2ra-36/19 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor, decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr.2ra-36/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 16 ianuarie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Zaharova împotriva lui Oleg Zaharov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.Rîșcani, mun.Chișinău privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 05 octombrie 2016 Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Zaharov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.Rîșcani, mun.Chișinău, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, xxxxxx, pentru perioada de 04 noiembrie 2010 – 30 septembrie 2016 în sumă de 125 581,18 lei, decăderea din drepturile părintești a lui Oleg Zaharov în privința copilului minor xxxxxx,

cît și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei. În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din xxxxxx, a fost desfăcută căsătoria între Oleg Zaharov și Irina Zaharova, fiind stabilit domiciliul copilului minor, xxxxxxxxx, cu mama acestuia, Irina Zaharova. După desfacerea căsătoriei, Oleg Zaharov și Irina Zaharova au avut înțelegere benevolă ca Oleg Zaharov să achite pensia pentru întreținerea copilului minor, xxxxxx, însă începînd cu 04 noiembrie 2010 pîrîtul s-a eschivat de la exercitarea obligațiilor părintești, refuzînd categoric să achite pensia de întreținere a copilului. După mai multe încercări de a convinge pîrîtul să-și execute obligațiile părintești, ultimul devenea agresiv, înjura și amenința reclamanta și copilul minor.

A menționat că pîrîtul nu a avut loc stabil de muncă, respectiv solicită încasarea pensiei de întreținere a copilului minor ținînd cont de valoarea minimă de 1 existență pe lună pentru un copil cu vîrsta cuprinsă între 7-17 ani ce constituie 2035,80 lei. Pentru perioada 04 noiembrie 2010 – 10 aprilie 2014 cuantumul pensiei de întreținere constituind 65 185,78 lei, anume 1 580,90 lei lunar; pentru 27 de zile din luna noiembrie 2010 cuantumul constituie 1422,81 lei; pentru perioada lunii decembrie 2010 – martie 2010, cuantumul constituie 63 236 lei; pentru 10 zile din luna aprilie 2014 cuantumul constituie 526,97 lei.

Pentru perioada 11 aprilie 2014 – 30 septembrie 2016 inclusiv (în total 29 luni 19 zile), cuantumul pensiei de întreținere constituie 60 395,40 lei și anume: pentru 20 de zile din luna aprilie 2014 cuantumul constituie 1357,20 lei; pentru perioada 01 mai 2014 – 30 septembrie 2016 (în total 29 luni) cuantumul constituie 59 038,20 lei, în total cuantumul pensiei de întreținere pentru perioada 04 noiembrie 2010 – 30 septembrie 2016, constituie 125 581,18 lei.

La 06 decembrie 2017 Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cererea de majorare a cuantumului pretenților din acțiune solicitînd încasarea suplimentară din contul pîrîtului a pensiei de întreținere a copilului minor pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie a.2016, ianuarie – august a.2017 și 12 zile din luna septembrie a.2017 și anume: pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie a.2016, suma de 6107,40 lei (2035,80 lei x 3 luni de zile = 6107,40 lei); pentru lunile ianuarie – noiembrie a.2017, suma de 22 393,80 lei (2035,80 lei x 11 luni de zile = 22 393,80 lei); pentru 5 zile a luni decembrie 2017, suma de 339,30 lei (2035,80 lei : 30 de zile = 67,86 lei pentru fiecare zi x 5 zile = 339,30 lei), în total suma de 28 840,50 lei.

Prin hotărîrea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Irina Zaharova împotriva lui Oleg Zaharov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.Rîșcani, mun.Chișinău, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. S-a încasat de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova, pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de 2035,80 lei lunar, începînd cu data de 05 octombrie 2016 pînă la 05 decembrie 2017, iar în total suma de 28 501,20 lei. S-a încasat de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova, taxa de stat achitată la intentarea acțiunii în mărime de 100 lei.

S-a încasat de la Oleg Zaharov în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 732,88 lei. În rest, pretențiile reclamantei privind decăderea lui Oleg Zaharov din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de asistență juridică, s-au respins ca fiind neîntemeiate.

La 17 aprilie 2018, reprezentantul apelantei Irina Zaharova, avocatul Nicolae Daniliuc a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea și pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie decăzut Oleg Zaharov de drepturile părintești în privința copilului minor, xxxxxxx, a încasa de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova pensia de întreținere a copilului minor, xxxxxxxxx pentru perioada 04 noiembrie 2010 – 15 aprilie 2018, inclusiv în sumă de 181 861,17 lei (2035 lei lunar), a încasa de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova pensia de întreținere a copilului minor xxxxxx începînd cu 16 aprilie 2018 inclusiv pînă la atingerea majoratului în sumă de 2035 lei lunar, a încasa de la 2 Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5000 lei.

Prin încheierea din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a restituit cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei Irina Zaharova, avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva hotărîrii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelanta a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în prima instanță. Prin decizia din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către reprezentantul apelantei Irina Zaharova, avocatul Nicolae Daniliuc. S-a admis apelul declarat de către reprezentantul apelantului Oleg Zaharov, avocatul Vitalie Tihon.

S-a casat hotărîrea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea încasării de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova a pensiei pentru întreținerea copilului minor, xxxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de 2035,80 lei, lunar, începînd cu 05 octombrie 2016 pînă la 05 decembrie 2017, iar în total suma de 28 501,20 lei, cu pronunțarea în această parte a unei hotărîri noi prin care: S-a încasat de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova, pensia pentru întreținere a copilului minor xxxxxx, în mărime de 1018 lei lunar, începînd cu 05 octombrie 2016 pînă la 15 decembrie 2017, în sumă de 12 384,45 lei. S-a încasat de la Oleg Zaharov în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 371,53 lei.

În rest hotărîrea primei instanțe, s-a menținut fără modificări. Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a constatat că prima instanță nefondat a ajuns la concluzia încasării de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova a pensiei pentru întreținerea copilului minor, xxxxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de 2035,80 lei lunar, începînd cu 05 ocotmbrie 2016 pînă la 05 decembrie 2017, iar în total suma de 28 501,20 lei or, la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, instanțele judecătorești urmează să țină cont de starea materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil și că legislația reglementează că ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 1018 lei, lunar, începînd cu 05 octombrie 2016 pînă la 15 decembrie 2017, în total în sumă de 12 384,45 lei. A stabilit că instanța de fond corect a respins cerința privind decăderea din drepturile părintești a lui Oleg Zaharov or, la caz nu au fost administrate careva probe întru confirmarea faptului că reclamanta a întreprins careva măsuri de a obliga pîrîtul să-și execute obligațiile părintești și că pîrîtul la rîndul său se eschivează de la executarea obligațiilor părintești față de fiul xxxxxxxx. Din materialele dosarului nu s-au confirmat careva temeiuri de decădere a lui Oleg Zaharov din drepturile părintești, iar Irina Zaharov prematur a decis de a sesiza instanța de judecată cu o asemenea acțiune.

A menționat că instanța de fond just a respins pretenția privind încasarea cheltuielilor de asistență juiridcă în sumă de 5000 lei, deoarece la materialele 3 cauzei nu a fost anexat bonul de plată a serviciilor pentru asistența juridică acordată de avocatul, Nicolae Daniliuc. La 06 septembrie 2018 Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu deciziile adoptate de instanțele inferioare și a menționat că instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept procedural.

Concluziile instanței de apel, expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, instanța de fond nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept material. În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 03 septembrie 2018 (f.d.41, Vol.II), în circumstanțele menționate, recursul declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc la 06 septembrie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 4 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redau încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficientă probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația 5 de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu- se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Irina Zaharova reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6