3ra-313/20 — Anularea actului administrativ

3ra-313/20 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-313/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consiliul pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și de Alexandru Prus,

în cauza civilă la cererea înaintată de Alexandru Prus împotriva Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, persoană terță

Inspectoratul General al Poliției, cu privire la constatarea încălcării drepturilor și

asigurarea egalității la soluționarea cererii prealabile, interzicerea discriminării,

restabilirea situației anterioare discriminării, obligarea admiterii cererii prealabile,

obligarea examinării cererii în limba rusă, anularea actului administrativ, obligarea

emiterii unui nou act administrativ, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

fiind pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2017, Alexandru Prus a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, solicitînd constatarea faptelor de încălcare a drepturilor constituționale în

asigurarea egalității și recunoașterea sa în calitate de victimă a discriminării,

promovată de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității prin incitarea la discriminare și prin încălcarea drepturilor sale la egalitate,

admise la soluționarea cererii prealabile nr. 2 din 08 decembrie 2016, interzicerea

promovării discriminării, inclusiv și incitării la discriminare, care încalcă drepturile

sale constituționale la asigurarea egalității la realizarea altor drepturi constituționale,

restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor, admiterea cerințelor din a doua

cerere prealabilă nr.1043 din 08 decembrie 2016 și obligarea pârâtului să înlăture

încălcările admise și să-l informeze în limba rusă despre conținutul motivelor,

temeiurilor și caracterul deciziei din 30 septembrie 2016, a materialelor cauzei nr.

444/15 sau 444/16 ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, obligarea de a fi asigurat cu un interpret pentru a lua cunoștință

1

de dosar, contribuirea la informarea sa de către Secția de Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției cu privire la conținutul motivelor și caracterului procesului verbal nr. MAI

2 03 072530 din 16 septembrie 2015 și a materialelor dosarului nr. 6953, anularea

deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității din 30 septembrie 2016, cauza nr. 444/15 sau 444/16, în caz dacă prin

decizia dată i-a fost refuzat în admiterea cererii prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016,

obligarea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității să emită un nou act administrativ, solicitat în cererea prealabilă nr. 0566

din 04 iulie 2016, lichidarea discriminării inclusiv prin introducerea unor măsuri

speciale și pozitive, cu scopul protecției sale și a altor persoanele care se află în

aceeași poziție defavorabilă în raport cu alte persoane, aplicarea acestor măsuri

pozitive pentru asigurarea egalității și integrității sale sociale și a altor persoane sau

grupuri aflate în aceeași poziție defavorabilă în raport cu alte persoane, repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ și nesoluționarea în

termen legal și neinformarea în termenul corespunzător în limba rusă pe parcursul

examinării și/sau neexaminării a cererilor prealabile nr. 0566 din 04 iulie 2016 și nr.

1043 din 08 decembrie 2016, prin compensarea cheltuielilor de judecată cu încasarea

din contul pârâtului a sumei de 160000 de lei, repunerea în termenul de adresare în

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 17 iunie 2016, a devenit victima

încălcării drepturilor sale ca rezultat al unui accident rutier. La locul accidentului s-

a prezentat echipajul poliției în componența ofițerilor Manole și Corpaci. La

documentarea accidentului, ofițerul Manole a refuzat să îi explice drepturile în limba

rusă și să efectueze mențiuni în procesul-verbal. Din explicațiile ofițerului Corpaci,

acest refuz se datorează faptului că el vorbește în limba rusă. Considerând că i-au

fost încălcate drepturile constituționale, a depus o plângere la Procuratură pe

marginea acțiunilor ofițerilor Manole și Corpaci, care ilegal i-au ridicat actele și

mașina de model „Dacia Logan”, fără a fi perfectat un proces-verbal, asupra sa au

făcut presiuni psihologice, lipsindu-l de dreptul la o judecată echitabilă și de acces

la justiție.

Astfel, la 18 iunie 2015, reclamantul a venit la Secția de Supraveghere Transport

și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun. Chișinău pentru a da declarații, dar

i s-a refuzat din motiv că ofițerul Manole nu este la serviciu, iar el va fi înștiințat

suplimentar despre data la care urmează să se prezinte și când va fi posibilă

asigurarea unui interpret.

Ulterior, la Compania de Asigurări „Asito” reclamantul a aflat, pentru prima

dată, că a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier din 17 iunie 2015

și la 16 septembrie 2015 în privința sa a fost întocmit procesul-verbal nr.

MAI03072530 în limba română, limbă pe care nu o înțelege.

La 19 noiembrie 2015, reclamantul s-a adresat Secției de Supraveghere Transport

și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție mun. Chișinău din str. Doina 102, cu o

cerere pentru a i se traduce procesul-verbal în limba rusă și a materialelor cauzei,

solicitând un traducător, iar în lipsa unui răspuns, la 25 noiembrie 2015, a depus o

cerere la Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat de a i se elibera copia

procesului-verbal nr. MAI03072530 din 16 septembrie 2015 și a materialelor

2

întocmite în limba de stat și traducerea imediată a lor în limba rusă, totodată a

solicitat și traducător.

Potrivit reclamantului, demersul indicat nu a fost examinat în decurs de 24 ore

conform Codului contravențional, motiv pentru care, la 04 iunie 2016, a depus

cererea nr. 0566 la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității privind la constatarea încălcării drepturilor sale, discriminarea

și asigurarea egalității de către Inspectoratul General al Poliției.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

nu 1-a informat imediat pe reclamant despre adoptarea deciziei din 30 septembrie

2016, prin ce i-a încălcat dreptul la egalitate. În scopul restabilirii și protecției

drepturilor sale, la 08 decembrie 2016, acesta a depus o cerere prealabilă către

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin

care a solicitat de a-i fi prezentate materialele dosarului pentru a lua cunoștință,

inclusiv acordarea copiilor și traducerii în limba rusă a tuturor actelor procesuale,

inclusiv a deciziei. Această cerere nu a fost examinată.

La 14 decembrie 2016 și 29 decembrie 2016, reclamantul s-a mai prezentat la

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

pentru a se informa referitor la rezultatele examinării cererii prealabile, a primi

copiile materialelor solicitare, însă a primit refuz din partea Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamantul consider că este victima discriminării, fiindu-i încălcat dreptul la

egalitate în realizarea drepturilor sale constituționale: dreptul la examinare și dreptul

la admiterea cererii sale prealabile nr. 1043 din 08 decembrie 2016, cu informarea

sa imediată în limba rusă despre hotărârea emisă, despre actele procesuale și actele

cauzei emise de pârât la 30 septembrie 2016 și de către Inspectoratul General al

Poliției la 16 septembrie 2015, fapt care îl pune într-o poziție incomodă și viciată.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

împreună cu Inspectoratul General de Poliție, în calitate de autoritate responsabilă,

nu l-a informat, în limba rusă, pe care o cunoaște, imediat despre învinuirea care i s-

a adus, și anume despre procesul-verbal nr. MAI03072530 din 16 septembrie 2015,

despre cauza neexaminării plângerilor sale și refuzul de a-i elibera traducerea în

limba rusă a actelor solicitate.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

nu 1-a informat despre data la care a fost examinată plângerea, nu 1-a informat

despre rezultatele examinării și nici în privința traducerii sale, nu 1-a înștiințat despre

motivele refuzului de a-i elibera actele cerute și acordării unui traducător, nu l-a

informat despre motivele respingerii cererii prealabile, i-a încălcat dreptul de a avea

suficient timp pentru pregătirea apărării sale, dreptul de a audia martorii care au dat

declarații împotriva sa și de a invita martorii pentru apărarea sa, în condiții egale; de

a beneficia de serviciile gratuite ale unui interpret, deoarece nu înțelege limba

română utilizată în instanță, ce reprezintă încălcări ale art. art. 6.2, 6.3 a), b), d), e),

13, 14 ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Totodată, reclamantul consideră că decizia Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 30 septembrie 2016 a fost

emisă cu încălcarea art. 6 alin. (1) al Codului contravențional, prevederilor Legii nr.

121 și ale Constituției. În opinia sa, este supus persecutării datorită faptului că nu

3

vorbește limba română, vorbește și comunică în limba rusă, este social vulnerabil,

nu lucrează, este invalid de grupa a doua, este persecutat pentru ideile și convingerile

sale expuse în diverse structuri ale statului, inclusiv ofițerului de poliție Manole la

17 iunie 2016.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

manifestat față de el o atitudine răuvoitoare și mai puțin favorabilă în comparație cu

alte persoane și grupuri de persoane, care sunt vorbitori de limbă română, cu cei mai

bine asigurați material, cu un statut social mai înalt, cu persoanele juridice și

autoritățile statului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 martie 2017 s-a

repus Alexandru Prus în termenul de depunere a acțiunii și s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de acesta.

La 26 aprilie 2017, în cadrul termenului de atac instituit de art. 362 alin. (1) din

Codul de procedură civilă (aplicabil la data emiterii hotărârii primei instanțe),

Alexandru Prus a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, din 28 martie 2017, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă

acțiunea înaintată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2018, s-a respins apelul declarat

de Alexandru Prus și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 martie 2019, s-a admis recursul

declarat de Alexandru Prus, s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 15

mai 2018, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind

pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii; s-a anulat decizia

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din

30 septembrie 2016, în cauza nr. 444/15 și s-a obligat Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității să examineze plângerea cu privire

la fapta de discriminare, formulată de către Alexandru Prus; în rest pretențiile

înaintate de Alexandru Prus s-au respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, dat fiind că decizia contestată

a intimatului nu este contrasemnată de toți membrii care au participat la adoptarea

deciziei, ci doar de către membrii care au votat pentru adoptarea acesteia, Colegiul

conchide că aceasta este lovită de nulitate absolută și, din acest considerent, urmează

a fi anulată, conform solicitărilor apelantului. Totodată, instanța de apel a reținut că

la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi invitarea apelantului, în calitate de

petiționar, pentru participarea în ședința Consiliului de examinare a plângerii,

contrar dispozițiilor imperative ale pct. 54 al Regulamentului Regulamentului de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, anexă la legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aceasta constituind o încălcare a

procedurii legale și a principiului contradictorialității. Or, procedura nominalizată

de examinare a plângerii este expres prevăzută de lege și urmărește scopul realizării

efective a principiilor instituite de lege, încălcarea cărora generează nulitatea

4

deciziei emise cu încălcarea procedurii stabilite de lege. Din aceste motive decizia

intimatului urmează a fi anulată, iar deoarece potrivit dispozițiilor legale pertinente

instanța de judecată nu dispune de competența de a substitui intimatul în emiterea

unei decizii aferente petiției apelantului, aceasta urmând a fi examinată cu

respectarea procedurii de către intimat, cu emiterea unei decizii legale în urma

examinării multiaspectuale a argumentelor expuse în petiție, intimatul urmează a fi

obligat să examineze cererea formulată de apelant și să emită o decizie asupra

acesteia.

Aferent cererii apelantului nr. 1043 din 08 decembrie 2016, Colegiul a conchis

că intimatul nu a admis încălcarea vreunor dispoziții legale referitoare la asigurarea

egalității apelantului. Concomitent, instanța de apel a constatat respectarea de către

intimat a dispozițiilor art. 6 al Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul RSS Moldovenești în condițiile în care decizia emisă pe marginea plângerii

apelantului din 04 iulie 2016 a fost remisă acestuia în traducere în limba în care

acesta a adresat plângerea, instanța reiterând că dispozițiile normei date nu se referă

la restul materialelor, traducerea cărora urmează a fi efectuată contra plată.

Cu referire la cerințele apelantului referitoare la interzicerea promovării

discriminării, inclusiv incitarea la discriminare ce încalcă drepturile constituționale

ale apelantului la asigurarea egalității la realizarea drepturilor sale și altor drepturi

constituționale și referitoare la lichidarea discriminării, inclusiv prin metoda

preîntâmpinării oricăror acțiuni discriminatorii prin includerea unor măsuri speciale,

inclusiv pozitive, în scopul protecției apelantului și a altor grupuri de persoane, aflate

în situații analogice în comparație cu condițiile în care se află alte persoane și

aplicarea măsurilor pozitive până la atingerea egalității și integrării sociale a

apelantului și a altor persoane/grupe de persoane, aflate în situații analogice cu

acesta în comparație cu condițiile altor persoane, instanța de apel a reținut că aceste

pretenții se referă la situații/circumstanțe viitoare, incerte și inexistente la momentul

actual.

Referitor la cerința apelantului privind repararea prejudiciului moral, instanța de

apel a reținut primar că Inspectoratul General al Poliției nu deține calitatea de pârât

în prezenta pricină, acesta fiind atras în proces doar în calitate de intervenient

accesoriu, motiv pentru care în privința acestuia nu pot fi înaintate pretențiile de

încasare a compensației prejudiciului moral în sumă de 130000 lei, conform

solicitărilor expuse de apelant în cererile adresate instanței de apel, motiv pentru care

cerința dată a fost respinsă.

La 19 decembrie 2019, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității a contestat cu recurs decizia din 16 octombrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

Astfel, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 16

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și menținerea în vigoare a hotărârii primei

instanțe.

5

La 13 ianuarie 2020, Alexandru Prus a contestat cu recurs decizia din 16

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar s-au invocat argumente similar celor din cererea de chemare în

judecată și cererea de apel.

Astfel, Alexandru Prus a solicitat repunerea în termenul de atac, admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admise integral pretențiile formulate

în acțiune.

La 27 februarie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus referință asupra

cererilor de recurs, solicitând admiterea recursului declarat de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității conform cerințelor

formulate de către acesta, și considerarea ca fiind inadmisibilă a cererii de recurs

formulată de Alexandru Prus.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs. Iar conform art. 245 alin. (1) din același cod, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității a fost înregistrat la 19 decembrie 2019 (f.d. 64-65, vol. III),

copia deciziei fiind recepționată de către aceasta la 03 decembrie 2019 (f.d. 62, vol.

III), astfel, recursul fiind declarat în termenul stabilit de lege.

6

Recursul lui Alexandru Prus a fost înregistrat la 13 ianuarie 2020 (f.d. 69-77),

fiind depus la oficiul postal la 09 ianuarie 2020 (f.d. 90, vol. III), copia deciziei în

limba de stat fiind recepționată de către acesta la 04 decembrie 2019 (f.d. 60, vol.

III). Dat fiind faptul existenței mai multor solicitări din partea lui Alexandru Prus

față de Curtea de Apel Chișinău cu privire la eliberarea acestuia a deciziei din 16

octombrie 2019 tradusă în limba rusă, și lipsei unei confirmări privind satisfacerea

de către instanța de apel a acestor solicitări, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ consideră ca fiind depusă în termen cererea de

recurs formulată de Alexandru Prus.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar fondul cauzei a fost examinat

inclusiv prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie

2000, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și de Alexandru Prus, în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În

conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recursurile declarate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității și de Alexandru Prus nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile enunțate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

7

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul

XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere

a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de

procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile declarate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității și de Alexandru Prus.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității și de Alexandru Prus, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Maria Ghervas,

Judecătorii Galina Stratulat,

Svetlana Filincova

8