2r-254/20 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2r-254/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător Gr. Cazacu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci DECIZIE 24 iunie 2020 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Irinei Zaharov către Oleg Zaharov, cu participarea intervenientului accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun.

Chișinău, cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și decăderea din drepturile părintești, împotriva încheierii din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost dispusă respingerea cererii de revizuire a Irinei Zaharov depusă împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, a hotărârii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a încheierii din 16 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 05 octombrie 2016, Irina Zaharov a depus cerere de chemare în judecată către Oleg Zaharov, cu participarea intervenientului accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și decăderea din drepturile părintești.

În motivarea cererii a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei sect. Râșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2010, a fost desfăcută căsătoria între Zaharov Irina și Zaharov Oleg. Totodată, a fost stabilit locul de trai al copilului minor cu mama - Zaharov Irina. După desfacerea căsătoriei, Zaharov Oleg și Irina Zaharov au avut o înțelegere benevolă și de comun acord ca Zaharov Oleg să achite pensia pentru întreținerea copilului minor. Dar între timp, pârâtul a uitat de faptul că are un copil minor, începând cu 04 noiembrie 2010 și până în prezent s-a eschivat și se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, refuză categoric să plătească pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor.

Reclamanta a încercat de mai multe ori să-l convingă pe pârât să-și exercite obligațiile părintești, să participe la întreținerea copilului minor, însă fără niciun rezultat. De fiecare dată când era contactat pentru a-i solicita să participe la întreținerea copilului minor, să achite pensia de întreținere a copilului minor, pârâtul devenea agresiv, o înjura atât pe reclamantă, cât și pe copilul minor, apoi urmau amenințări în adresa reclamantei și a copilului minor. Astfel de comportări ale pârâtului influențează negativ asupra copilului. În drept, și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 67,68, 76, 98 din Codul familiei al Republicii Moldova. Art. 67 din Codul familiei stipulează cu certitudine că părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea drepturilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, prin comportare amorală care influențează negativ asupra copilului.

Art. 98 alin. (3) din Codul familiei prevede cu certitudine că pensia de întreținere poate fi încasată pentru perioada anterioară adresării în instanța de judecată dacă se va stabili că în perioada respectivă s-au întreprins măsuri de acordare a întreținerii, dar debitorul întreținerii s-a eschivat de la plata pensiei. Astfel, reclamanta a solicitat decăderea lui Zaharov Oleg din drepturile părintești asupra copilului minor, încasarea de la Zaharov Oleg în beneficiul Irinei Zaharov pensia de întreținere a copilului minor, precum și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Zaharov Irina, încasându-se de la Zaharov Oleg în beneficiul Irinei Zaharov pensia pentru întreținere a copilului minor, în sumă bănească fixă în mărime de 2035,80 de lei, lunar, începând cu data de 05.10.2016, până la data de 05.12.2017, iar în total suma de 28501,20 de lei. S-a încasat de la Zaharov Oleg în beneficiul Irinei Zaharov taxa de stat achitată la intentarea acțiunii în mărime de 100 de lei. S-a încasat de la Zaharov Oleg taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 732,88 de lei. În rest, pretențiile reclamantei privind decăderea lui Zaharov Oleg din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de asistență juridică au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La 13 aprilie 2018, reprezentantul lui Zaharov Oleg, avocatul Tihon Vitalie, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea acestuia, cu casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. La 17 aprilie 2018, reprezentantul apelantei Zaharov Irina, avocatul Daniliuc Nicolae, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l decădea pe Oleg Zaharov din drepturile părintești asupra copilului minor, de a se încasa de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova pensia de întreținere a copilului minor pentru perioada 04.11.2010 - 15.04.2018 inclusiv în sumă de 181861,17 de lei (2035 lei lunar ). A încasa de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova pensia de întreținere a copilului minor începând cu 16.04.2018, inclusiv și până la atingerea majoratului în sumă 2035 de lei lunar.

A încasa de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 5000 de lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 august 2018, a fost restituită cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei Zaharov Irina, avocatul Daniliuc Nicolae, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 martie 2018, în partea solicitării pensiei de întreținere a copilului minor pentru perioada 06.12.2017 - 15.04.2018, și încasării de la Oleg Zaharov în beneficiul Irinei Zaharova a pensiei de întreținere a copilului minor, începând cu 16.04.2018 inclusiv și până la atingerea majoratului în sumă 2035 de lei lunar, pe motiv că apelanta a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 august 2018, a fost respins apelul declarat de către reprezentantul apelantei Zaharov Irina, avocatul Daniliuc Nicolae. S-a admis apelul declarat de către reprezentantul apelantului Zaharov Oleg, avocatul Tihon Vitalie. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 martie 2018, în partea încasării de la Zaharov Oleg în beneficiul Irinei Zaharov a pensiei pentru întreținerea copilului minor, în sumă bănească fixă în mărime de 2035,80 de lei, lunar, începând cu data de 05.10.2016, până la data de 05.12.2017, iar în total suma de 28501,20 de lei, cu pronunțarea în această parte a unei hotărî noi prin care: s-a încasat de la Zaharov Oleg în beneficiul Irinei Zaharov pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 1018 de lei lunar, începând cu 05 octombrie 2016 până la 15 decembrie 2017, în sumă de 12384,45 de lei (doisprezece mii trei sute optzeci și patru lei și 45 bani).

S-a încasat de la Zaharov Oleg în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 371,53 (trei sute șaptezeci și unu lei și 53 bani). În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut fără modificări. La 06 septembrie 2018, Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs împotriva încheierii din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2018, a fost respins recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 august 2018. La 06 septembrie 2018 Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

La 21 noiembrie 2019, reprezentantul Irinei Zaharov, avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 august 2018, solicitând admiterea revizuirii și casarea acesteia. În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit cărora revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, dat fiind faptul că niciunul din argumentele indicate de revizuentă nu au corespondență cu temeiul juridic invocat în susținerea revizuirii și nici nu se încadrează în prevederile exhaustive arătate la art.449 Cod de procedură civilă. La 23.04.2020, Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, invocând că instanța la examinarea cererii de revizuire a comis încălcări de drept. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și deciziei instanței de apel, a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Chișinău.

Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 04 martie 2020, este depus în termen. Încheierea enunțată a fost expediată recurentei pentru cunoștință la 08.04.2020 (f. d. 215, vol. II), iar recursul a fost depus la 23.04.2020, adică în interiorul termenului de declarare a recursului. Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.

În speță, se constată că, revizuenta-recurentă, în susținerea cererii de revizuire depusă împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, a invocat faptul, precum că, la 08 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care a fost denunțat fostul regim oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal si anticonstituțional exercitat asupra sistemului judecătoresc, poporul Republicii Moldova prin reprezentanții săi legali în Parlamentul Republicii Moldova - deputații din Parlamentul Republicii Moldova - a acorda un vot de neîncredere întregului sistem judecătoresc din Republica Moldova, corupt și incompetent.

Poporul Republicii Moldova, la 08 iunie 2019, prin vot majoritar și incontestabil, a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent, iar pe acei eroi naționali, care au înfăptuit și înfăptuiesc, chipurile, justiția în Republica Moldova - corupți, incompetenți, fără onoare și demnitate. Astfel, în opinia revizuentei-recurente, circumstanțele sus-menționate constituie temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de revizuirea a fost respinsă ca inadmisibilă, din considerentul că argumentele invocate în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, precum în niciunul din temeiurile prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă.

Analizând materialele dosarului prin prisma argumentelor recursului și a prevederilor legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în concordanță cu normele de drept procedural, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară dacă au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Reieșind din norma sus-citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că, în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatându-se faptul că, cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, totodată, instanța corect stabilind că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, însă în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului, astfel, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, însă doar acelea care întrunesc exigențele legii. Prin urmare, verificând motivele recursului prin prisma prevederilor pre-citate, Colegiul constată că cererea de recurs este neîntemeiată, or, simplul fapt al indicării în cererea de recurs a dezacordului cu soluția instanței de apel, nu constituie temei de casare a încheierii contestate.

Astfel, argumentele recursului instanța de recurs le apreciază ca declarative, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel. Din această perspectivă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, admiterea cererii de recurs a Irinei Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în condițiile expuse, ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele invocate de recurentă sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva deciziei din 14 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Irina Zaharova împotriva hotărârii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Irinei Zaharov către Oleg Zaharov, cu participarea intervenientului accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și decăderea din drepturile părintești.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru