarea pensiei
5
de întreținere a copilului minor pentru perioada de după divorț, timp în care copilul
minor Xxxxx Istrati a locuit doar cu mama Viorica Istrati.
Recurenta Viorica Istrati a indicat că este neîntemeiat argumentul reținut de
instanța de apel precum că, Viorica Istrati singură a decis de a trece cu traiul în altă
țară, asumîndu-și o astfel de decizie, ori recurenta a trecut cu traiul în Italia imediat
după divorț și copilul dispune de dreptul la toate prestațiile familiale și cheltuielile
ocazionate de creștereaa copilului, chiar dacă acestea au fost efectuate în altă țară.
Cu referire la calculele efectuate și anexate la materialele dosarului, precum că
în aceste calcule sunt incluse cheltuielile pentru achitarea energiei electrice, telefon,
internet ce se referă la afacerea recurentei, Viorica Istrati a menționat că aceste
cheltuieli nu au fost supuse dezbaterii de către instanța de apel.
La fel, recurenta a invocat că instanța de apel greșit a conchis că nu a probat
cheltuielile suplimentare pentru întreținerea copilului minor în viitor și nu au fost
stabilite circumstanțe excepționale, care ar genera încasarea cheltuielilor
suplimentare pentru întreținerea copilului. Or, instanța de apel a interpretat eronat
art. 79 al Codului familiei. La materialele cauzei sînt anexate probe cu privire la
achitarea poliței de asigurare medicală a copilului.
Recurenta Viorica Istrati a indicat că instanța de apel eronat a reținut că Oleg
Istrati nu se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata
pensiei de întreținere. Ori, Oleg Istrati nu a executat titlu executoriu privind achitarea
pensiei de întreținere, emis de prima instanță, pînă la momentul examinării cererilor
de apel.
Mai mult, recurenta a menționat că Oleg Istrati ascunde cuantumul
indemnizației de șomaj, nu recunoaște faptul că pînă la primirea indemnizației de
șomaj a activat, nu a prezentat probe cu privire la acordarea unor sume pentru
întreținerea copilului. Intimatul nu cunoaște unde și în ce clasă studiază copilul, nu
cunoaște reușitele, nu-l vizitează, nu-l i-a în vacanțe, nu contribuie la dezvoltarea
fizică, socială, intelectuală, psihologică a copilului și îi limitează dreptul la libera
circulație a copilului, prin refuzul de a-și da acordul la perfectarea actelor.
Recurenta Viorica Istrati a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere tuturor
argumentelor prezentate în cererea de apel a recurentei. Iar, instanța de apel a admis
apelul declarat de Oleg Istrati din considerentul că acesta locuiește în Spania și este
șomer. Deși, în cererea de chemare în judecată depusă la 03 august 2017, Viorica
Istrati a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului minor pînă la atingerea
majoratului copilului minor, iar perioada de șomaj a lui Oleg Istrati a constituit doar
perioada februarie 2018 - iunie/iulie 2018. Respectiv, la data examinării cererilor de
apel, 18 septembrie 2018, Oleg Istrati nu mai era șomer.
Recurenta a indicat că instanța de apel eronat a aplicat valoarea minimului de
existență la calcularea cuantumului pensiei de întreținere. Ori, la stabilirea
cuantumului pensiei de întreținere urmează a fi luat în calcul nivelul anterior de
asigurare materială a copilului, dar nu minimul de existență.
Cu referire la decizia suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, recurenta Viorica Istrati a menționat că este una ilegală și nefondată, fiind
emisă în lipsa participanților la dosar, fără citarea acestora.
Recurenta a invocat că decizia suplimentară a fost emisă din oficiu și instanța
de apel greșit a ajuns la concluzia că cererea de apel depusă de Oleg Istrati a fost
6
admisă parțial, iar cererea de apel depusă de Viorica Istrati a fost respinsă și a
compensat cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții și
proporțional părții respinse din pretenții.
Recurenta Viorica Istrati a indicat că pentru reprezentarea în instanța de apel
sau efectuarea altor cheltuieli de judecare a cauzei nu au fost anexate probe
suplimentare în instanța de apel. Respectiv, prima instanță a admis solicitarea
Vioricăi Istrati privind stabilirea și încasarea pensiei de întreținere de la Oleg Istrati,
fiind menținută și prin decizia instanței de apel, doar cu modificarea cuantumului
pensie.
Iar, cheltuielile de judecare a cauzei ce țin de achitarea serviciilor de traducere
și expediere a scrisorilor în scopul stabilirii venitului lui Oleg Istrati, stabilirii
domiciliului oficial al acestuia sunt pertinente pentru stabilirea și încasarea pensiei
de întreținere pentru copilul minor.
La data de 22 ianuarie 2019, în adresa lui Oleg Istrati și intervenientei accesorii
Direcției pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani, mun. Chișinău a fost
expediată copia recursului declarat de către Viorica Istrati, reprezentată de avocatul
Elena Rozembac (f.d.85 vol. II), însă intimatul Oleg Istrati și Direcția pentru
protecția drepturilor copilului Rîșcani, mun. Chișinău nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit, la cererea de recurs
declarată de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac.
Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de către Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac împotriva
deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei suplimentare
din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.
Verificând decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia
suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în limitele
controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune
admiterea recursului și casarea decizilor recurate, cu trimiterea cauzei la rejudecare
la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, pentru motivele ce succed.
În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din materialele cauzei, Colegiul reține că la 03 august 2017, Viorica Istrati a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu
Direcția pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, obligarea participării la cheltuielile
suplimentare pentru întreținerea copilului minor și decăderea din drepturile
părintești (f.d.1-6 vol. I).
7
Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta Viorica Istrati și-a concretizat
acțiunea și a solicitat încasarea de la pîrîtul Oleg Istrati în beneficiul reclamantei
Viorica Istrati a pensiei de întreținere pentru copilul minor Xxxxx Istrati, în mărime
de 1/4 cotă-parte din toate sursele de venit lunar, precum și suma fixă de 271 euro
lunar, începînd cu 03 august 2017 și pînă la atingerea majoratului copilului minor; a
pensiei de întreținere pentru copilul minor Xxxxx Istrati pentru perioada anterioară
26 octombrie 2010 -31 ianuarie 2017, în mărime de 7 500 euro și pentru perioada
31 ianuarie 2017 – 03 august 2017, în mărime de 1960 euro; obligarea pîrîtului Oleg
Istrati să participe la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului
minor Xxxxx Istrati, în legătură cu frecventarea instituției de învățămînt și stării de
sănătate, decăderea pîrîtului Oleg Istrati din drepturile părintești asupra copilului
minor Xxxxx Istrati și încasarea de la pîrîtul Oleg Istrati în beneficial Vioricăi Istrati
a cheltuielilor judiciare în mărime de 1366,65 lei și a cheltuielilor de asistență
juridică (f.d.181-187 vol. I).
Prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Viorica Istrati, reprezentată
de avocatul Elena Rozembac împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu
Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău
privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1/4 din
toate sursele de venit și în sumă fixă de 270 euro, încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului minor pe perioada anterioară 26 octombrie 2010 –
31 ianuarie 2017, în mărime de 7 500 euro, pentru perioada 31 ianuarie 2017 –
03 august 2017, în mărime de 1 960 euro, obligarea pîrîtului să participe la viitoarele
cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor în legătură cu
frecventarea instituției de învățămînt și îmbolnăvirii, decăderea din drepturile
părintești a pîrîtului Oleg Istrati și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de
la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, pensie pentru întreținerea copilului
minor Xxxxx Istrati, în mărime de 4 000 lei lunar, începînd cu data de 03 august
2017 și pînă la atingerea majoratului copilului minor. S-a încasat de la Oleg Istrati
în beneficiul Vioricăi Istrati, cheltuielile de judecare a cauzei în mărime de
1 366,65 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 6 000 lei. S-a încasat
de la Oleg Istrati în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei. În rest, se
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Viorica Istrati, reprezentată de
avocatul Elena Rozembac privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului
minor pentru perioada anterioară 26 octombrie 2010 – 31 ianuarie 2017 în mărime
de 7 500 euro, pentru perioada 31 ianuarie 2017 – 03 august 2017 în mărime de
1 960 euro, obligarea pîrîtului să participe la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru
întreținerea copilului minor în legătură cu frecventarea instituției de învățămînt și
îmbolnăvirii, decăderea din drepturile părintești a pîrîtului Oleg Istrati (f.d.202-213
vol. I).
Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena Rozembac și s-a admis
apelul declarat de Oleg Istrati, reprezentat de către avocatul Sorin Corceac și
avocatul stagiar Marcela Cioară. S-a modificat hotărârea din 29 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Viorica Istrati împotriva lui Oleg Istrati, intervenient accesoriu
8
Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu
privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, obligarea participării la
viitoarele cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor și decăderea din
drepturile părintești, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor după
cum urmează: s-a micșorat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor,
Xxxxx Istrati, încasată de la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, de la 4 000 de
lei lunar până la 2 000 de lei lunar, începând cu 03 august 2017 până la atingerea
majoratului de către copil. În rest, s-a menținut hotărârea din 29 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.51-63 vol. II).
În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de
judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele
prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină
circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă
soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel
încît să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.
Art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că, instanța de apel verifică,
în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și
temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și
aplicarea legii în primă instanță.
Astfel, Colegiul reține că, deși la materialele cauzei este anexată decizia din
data de 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a micșorat
cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, Xxxxx Istrati, încasată de la Oleg
Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, de la 4 000 de lei lunar până la 2 000 de lei lunar
(f.d.51-63 vol. II), instanța de apel în ședința de judecată din 18 septembrie 2018 a
pronunțat altă soluție, și anume: s-a micșorat cuantumul pensiei de întreținere a
copilului minor, Xxxxx Istrati, încasată de la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi
Istrati, de la 4 000 de lei lunar până la 1 800 de lei lunar, fapt confirmat prin
înregistrarea audio a ședinței de judecată anexată la materialele cauzei.
În conformitate cu art. 274 (alin. 1, 5) Cod de procedură civilă, în procesul-
verbal al ședinței de judecată sau al actului procedural îndeplinit în afara ședinței de
judecată se enumeră acțiunile procesuale efectuate de către participanții la proces și
de către instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei și a orei începerii și
terminării fiecărei acțiuni procesuale, respectîndu-se ordinea în care au fost
exercitate. În cazul divergențelor între conținutul procesului-verbal și înregistrarea
audio, prevalează înregistrarea audio.
Art. 429 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că, pot fi atacate cu recurs
deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și
hotărîrile pronunțate de curțile de apel.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs conchide că este în imposibilitate de
a verifica temeinicia deciziei recurate, or este în imposibilitatea de a stabili obiectul
recursului, fiind în prezența a 2 dispozitive contradictorii a deciziei instanței de apel.
Suplimentar, instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată, trebuie,
să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,
în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.
Instanța de recurs reține că prin decizia suplimentară din 25 septembrie 2018 a
Curții de Apel Chișinău s-a modificat hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei
9
Chișinău, sediul Rîșcani, în partea încasării cheltuielilor de judecare a cauzei și a
cheltuielilor de asistență juridică și s-a micșorat suma cheltuielilor de judecare a
cauzei încasate de la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, de la 1 366,65 de lei
până la 693,32 de lei și suma cheltuielilor de asistență juridică de la 6 000 de lei
până la 4 000 de lei (f.d.67-72 vol. II).
În conformitate cu art. 250 alin. (1-2) Cod de procedură civilă, instanța care a
pronunțat hotărîrea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o
hotărîre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de
către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvînd problema dreptului în
litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile
pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între
părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,
experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile
de judecată a căror compensare li se cuvine.
Colegiul relevă că instanța de apel a invocat art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de
procedură civilă, ca temei pentru adoptarea deciziei suplimentare din 25 septembrie
2018 a Curții de Apel Chișinău.
Respectiv, instanța de apel eronat a interpretat art. 250 alin. (1) Cod de
procedură civilă, la adoptarea deciziei suplimentare din 25 septembrie 2018 a Curții
de Apel Chișinău.
Ori, constituie temei de emitere a unei decizii suplimentare, faptul nerezolvării
problemei repartizării între părți a cheltuielilor de judecată suportate în instanța de
apel, dar nu a cheltuielilor suportate în prima instanță.
În litigiul dedus judecății, instanța de apel prin decizia suplimentară din data
de 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a soluționat problema repartizării
între părți a cheltuielilor de judecată suportate în prima instanță, fapt care a fost
soluționat prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Astfel, prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a încasat de la Oleg Istrati în beneficiul Vioricăi Istrati, cheltuielile
de judecare a cauzei în mărime de 1 366,65 lei și cheltuielile pentru asistența juridică
în mărime de 6 000 lei. (f.d.202-213 vol. I).
Iar, prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea
din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a modificat doar în
partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor, iar în rest, s-a menținut
hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.51-63 vol.
II).
În aceste circumstanțe, Colegiul relevă că instanța de apel menținînd în rest
hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și-a modificat
propria soluție emisă cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, deși art. 249
alin. (1) Cod de procedură civilă prevede expres că după pronunțarea hotărîrii,
instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.
Cu referire la argumentul recurentei Viorica Istrati precum că, decizia
suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în lipsa
participanților la dosar, fără citarea acestora, instanța de recurs menționează că art.
250 alin. (2) Cod de procedură civilă stabilește expres că problema pronunțării unei
hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii. Instanța
10
emite, după examinare în ședință de judecată, hotărîrea suplimentară, care poate fi
atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanților la proces li se comunică
locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea
problemei.
În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța
înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și
interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora
efectuării unor acte de procedură.
Colegiul precizează că deși în procesul verbal al ședinței de judecată din data
de 25 septembrie 2018 este menționat că participanții la proces citați legali nu s-au
prezentat din motive necunoscute (f.d.64 vol. II), la materialele cauzei lipsește
citarea părților pentru această ședință.
Prin necitarea părților, Vioricăi Istrati nu i-a fost acordată posibilitatea de a-și
expune părerea și a-și susține poziția privind problema soluționată prin decizia
suplimentară, fiind astfel lăsată într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu
a fost auzită de instanță.
Instanța de recurs menționează că, aspectele menționate conduc la concluzia
că procedura desfășurată în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată
cauza în ordine de apel nu poate echivala cu soluționare efectivă a cauzei, astfel,
fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.
Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea
egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca
una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces și să fie auzite.
Acest principiu este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce
impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa,
în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu
adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza
Niderost -Huler contra Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).
Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a admite recursul declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena
Rozembac și de a casa decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și
decizia suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea
cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,
să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale
litigiului dedus judecății.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Viorica Istrati, reprezentată de avocatul Elena
Rozembac.
11
Se casează decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia
suplimentară din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la
cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Istrati împotriva lui Oleg Istrati,
intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani, mun.
Chișinău cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, obligarea
participării la viitoarele cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copilului minor
și decăderea din drepturile părintești, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
12