2ra-309/19 — remedierea greselilor de suprapunere a planurilor cadastrale

2ra-309/19 — remedierea greselilor de suprapunere a planurilor cadastrale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-309/2019

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (D. Mîrzenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Agrepina Grosu și

de către Agenția Servicii Publice,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agrepina Gorsu

împotriva Organului Cadastral Teritorial Strășeni, Filiala Întreprinderii de Stat

„Cadastru”, intervenienți accesorii Viorica Botnari, Victor Baltaga, Consiliul

comunal Lozova și Primăria comunei Lozova privind remedierea greșelilor de

suprapunere a planurilor cadastrale și actualizarea planului cadastral prin

amplasarea construcțiilor,

împotriva deciziei suplimentare din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 octombrie 2012 Agrepina Grosu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la

remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor cadastrale și actualizarea planului

cadastral prin amplasarea construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 06 iulie 2012 s-a adresat cu cerere

prealabilă la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru”, prin care a

comunicat despre faptul că la 29 mai 2012 a fost informată de către pârât despre

imposibilitatea întocmirii planului geometric a bunului imobil număr cadastral XXX

din motiv că terenul menționat se suprapune cu terenul cu numărul cadastral XXX,

fără a explica circumstanțele și motivele suprapunerii acestor terenuri.

A comunicat pârâtului că în prezent dânsa este proprietara terenului cu

numărul cadastral XXX și preconizează să efectueze o construcție de locuit.

1

A menționat că din cauza lipsei planului geometric definitivat, lucrările de

construcție sunt în întârziere, dânsa fiind privată de dreptul de a se folosi de

suprafața totală a terenului procurat.

A remarcat că o parte din teren cu suprafața de 3 ari este folosită de către alte

persoane, prin ce este încălcat dreptul ei de proprietate.

În vederea constatării și soluționării problemei cu privire la suprapunerea

planurilor geometrice care împiedică legalizarea definitivă a terenului procurat și

demararea construcției, s-a adresat cu cerere prealabilă la Oficiul Cadastral

Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” pentru a fi informată despre motivele

suprapunerii planurilor cadastrale. Totodată, având în vedere prevederile art. 38 din

Legea cadastrului bunurilor imobile, a cerut pârâtului și remedierea greșelilor în

decurs de 15 zile.

La 02 august 2012, a primit răspunsul din partea pârâtului, care însă este

evaziv și nu ține de obiectul întrebărilor adresate în cererea prealabilă.

A remarcat că Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” nu s-

a expus asupra solicitării privind remedierea greșelii care a condiționat

suprapunerea planurilor cadastrale. Totodată, pârâtul nu a întreprins nicio acțiune

în vederea remedierii greșelilor cerute în baza prevederile art. 38 din Legea

cadastrului bunurilor imobile.

A solicitat obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS

„Cadastru” de a remedia în decurs de 15 zile greșelile admise prin suprapunerea

planului cadastral al terenului cu numărul cadastral XXX cu planul cadastral al

terenului cu numărul cadastral XXX, amplasate în comuna Lozova r-nul Strășeni,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 26 decembrie 2012, Agrepina Grosu a depus cerere cu privire la

completarea pretențiilor, prin care a solicitat obligarea Oficiului Cadastral

Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” de a remedia greșelile admise prin

suprapunerea planului cadastral al terenului cu numărul cadastral XXX cu planul

cadastral al terenului cu numărul cadastral XXX, amplasate în comuna Lozova r-nul

Strășeni, de a actualiza planul cadastral cu numărul cadastral XXX prin amplasarea

construcțiilor pe planul sectorului de teren, încasarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 1600 lei, dintre care 100 lei taxa de stat și 1500 lei cheltuielile de asistență

juridică.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2012 a Judecătoriei Strășeni, au fost atrași în

proces în calitate de intervenienți accesorii, Viorica Botnari, Victor Baltaga și

Primăria comunei Lozova (f.d.32, vol.I).

Prin hotărârea din 20 februarie 2013 a Judecătoriei Strășeni, s-a admis

acțiunea și s-a obligat OCT Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” să remedieze greșelile

admise prin suprapunerea planului cadastral al terenului cu nr. XXX cu planul

cadastral al terenului cu nr. XXX, ambele terenuri fiind situate pe teritoriul comunei

Lozova, r-nul Strășeni.

S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” să

actualizeze planul cadastral al terenului nr. XXX prin amplasarea construcțiilor pe

planul sectorului de teren.

S-a încasat de la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” în

beneficiul Agrepinei Grosu suma de 1600 lei, dintre care 100 lei taxa de stat și

1500 lei cheltuielile de asistență juridică (f.d. 64-66, vol.I).

2

Prin încheierea din 15 iunie 2016 a Judecătoriei Strășeni, a fost admisă

cererea de revizuire depusă de Consiliul comunal Lozova, s-a casat hotărârea din

20 februarie 2013 a Judecătoriei Strășeni și s-a dispus rejudecarea pricinii (f.d.

182-183, vol.I).

La 25 noiembrie 2016, Agrepina Grosu a depus cerere cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată, solicitând încasarea din contul pârâtului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei pentru asistență juridică (f.d. 235,

vol.I).

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Strășeni, s-a respins ca

nefondată acțiunea înaintată de către Agrepina Grosu împotriva OCT Strășeni,

Filiala Întreprinderea de Stat „Cadastru” privind remedierea greșelilor prin

actualizarea planului geometric al terenului cu amplasarea în baza de date deținută

de OCT Strășeni, Filiala Întreprinderea de Stat „Cadastru”, încasarea cheltuielilor

de judecată (f.d. 246, 255-258, vol.I).

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel și cererea de recurs a Agrepinei Grosu.

S-a casat hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Strășeni și

încheierea din 15 iunie 2016 a Judecătoriei Strășeni și pronunțată o hotărâre nouă,

prin care s-a respins cererea de revizuire depusă de Consiliul comunal Lozova ca

fiind inadmisibilă și tardivă cu menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 20

februarie 2013 (f.d. 35-36, 37-43, vol.II).

La 19 octombrie 2017, Agrepina Grosu a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, solicitând emiterea

hotărârii suplimentare prin care să fie încasate din contul pârâtului în beneficiul său

cheltuielile de judecată în sumă de 3660 lei pentru asistență juridică și taxa de stat

(f.d. 62-63, vol.II).

Prin decizia suplimentară din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a

respins ca neîntemeiată cererea Agrepinei Grosu cu privire la emiterea deciziei

suplimentare (f.d. 76, 77-79).

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Agrepina Grosu.

S-a casat decizia suplimentară din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători (f.d. 101-106, vol.II).

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

cu privire la emiterea unei hotărîri suplimentare la decizia din 25 mai 2017 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 129-130, vol.II).

Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de către Agrepina Grosu.

S-a casat încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis

cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată,

pentru examinarea cererii cu privire la emiterea unei decizii suplimentare (f.d.153-

160, vol.II).

Prin decizia suplimentară din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a

admis cererea apelantei Agrepina Grosu și s-a emis o decizie suplimentară prin

care s-a încasat din contul OCT Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” în beneficiul

3

Agrepinei Grosu, cheltuielile de judecată suportate pentru asistența juridică în

mărime de 2650 lei, în rest cerințele s-au respins (f.d. 182-183, vol.II).

În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că Agrepina Grosu a

suportat cheltuieli legate de examinarea cauzei în mărime de 2500 lei pentru

asistența juridică și taxa de stat în mărime de 150 lei și care urmează a fi recuperate

din contul părții intimate care a pierdut procesul.

A constatat că copia-xerox a bonului de plată în mărime de 1010 lei, nu se

referă a careva cheltuieli de judecată suportate de apelantă or, după cum rezultă din

conținutul bonului, beneficiarul plății este tot apelanta, iar conținutul operațiunii

fiind încasarea depozitului, persoane fizice.

A menționat că Agrepina Grosu nu a explicat care este statutul plății în mărime

de 1010 lei, cu titlu de taxă de stat, cheltuieli pentru asistența juridică sau alte

cheltuieli care s-ar încadra în prevederile art. 90 Cod de procedură civilă.

La 10 decembrie 2018 Agrepina Grosu a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

parțială a deciziei suplimentare cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie

dispusă încasarea din contul Oficiului Cadastral teritorial Strășeni Filiala ÎS

„Cadastru” a cheltuielilor de judecată în sumă de 1010 lei.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (4) Cod de procedură

civilă.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu hotărîrea instanței de apel și a

menționat că instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor din dosar și nu a

elucidat circumstanțele stipulării în ordinul de plată a sintagmei „încasarea

depozitului, persoane fizice” fapt ce a condiționat o soluție greșită.

A menționat că suma de 1000 lei a fost încasată prin intermediul bancar în baza

contractului de asistență juridică nr.3 din 21 ianuarie 2017. Drept urmare pentru

transferul sumei la 31 ianuarie 2017 a depus suma de bani pe contul deschis de

către bancă, ulterior suma de pe contul său a fost transferată pe contul indicat în

contractul de asistență juridică. Extrasul de cont indică că suma de 1000 lei a

constituit plata onorariului în baza contractului de asistență juridică, iar suma de 10

lei a constituit comisionul bancar perceput de către bancă.

La 05 februarie 2019 Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva

deciziei suplimentare din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei suplimentare cu emiterea unei încheieri de respingere integrală a

cererii privind compensarea cheltuielilor de judecată în limita sumei de 2650 lei.

În susținerea recursului a indicat prevederile art.432 alin. (1), (2) lit.a), b), c),

alin. (4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu hotărîrea instanței de apel și a

menționat că suma cheltuielilor de judecată invocate de către Agrepina Grosu și

solicitate prin emiterea unei decizii suplimentare țin de examinarea cauzei în cadrul

examinării cererii de revizuire înaintate de către Primăria comunei Lozova, instanța

de apel neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2650

lei din contul ÎS „Cadastru” succesor al Agenției Servicii Publice.

A menționat că în instanța de fond s-a examinat atît cererea de revizuire, cît și

rejudecarea cauzei după admiterea revizuirii astfel, ținînd cont că Primăria

comunei Lozova a avut calitate de revizuient la repartizarea cheltuielilor de

4

judecată, instanța de fond urma să țină cont de partea care a pierdut procesul în

cadrul revizuirii și anume Primăria comunei Lozova și nicidecum ÎS „Cadastru”.

A susținut că instanța de apel corect a ajuns la concluzia că bonul de plată de

1010 lei, nu se referă la cheltuieli de judecată pentru asistența juridică suportate de

apelantă deoarece beneficiarul plății este tot apelanta Agrepina Grosu, conținutul

operațiunii fiind încasarea depozitului, persoane fizice.

Consideră că instanța de apel nu a dat apreciere că întru compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei nu a fost prezentată lista detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și onorariul timpului aferent acestora.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia suplimentară din 14 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces

la 16 noiembrie 2018 (f.d. 184, vol.II), astfel, recursul declarat de către Agrepina

Grosu la 10 decembrie 2018 și recursul declarat de Agenția Servicii Publice, la 05

februarie 2019, se consideră depuse în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Agrepina Grosu și

Agenția Servicii Publice, sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

5

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Agrepina Grosu și

Agenția Servicii Publice, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

6

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a

considera recursurile declarate de către Agrepina Grosu și Agenția Servicii

Publice, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin.(1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Agrepina Grosu și

Agenția Servicii Publice.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

7