3ra-168/19 — constatarea incalcarii drepturilor si asigurarea egalitatii la solutionarea cererilor

3ra-168/19 — constatarea incalcarii drepturilor si asigurarea egalitatii la solutionarea cererilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-168/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

DECIZIE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Alexandru Prus,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prus

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității cu privire la constatarea încălcării drepturilor și asigurarea egalității la

soluționarea cererii prealabile, interzicerea discriminării, restabilirea situației

anterioare discriminării, obligarea admiterii cererii prealabile, obligarea examinării

cererii în limba rusă, anularea actului administrativ, obligarea emiterii unui nou act

administrativ, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2017, Alexandru Prus a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității solicitând constatarea faptelor de încălcare a drepturilor constituționale în

asigurarea egalității și recunoașterea sa în calitate de victimă a discriminării,

promovată de Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității prin incitarea la discriminare și prin încălcarea drepturilor sale la egalitate,

admise la soluționarea cererii prealabile nr. 2 din 08 decembrie 2016, interzicerea

promovării discriminării, inclusiv și incitării la discriminare, care încalcă drepturile

sale constituționale la asigurarea egalității la realizarea altor drepturi constituționale,

restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor, admiterea cerințelor din a doua

cerere prealabilă nr.1043 din 08 decembrie 2016 și obligarea pârâtului să înlăture

încălcările admise și să-l informeze în limba rusă despre conținutul motivelor,

temeiurilor și caracterul deciziei din 30 septembrie 2016, a materialelor cauzei nr.

444/15 sau 444/16 ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, obligarea de a fi asigurat cu un interpret pentru a lua cunoștință

de dosar, contribuirea la informarea sa de către Secția de Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției cu privire la conținutul, motivelor și caracterului procesului verbal nr. MAI

1

03 072530 din 16 septembrie 2015 și a materialelor dosarului nr. 6953, anularea

deciziei Consiliului pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității din 30 septembrie 2016, cauza nr. 444/15 sau 444/16, în caz dacă prin

decizia dată i-a fost refuzat în admiterea cererii prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016,

obligarea Consiliului pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității să emită un nou act administrativ, solicitat în cererea prealabilă nr. 0566

din 04 iulie 2016, lichidarea discriminării inclusiv prin introducerea unor măsuri

speciale și pozitive, cu scopul protecției sale și a altor persoanele care se află în

aceeași poziție defavorabilă în raport cu alte persoane, aplicarea acestor măsuri

pozitive pentru asigurarea egalității și integrității sale sociale și a altor persoane sau

grupuri aflate în aceeași poziție defavorabilă în raport cu alte persoane, repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ și nesoluționarea în

termen legal și neinformarea în termenul corespunzător în limba rusă pe parcursul

examinării și/sau neexaminării a cererilor prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016 și nr.

1043 din 08 decembrie 2016, prin compensarea cheltuielilor de judecată cu încasarea

din contul pârâtului a sumei de 160000 de lei, repunerea în termenul de adresare în

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 17 iunie 2016 a devenit

victima încălcării drepturilor sale ca rezultat al unui accident rutier. La locul

accidentului s-a prezentat echipajul poliției în componența ofițerului Manole și

Corpaci. La documentarea accidentului, ofițerul Manole a refuzat să îi explice

drepturile în limba rusă și să efectueze mențiuni în procesul-verbal. Din explicațiile

ofițerului Corpaci, acest refuz se datorează faptului că el vorbește în limba rusă.

Considerând că i-au fost încălcate drepturile constituționale, a depus o plângere la

Procuratură pe acțiunile ofițerilor Manole și Corpaci, care ilegal i-au ridicat actele

și mașina de model „Dacia Logan”, fără a fi perfectat un proces-verbal, asupra sa au

făcut presiuni psihologice, lipsindu-1 de dreptul la o judecată echitabilă și la acces

la justiție.

Totodată, a menționat că la 18 iunie 2015 a venit la Secția de Supraveghere

Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun. Chișinău pentru a da

declarații, dar i s-a refuzat din motiv că ofițerul Manole nu este la serviciu, iar el va

fi înștiințat suplimentar despre data la care urmează să se prezinte și când va fi

posibilă asigurarea unui interpret. Ulterior, la Compania de Asigurări „Asito” a aflat,

pentru prima dată, că a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier din

17 iunie 2015 și la 16 septembrie 2015, în privința sa a fost întocmit procesul verbal

nr. MAI 03 072530 în limba română, limba pe care nu o înțelege. La 19 noiembrie

2015 s-a adresat Secției de Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției

de Poliție mun. Chișinău din str. Doina 102, cu o cerere pentru a i se traduce

procesul-verbal în limba rusă și a materialelor cauzei, solicitând un traducător. Însă

în lipsa unui răspuns, la 25 noiembrie 2015 a depus o cerere la Inspectoratul General

al Poliției, prin care a solicitat de a i se elibera copia procesului-verbal nr. MAI 03

072530 din 16 septembrie 2015 și a materialelor întocmite în limba de stat și

traducerea imediată a lor în limba rusă, totodată a solicitat și traducător. Acest

demers nu a fost examinat în decurs de 24 ore conform Codului Contravențional.

Reclamantul a declarat că la 04 iunie 2016 a depus o cerere cu nr. 0566, către

Consiliului pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

privind la constatarea încălcării drepturilor sale, discriminarea și asigurarea egalității

2

de către Inspectoratul General al Poliției. Indică că, Consiliul pentru Prevenire și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu 1-a informat imediat, despre

adoptarea deciziei din 30 septembrie 2016, prin ce i-a încălcat dreptul la egalitate.

În scopul restabilirii și protecției drepturilor sale, la 08 decembrie 2016, a depus o

cerere prealabilă către Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității prin care a solicitat de a-i fi prezentate materialele dosarului

pentru a lua cunoștință, inclusiv acordarea copiilor și traducerii în limba rusă a

tuturor actelor procesuale, inclusiv a deciziei. Această cerere nu a fost examinată.

La 14 decembrie 2016 și 29 decembrie 2016 s-a mai prezentat la Consiliul pentru

Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pentru a se informa

referitor la rezultatele examinării cererii prealabile, primi copiile materialelor

solicitare, însă a primit refuz din partea Consiliului pentru Prevenire și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamantul a opinat că este victima discriminării, fiindu-i încălcat dreptul la

egalitate în realizarea drepturilor sale constituționale: dreptul la examinare și dreptul

la admiterea cererii sale prealabile nr. 1043 din 08decembrie 2016, cu informarea sa

imediată în limba rusă despre hotărârea emisă, despre actele procesuale și actele

cauzei emise de pârât la 30 septembrie 2016 și de către Inspectoratul General al

Poliției la 16 septembrie 2015, fapt care îl pune într-o poziție incomodă și viciată.

Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

împreună cu Inspectoratul General de Poliție, în calitate de autoritate responsabilă

nu 1-a informat, în limba rusă, pe care o cunoaște, imediat despre învinuirea care i

s-a adus și anume despre procesul-verbal nr. MAI 03 072530 din 16 septembrie

2015, despre cauza neexaminării plângerilor sale și refuzul de a-i elibera traducerea

în limba rusă a actelor solicitate. Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității nu 1-a informat despre data la care a fost

examinată plângerea, nu 1-a informat despre rezultatele examinării inclusiv și nici

în privința traducerii sale, nu 1-a înștiințat despre motivele refuzului de a-i elibera

actele cerute și acordării un traducător, nu l-a informat despre motivele respingerii

cererii prealabile. Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității i-a încălcat dreptul său de a avea suficient timp pentru

pregătirea apărării sale, dreptul de a audia martorii care au data declarații împotriva

sa și de a invita martorii pentru apărarea sa, în condiții egale; de a beneficia de

serviciile gratuite ale unui interpret, deoarece nu înțelege limba română utilizată în

instanță. Aceste circumstanțe reprezintă încălcări a art. 6.2, 6.3 a), b), d), e), 13, 14

ale Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Concomitent, a indicat că decizia Consiliului pentru Prevenire și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității din 30 septembrie 2016 a fost emisă cu

încălcarea art. 6 alin. (1) al Codului contravențional, prevederilor Legii nr. 121 și ale

Constituției. În opinia sa, este supus persecutării datorită faptului că nu vorbește

limba română, vorbește și comunică în limba rusă, este social vulnerabil, nu

lucrează, este invalid de grupa a doua, este persecutat pentru ideile și convingerile

sale expuse în diverse structuri ale statului, inclusiv ofițerului de poliție Manole la

17 iunie 2015. Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității a manifestat față de el o atitudine rău-voitoare și mai puțin favorabilă în

comparație cu alte persoane și grupuri de persoane, care sunt vorbitori de limbă

3

română, cu cei mai bine asigurați material, cu un statut social mai înalt, cu persoanele

juridice și autoritățile statului.

Prin hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

repus Alexandru Prus în termenul de depunere a acțiunii; s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Alexandru Prus împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la

constatarea încălcării drepturilor și asigurarea egalității la soluționarea cererii

prealabile, interzicerea discriminării, restabilirea situației anterioare discriminării,

obligarea admiterii cererii prealabile, obligarea examinării cererii în limba rusă,

anularea actului administrativ, obligarea emiterii unui nou act administrativ și

repararea prejudiciului material și moral.

Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Alexandru Prus și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 22 octombrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II, f.d.52),

Alexandru Prus a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a încheierilor emise de instanța de apel, casarea hotărârii primei instanțe și a

încheierilor emise de prima instanță, emiterea unei hotărâri noi prin care să fie

anulată integral decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității din 30 septembrie 2016, admiterea cerințelor din recurs și din

cererea de chemare în judecată din 16 ianuarie 2017, obligarea pârâtului de a emite

actul administrativ solicitat în termen de 30 de zile și înlăturarea încălcărilor admise,

recuperarea prejudiciului pentru neexecutarea în termen a hotărârii instanței de

contencios administrativ, recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiunile ilegale la emiterea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității din 30 septembrie 2016, în sumă de 160000 de

lei.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au ignorat

faptul că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității i-a lezat dreptul său garantat de art. 13, 14 din CEDO și art. 4,16, 18 din

Constituția RM. Or, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității a încălcat procedura de examinare a plângerii sale din 04 iulie

2016, excluzându-l de la examinarea cauzei. La fel, instanțele i-au încălcat dreptul

la un proces echitabil, judecarea cauzei de către o instanță independentă și parțială.

Instanța de apel nu a luat în considerare că refuzul Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității de a-i elibera decizia sa din 30

septembrie 2016 tradusă în limba rusă, încalcă principiul egalității în realizarea

drepturilor procesuale garantate de art. 6 parag. 3 pct. a), b), e), art.14, art.17 din

Convenție, art. 4, 16, 20, 34 alin. (2), 53 din Constituția RM.

Totodată, a indicat ca temei al recursului art. 432 alin. (3) lit. a) Cod de

procedură civilă, încălcarea normelor de drept procedural prin examinarea cauzei de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, precum și art. 432 alin.

(4) Cod de procedură civilă, pretinzând că încălcările admise au dus la soluționarea

greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La fel, a menționat că instanțele nu au aplicat legea ce trebuia a fi aplicată.

4

Recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare i-au încălcat dreptul la

un proces echitabil, dreptul la un proces contradictoriu și bazat pe principiul

egalității, garantate de art. 22 alin.(1), 26 Cod de procedură civilă. Instanțele

inferioare au ignorat și nu s-au expus asupra faptului precum că ședința Consiliului

din 30 septembrie 2016 nu a fost deliberativă, contrar pct. 11 din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, deoarece au fost prezenți doar trei membri ai Consiliului, în loc de patru.

Or, un temei de anulare al deciziei Consiliului din 30 septembrie 2016 în sensul art.

26 alin.(1) lit. c) al Legii contenciosului administrativ, constituie emiterea acestuia

cu încălcarea procedurii stabilite. La fel, în cadrul ședințelor de judecată în prima

instanță și în instanța de apel, nu a fost prezentat, deoarece nu a fost întocmit

procesul-verbal al ședinței Consiliului, care urma a fi întocmit conform pct. 12 din

Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității. Contrar pct. 14 din Regulament, nu a fost

înștiințat despre data, ora și locul ședinței Consiliului, așa cum nu a fost înștiințat

nici despre ordinea de zi a Consiliului. La apelul său telefonic de a fi informat despre

ziua, ora și locul examinării plângerii sale, i-a fost refuzat, deoarece nu ar fi fost

determinată ziua, ora și locul examinării, despre ce i s-a comunicat că v-a fi informat

în scris, așa cum a insistat. Despre examinarea în data de 30 septembrie 2016 a

plângerii sale depuse la 04 iulie 2016, a aflat la 03 decembrie 2016. La solicitarea

de a-i fi tradusă imediat în limba rusă conținutul deciziei nr. 444/16, Consiliul i-a

refuzat, în opinia sa, pentru a-l împiedica de a-și realiza drepturile sale la un proces

echitabil excluzând dreptul său de a lua cunoștință de decizie în limba rusă.

Instanțele inferioare au ignorat și nu s-au expus asupra faptului încălcării de către

Consiliu a prevederilor pct. 53, 54 din Regulament, privind respectarea principiilor

la examinarea plângerilor și neinvitarea sa la examinarea plângerii. Contrar pct. 56

din Regulament, a fost lipsit de dreptul de a prezinta fapte și eventuale probe în

susținerea plângerii adresate Consiliului. Instanțele ierarhic inferioare erau obligate

de a examina și de a se expune referitor la încălcarea drepturilor sale în asigurarea

egalității prin prisma jurisprudenței CtEDO.

Concomitent, a afirmat că nu a primit decizia din 30 septembrie 2016 a

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

hotărârea motivată din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

încheierile și procesele-verbale ale ședințelor de judecată, decizia din 15 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău, încheierile emise și procesele-verbale ale ședințelor de

judecată, traduse în limba rusă, ceea ce i-a lezat și continuă să-i afecteze drepturile

la un proces echitabil sub principul egalității garantat de art. 4, 22 alin.(1), 24 alin.

(2), 26, 56 alin.(1) Cod de procedură civilă, Legea cu privire la asigurarea egalității

nr. 121 din 25 mai 2012 și Regulamentul de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, anexă la Legea nr. 298

din 21 decembrie 2012.

Recurentul a opinat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare că

i-au fost lezate drepturile garantate de Codul Contravențional la examinarea cauzei

contravenționale intentate în privința sa, fiind admise încălcări la examinarea

acesteia și manifestată o discriminare în privința sa pe criteriu de limbă în raport cu

alte persoane aflate în aceeași situație.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

5

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 mai 2018, iar Alexandru Prus a

declarat recurs la 22 octombrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II,

f.d.52).

Materialele cauzei atestă că decizia în copie a fost expediată participanților la

proces la 05 iulie 2018, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.22), iar din textul

recursului rezultă că recurentul a recepționat copia deciziei la 21 august 2018. Astfel,

recursul declarat la 22 octombrie 2018, (21 octombrie 2018 zi de odihnă/duminică),

conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II, f.d.52), este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Alexandru Prus și va casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea.

În art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă se distinge că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform materialelor cauzei, instanțele ierarhic inferioare, au reținut că la 04

iulie 2016, Alexandru Prus a depus o plângere în adresa Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin care a solicitat

6

restabilirea drepturilor sale prin asigurarea egalității, fiind inițiată o cauză în acest

sens.

Prin decizia din 30 septembrie 2016, a Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cauza nr. 444/15, s-a decis că

faptele constatate nu reprezintă discriminare pe criteriu de limbă în acces la justiție,

după cum prevede art.1 și 2 din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității

(Vol.I, f.d.13-14).

Aici este de remarcat că prezenta decizie a fost remisă lui Alexandru Prus prin

scrisoarea înregistrată cu numărul de ieșire 03/985 din 24 noiembrie 2016 (Vol.I,

f.d.12).

Prin scrisoarea nr. 03/1141 din 28 decembrie 2016, la demersul lui Alexandru

Prus, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

i-a expediat lui Alexandru Prus o copie oficială a deciziei din 30 septembrie 2016 și

a tuturor actelor procesuale întocmite în cauza respectivă. Totodată, l-a informat

despre întreprinderea măsurilor pentru a traduce în limba rusă, în scris, decizia 30

septembrie 2016 (Vol.I, f.d.74).

La 04 ianuarie 2017, conform răspunsului nr. 03/16 a Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la solicitarea lui

Alexandru Prus din 29 decembrie 2016, i-a comunicat că decizia și actele întocmite

la examinarea cauzei, i-au fost expediate la 28 decembrie 2016 cu scrisoarea

recomandată nr.03/1141. Concomitent, s-a comunicat că referitor la restul cerințelor,

în caz dacă consideră că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității i-a încălcat drepturile, este în drept de a se adresa în instanța

de judecată (Vol.I, f.d.75).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 16 ianuarie 2017 împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

Alexandru Prus a solicitat constatarea faptelor de încălcare a drepturilor

constituționale în asigurarea egalității și recunoașterea sa în calitate de victimă a

discriminării, promovată de Consiliul pentru Prevenire și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității prin incitarea la discriminare și prin încălcarea drepturilor

sale la egalitate, admise la soluționarea cererii prealabile nr. 2 din 08 decembrie

2016, interzicerea promovării discriminării, inclusiv și incitării la discriminare, care

încalcă drepturile sale constituționale la asigurarea egalității la realizarea altor

drepturi constituționale, restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor,

admiterea cerințelor din a doua cerere prealabilă nr.1043 din 08 decembrie 2016 și

obligarea pârâtului să înlăture încălcările admise și să-l informeze în limba rusă

despre conținutul motivelor, temeiurilor și caracterul deciziei din 30 septembrie

2016, a materialelor cauzei nr. 444/15 sau 444/16 ale Consiliului pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, obligarea de a fi asigurat cu un

interpret pentru a lua cunoștință de dosar, contribuirea la informarea sa de către

Secția de Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției cu privire la conținutul, motivelor și

caracterului procesului verbal nr. MAI 03 072530 din 16 septembrie 2015 și a

materialelor dosarului nr. 6953, anularea deciziei Consiliului pentru Prevenire și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 30 septembrie 2016, cauza nr.

444/15 sau 444/16, în caz dacă prin decizia dată i-a fost refuzat în admiterea cererii

prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016, obligarea Consiliului pentru Prevenire și

7

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității să emită un nou act administrativ,

solicitat în cererea prealabilă nr. 0566 din 04 iulie 2016, lichidarea discriminării

inclusiv prin introducerea unor măsuri speciale și pozitive, cu scopul protecției sale

și a altor persoanele care se află în aceeași poziție defavorabilă în raport cu alte

persoane, aplicarea acestor măsuri pozitive pentru asigurarea egalității și integrității

sale sociale și a altor persoane sau grupuri aflate în aceeași poziție defavorabilă în

raport cu alte persoane, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin actul

administrativ și nesoluționarea în termen legal și neinformarea în termenul

corespunzător în limba rusă pe parcursul examinării și/sau neexaminării a cererilor

prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016 și nr. 1043 din 08 decembrie 2016, prin

compensarea cheltuielilor de judecată cu încasarea din contul pârâtului a sumei de

160000 de lei, repunerea în termenul de adresare în judecată (Vol. I, f.d.3-10).

Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Alexandru Prus și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (Vol.II, f.d.13-21). Or, prin hotărârea primei

instanțe, s-a repus Alexandru Prus în termenul de depunere a acțiunii; s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prus împotriva Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la

constatarea încălcării drepturilor și asigurarea egalității la soluționarea cererii

prealabile, interzicerea discriminării, restabilirea situației anterioare discriminării,

obligarea admiterii cererii prealabile, obligarea examinării cererii în limba rusă,

anularea actului administrativ, obligarea emiterii unui nou act administrativ și

repararea prejudiciului material și moral (Vol. I, f.d.121, 132-140).

Colegiul consideră ca fiind pripită soluția instanței de apel, or, aceasta nu

constituie decât rezultatul unei examinări superficiale a cauzei în ordine de apel și

aprecierii arbitrare, evazive a argumentelor invocate de Alexandru Prus în susținerea

poziției sale.

Dealtfel, în conformitate cu art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În această ordine de idei, Colegiul relevă că instanța de apel a conchis că

materialele cauzei denotă examinarea multilaterală cu respectarea tuturor regulilor

de procedură a plângerii depuse în data de 04 iulie 2016 la Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității de către Alexandru

Prus.

Prin prisma argumentelor recurentului invocate la acest aspect, Colegiul reliefă

că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii, la stabilirea faptului

dacă a fost sau nu încălcată procedura de examinare a plângerii, urma a porni de la

normele de drept ce reglementează procedura de examinare a acesteia în raport cu

situația de fapt și dacă nu contravine prevederilor legii.

Astfel, conform art. 13 al Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25

mai 2012, constatarea existenței sau inexistenței faptei de discriminare se inițiază de

Consiliu din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, inclusiv la cererea

sindicatelor și a asociațiilor obștești care activează în domeniul promovării și

protecției drepturilor omului. Plângerea cu privire la fapta de discriminare se

prezintă Consiliului. Plângerea trebuie să conțină o descriere a încălcării dreptului

8

persoanei, momentul în care a avut loc această încălcare, faptele și eventualele

dovezi care susțin plângerea, numele și adresa persoanei care o depune. Plângerea

poate fi depusă la Consiliu în termen de un an de la data săvîrșirii faptei sau de la

data la care se putea lua cunoștință de săvârșirea ei. Depunerea plângerii pe adresa

Consiliului nu constituie o procedură prealabilă obligatorie pentru adresarea în

instanța de judecată.

Conform art. 15 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din

25 mai 2012, plângerea se examinează în termen de 30 de zile de la data depunerii,

cu posibilitatea prelungirii termenului, care însă nu va depăși 90 de zile. La

examinarea plângerii, Consiliul are dreptul să solicite date și informații relevante de

la persoanele despre care se presupune că au comis fapte discriminatorii. Sarcina de

a proba că fapta în cauză nu constituie o discriminare revine persoanelor despre care

se presupune că au comis fapta discriminatorie.

Pornind de la textul normelor precitate, în condițiile în care plângerea a fost

înregistrată de către Alexandru Prus la 04 iulie 2016, iar decizia Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a fost emisă la 30

septembrie 2016, instanța de apel urma a verifica dacă examinarea acesteia s-a

realizat în termenul prevăzut de lege. Or, prelungirea termenului este o posibilitate

și urma a fi dictată de circumstanțe concrete, însă nu putea fi realizată arbitrar sau

nejustificat.

Mai mult decât atât, cu toate că Alexandru Prus a invocat neexaminarea în

termen a plângerii sale, instanța de apel nici nu a răspuns acestui argument, deși, în

condițiile legii urma să primească un răspuns cert.

Conform pct. 53 al Regulamentului de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, anexă la Legea cu

privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012, plângerile și autosesizările

privind faptele de discriminare sunt examinate cu respectarea următoarelor principii:

a) transparență a procedurii; b) celeritate; c) contradictorialitate; d) inversare a

sarcinii probațiunii; e) asigurare a dreptului la apărare; f) protecție a datelor cu

caracter personal.

Pct. 54 din Regulamentul menționat statuează că la examinarea plângerii se

invită părțile (petiționarul, reclamatul și, după caz, persoana interesată). Data și ora

invitației se coordonează cu membrul raportor. Neprezentarea părților nu împiedică

examinarea plângerii. Iar pct. 56 din Regulament prevede că petiționarul sau, după

caz, persoana interesată trebuie să prezinte fapte și eventuale probe care susțin

plângerea, iar reclamatului îi revine sarcina de a proba că faptele nu constituie

discriminare.

În contextul normelor citate supra, prin verificarea succesivă a alegațiilor

recurentului, Colegiul deduce că instanța de apel nici nu a luat în considerare sau cel

puțin nu a supus aprecierii pertinența argumentelor lui Alexandru Prus invocate în

apel, în condițiile în care ultimul pretinde că nu a fost invitat la examinarea plângerii

și nici nu a cunoscut despre data, ora și locul examinării acesteia și nu a avut

posibilitatea de a-și motiva poziția și prezenta probe în susținerea acesteia. Or,

posibilitatea de a fi prezent la ședința Consiliului este dreptul său garantat de

legislația în vigoare. Mai mult decât atât, petiționarul a insistat de a fi prezent la

examinarea plângerii sale.

9

Un alt aspect relevant care urmează a fi verificat la rejudecarea cauzei

reprezintă și componența Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității, prezența acestora la ședința de examinare a plângerii.

Or, în contextul prevederilor pct. 11 din Regulamentul de activitate al

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

anexă la Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012, ședințele

Consiliului sânt deliberative dacă la ele participă 4 membri. În cazul absenței

președintelui, ședința este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz,

de un membru ales la ședință.

Pornind de la aceste reglementări legale, în condițiile în care Alexandru Prus

a pretins că la ședința Consiliului au fost prezenți doar trei membri și respectiv s-ar

fi adoptat decizia contrar prevederilor legale, instanța de apel urma să se expună

asupra acestui aspect, ceea ce la caz nu s-a efectuat.

Conform art. 15 alin. (4) al Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din

25 mai 2012, în urma examinării plângerii, Consiliul adoptă o decizie motivată cu

majoritatea voturilor membrilor săi. Art. 11 alin. (2) al Legii cu privire la asigurarea

egalității nr. 121 din 25 mai 2012 stabilește componența consiliului care este

constituit din 5 membri.

În temeiul pct. 64 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, anexă la Legea cu

privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012, decizia se adoptă cu votul a 3

membri ai Consiliului și este semnată de membrii care au participat la adoptarea

acesteia. În caz de paritate a voturilor, se consideră că decizia nu a fost adoptată, iar

examinarea cauzei se amână.

De asemenea, recurentul a pretins că în temeiul art. 12 din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, lucrările ședinței Consiliului sunt consemnate în procese-verbale, care

conțin informații referitoare la prezența membrilor Consiliului și a altor participanți

la ședință, conținutul dezbaterilor, problemele puse la vot, rezultatele votării și

deciziile adoptate. Procesul-verbal se întocmește în termen de 5 zile de la

desfășurarea ședinței și este semnat de președintele Consiliului și de secretar.

Concomitent recurentul a invocat că procesele-verbale ale ședinței Consiliului

nu au fost prezentate în prima instanță, ceea în opinia sa ar confirma lipsa lor și

neîntocmirea în termenul stabilit, argument care, la fel, a rămas fără o apreciere din

partea instanței de apel.

Cu referire la afirmația recurentului precum că nu a fost informat imediat

despre emiterea deciziei din 30 septembrie 2016 a Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Colegiul notează că pct.66 din

Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității stipulează că decizia Consiliului se comunică

părților în termen de 10 zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării.

Însă, contrar acestor prevederi legale, decizia i-a fost comunicată lui Alexandru Prus

la 03 decembrie 2016 (Vol.I, f.d.73 verso).

Or, la alegația lui Alexandru Prus privind încălcarea termenului privind

informarea despre decizia adoptată, instanța de apel, la fel, nu s-a expus.

10

Cercetând conținutul deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și motivele invocate în cererea de recurs, Colegiul constată că instanța de apel

judecând cauza în ordine de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor

cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse

apelului prin prisma solicitărilor, argumentelor formulate în apel de către Alexandru

Prus.

Colegiul învederează că instanța de apel prin prisma art. 373 alin. (1) Cod de

procedură civilă, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, s-a expus superficial

asupra legalității acesteia în baza apelului declarat de Alexandru Prus. Or, în

conformitate cu art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În altă ordine de idei, atâta timp cât instanța nu analizează probele care au fost

administrate, nu stabilește împrejurările de fapt esențiale în cauza, nu evoca normele

substanțiale și procedurale incidente și aplicarea lor în speță, soluția exprimată prin

dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o

preced.

În atare circumstanțe, nu se poate deduce decât că a fost încălcat dreptul

recurentului la un proces echitabil și i s-a cauzat o „vătămare” procesuală, care nu

poate fi înlăturată decât prin aplicarea prevederilor 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, respectiv casarea integrală a deciziei atacate și trimiterea cauzei

spre rejudecare la instanța de apel pentru a se asigura părților o judecare efectivă a

cauzei în ordine de apel, ca garanție a legalității și temeiniciei actului judecătoresc

ce va fi adoptat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că efectul articolului 6 § 1

din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, Colegiul conchide

că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligațiile prevăzute de art. 373 Cod de procedură civilă. Or, aceasta nu poate

echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al

apelantului/recurentului, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu

obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 al Constituției

Republicii Moldova și art. 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale.

Relevante speței sunt și prevederile art. 390 alin. (2) Cod de procedură civilă,

conform cărora în cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice

în decizie motivele respingerii. Or, conform regulilor unui proces echitabil, pornind

de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, instanța de apel are obligația

să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt identificate spre apreciere și

să nu să se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța

inferioară.

Astfel, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează a lua în considerare

aspectele expuse anterior și a examina cauza în ordine de apel, motivând decizia sa,

inclusiv prin stabilirea dacă lui Alexandru Prus i-a fost asigurată posibilitatea de a fi

11

prezent la ședința Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, dacă a fost respectat termenul la examinarea plângerii, dacă

au fost prezenți toți membrii conform condițiilor legii la examinarea plângerii și

respectiv dacă a fost informat Alexandru Prus sau dacă a primit răspuns la solicitările

sale.

Or, respectarea procedurii la emiterea actului administrativ contestat, de

asemenea, reprezintă un aspect important, în condițiile în care în sensul art. 26

alin.(1) lit.c) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000,

emiterea actului administrativ cu încălcarea procedurii stabilite poate duce la

anularea acestuia în tot sau în parte.

Din aceste considerente, având în vedere cerințele dreptului la un proces

echitabil, precum și motivarea evazivă și lipsită de consistență a deciziei contestate,

împrejurare care echivalează cu necercetarea cauzei și face imposibilă realizarea

controlului judiciar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite de Alexandru Prus și a

casa integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța

de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexandru Prus.

Se casează integral decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prus împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu

privire la constatarea încălcării drepturilor și asigurarea egalității la soluționarea

cererii prealabile, interzicerea discriminării, restabilirea situației anterioare

discriminării, obligarea admiterii cererii prealabile, obligarea examinării cererii în

limba rusă, anularea actului administrativ, obligarea emiterii unui nou act

administrativ, repararea prejudiciului material și moral, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

12