ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.05.2018

2ra-800/18 — cu privire la remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor cadastrale

HOTĂRÂRE
23.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la remedierea greşelilor de suprapunere a planurilor cadastrale
Temei legal
decizia suplimentară
Citează această cauză
2ra-800/18 — cu privire la remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor cadastrale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Mîrzenco dosarul nr. 2ra-800/18

instanța de apel: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Agrepina Grosu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agrepinei Grosu

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala Întreprinderii de

Stat „Cadastru” cu privire la remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor

cadastrale și actualizarea planului cadastral prin amplasarea construcțiilor și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din

6 februarie 2018, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Agrepinei Grosu

cu privire la emiterea deciziei suplimentare

constată:

La 5 octombrie 2012, Agrepina Grosu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la

remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor cadastrale și actualizarea planului

cadastral prin amplasarea construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 6 iulie 2012, s-a adresat cu o cerere

prealabilă la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru”, prin care a

adus la cunoștință despre faptul că la 29 mai 2012 dânsa a fost informată de către

pârât despre imposibilitatea efectuării planului geometric a bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX din motiv că terenul menționat se suprapune cu terenul cu

nr. cadastral XXXXX, în lipsa unei explicații a circumstanțelor și motivelor

suprapunerii acestor terenuri.

Menționează că pârâtului i-a fost comunicat și faptul că la momentul de față,

dânsa este proprietară a terenului cu nr. cadastral XXXXX și preconizează să

efectueze o construcție de locuit.

1

Susține că din cauza lipsei planului geometric definitivat, lucrările de

construcție sunt în întârziere, dânsa fiind privată și de dreptul de a se folosi de

suprafața totală a terenului procurat.

Remarcă că o parte din teren, ce constituie 3 ari de teren, este folosită de

către alte persoane, prin ce este încălcat dreptul ei de proprietate.

Evidențiază că în vederea constatării și soluționării problemei cu privire la

suprapunerea planurilor geometrice care îi împiedică legalizarea definitivă a

terenului procurat și demararea construcției, s-a adresat cu o cerere prealabilă la

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” pentru a fi informată cu

privire la anumite chestiuni ce țin de suprapunerea planurilor cadastrale. Totodată,

având în vedere prevederile art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, a cerut

pârâtului și remedierea greșelilor în decurs de 15 zile.

Relatează că la 2 august 2012, a primit răspunsul din partea pârâtului, însă

răspunsurile la întrebările enunțate în cererea prealabilă sunt evazive și nu țin de

obiectul întrebărilor adresate de către ea.

Remarcă că Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” nu s-a

expus asupra solicitării ei privind remedierea greșelii care a condiționat

suprapunerea planurilor cadastrale. Totodată, pârâtul nu a întreprins nicio acțiune

în vederea remedierii greșelilor cerute în baza prevederile art. 38 din Legea

cadastrului bunurilor imobile.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, 8, 11, 38 din Legea

cadastrului bunurilor imobile, art. 10, 21, 23, 24 din Legea privind accesul la

informație, art. 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni,

filiala ÎS „Cadastru” de a remedia greșelile admise prin suprapunerea planului

cadastral al terenului cu nr. XXXXX cu planul cadastral al terenului cu

nr. XXXXX în decurs de 15 zile, amplasate în comuna Lozova r-nul Strășeni,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 26 decembrie 2012, Agrepina Grosu a depus o cerere cu privire la

completarea pretențiilor, prin care a solicitat admiterea acesteia, obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” de a remedia greșelile admise

prin suprapunerea planului cadastral al terenului cu nr. XXXXX cu planul

cadastral al terenului cu nr. XXXXX, amplasate în comuna Lozova r-nul Strășeni,

de a actualiza planul cadastral nr. XXXXX prin amplasarea construcțiilor pe planul

sectorului de teren, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1600 lei, ce

constau din taxa de stat în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 1500 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 11 ianuarie 2012, au fost atrași în

proces Viorica Botnari, Victor Baltaga și Primăria comunei Lozova în calitate de

intervenienți accesorii.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 20 februarie 2013, a fost admisă

acțiunea, obligat OCT Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” să remedieze greșelile admise

prin suprapunerea planului cadastral al terenului cu nr. XXXXX cu planul

2

cadastral al terenului cu nr. XXXXX, ambele terenuri sunt situate pe teritoriul

comunei Lozova r-nul Strășeni.

A fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS „Cadastru” să

actualizeze planul cadastral al terenului cu nr. XXXXX prin amplasarea

construcțiilor pe planul sectorului de teren.

A fost încasat de la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala

ÎS „Cadastru” în beneficiul Agrepinei Grosu suma de 1600 lei, inclusiv 100 lei ca

restituire a taxei de stat achitate la depunerea cererii de chemare în judecată și

1500 lei în calitate de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2016, a fost admisă cererea

de revizuire depusă de Consiliul comunal Lozova, casată hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 20 februarie 2013 și dispusă rejudecarea pricinii.

La 25 noiembrie 2016, Agrepina Grosu a depus cerere cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată, solicitând încasarea din contul pârâtului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei care constituie cheltuieli pentru

asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 6 decembrie 2016, a fost respinsă

acțiunea ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, a fost admisă cererea

de apel și cererea de recurs a Agrepinei Grosu, casată hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 6 decembrie 2016 și încheierea Judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2016

și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de revizuire depusă

de Consiliul comunal Lozova ca fiind inadmisibilă și tardivă cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Strășeni din 20 februarie 2013.

La 19 octombrie 2017, Agrepina Grosu a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, solicitând emiterea unei

hotărâri suplimentare prin care să fie încasate din contul pârâtului în beneficiul ei

cheltuielile de judecată în sumă de 3660 lei constituite din cheltuieli pentru

asistență juridică și taxa de stat.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 6 februarie 2018, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea Agrepinei Grosu cu privire la emiterea

deciziei suplimentare.

La 6 martie 2018, Agrepina Grosu a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare a instanței de apel din 6 februarie 2018, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei suplimentare recurate și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie încasat din contul pârâtului în beneficiul ei cheltuielile de judecată

în sumă de 3660 lei constituite din cheltuieli pentru asistență juridică și taxa de

stat.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel în mod eronat a

interpretat norma legală, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, ceea ce

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Afirmă că din cauza inacțiunilor Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, a fost

nevoită să intenteze acțiune civilă, iar în vederea apărării intereselor juridice după

admiterea cererii de revizuire la 4 octombrie 2016, recurenta a încheiat contractul

3

de asistență juridică nr. 20 cu avocatul Sergiu Popușoi, suportând în acest sens

cheltuieli în mărime de 2500 lei.

Menționează că după rejudecarea cauzei civile, prima instanță a respins

integral acțiunea ei, fapt care a condiționat necesitatea înaintării cererii de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 6 decembrie 2016.

Ca urmare, pentru depunerea cererii de apel, dânsa a fost nevoită să achite

taxa de stat în mărime de 150 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de

1010 lei, în total, cheltuielile de judecare a pricinii în instanța de fond și apel

constituie suma de 3660 lei.

Având în vedere prevederile art. 94 CPC și art. 1 din Protocolul adițional al

CEDO, relevă că este eronată concluzia instanței de apel în sensul că deși

ÎS „Cadastru” are calitatea procesuală de pârât, nu această parte în proces a inițiat

procedura de revizuire a hotărârii și nu din vina acestei părți, dânsa ar fi suportat

noi cheltuieli de judecată.

Remarcă că instanța de apel eronat a conchis precum că suma cheltuielilor

de judecată invocate ține de examinarea cauzei după admiterea cererii de revizuire,

înaintată de către intervenientul accesoriu Consiliul comunal Lozova, aceasta nu

poate fi invocată ÎS „Cadastru”.

Evidențiază că sunt greșite concluziile instanței de apel, deoarece

ÎS „Cadastru” a susținut cererea de revizuire, iar la examinarea în fond a pricinii, a

pledat pentru respingerea cererii de chemare în judecată, acțiunea recurentei fiind

respinsă, fapt ce a condiționat înaintarea cererii de apel.

Declară că lipsa unei soluții cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

în condițiile existenței remediului legal, însă care nu este aplicat din motive

eronate, constituie o încălcare gravă de către instanța de apel a dreptului la un

recurs efectiv, garantat de art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului.

La 17 aprilie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Agenția Servicii

Publice (succesor în drepturi a ÎS „Cadastru”) a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea recursului declarat cu menținerea deciziei

suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 6 februarie 2018.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 6 martie 2018 împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel

Chișinău din 6 februarie 2018, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis cu casarea integrală a deciziei suplimentare a instanței de apel și remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

4

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din sensul prevederilor art. 432 alin. (5) CPC, rezultă că încălcarea esențială

a normelor de drept procedural se iau în considerare de către instanță din oficiu și

în toate cazurile.

După cum denotă actele cauzei, la 19 octombrie 2017, Agrepina Grosu a

depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare, solicitând emiterea unei hotărâri suplimentare prin care să fie

încasate din contul pârâtului în beneficiul ei cheltuielile de judecată în sumă de

3660 lei constituite din cheltuieli pentru asistență juridică și taxa de stat (f. d. 62-

63 vol. II).

Este cert și faptul că prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din

6 februarie 2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Agrepinei Grosu cu

privire la emiterea deciziei suplimentare.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz, instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat decizia recurată cu

încălcarea normelor de drept procedural.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile

art. 250 alin. (4) CPC, potrivit cărora încheierea judecătorească de respingere a

cererii de emitere a unei hotărâri suplimentare se supune recursului.

Prin urmare, în interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de

înțeles că în cazul respingerii cererii de emitere a unei hotărâri suplimentare,

instanța judecătorească emite o încheiere care se supune recursului.

Așadar, Codul de procedură civilă prevede expres posibilitatea atacării cu

recurs, separat de hotărâre, încheierea cu privire la respingerea cererii de emitere a

unei hotărâri suplimentare.

Distinct de aceste constatări, este indubitabil că instanța de apel incorect a

respins prin decizie suplimentară cererea Agrepinei Grosu cu privire la emiterea

deciziei suplimentare, astfel că actul de dispoziție emis de către instanța de apel nu

îmbracă forma prevăzută de legea procedurală.

Or, ajungând la concluzia de respingere a cererii cu privire la emiterea unei

decizii suplimentare, instanța de apel urma să emită o încheiere în acest sens.

Mai mult că recursul împotriva încheierilor instanței de apel, care se supun

recursului, separat de hotărâre, se examinează în conformitate cu normele

prevăzute la Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, Secțiunea 1,

recursul împotriva încheierilor judecătorești.

Față de cele ce preced, în speță se constată o încălcare evidentă a normelor

de drept procedural de către instanța de apel, astfel că, instanța de recurs este în

imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unui asemenea act de dispoziție

și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre

motivele prevăzute de lege, fapt ce impune admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei suplimentare a instanței de apel cu remiterea cauzei spre judecare în

instanța de apel.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Agrepina Grosu.

Se casează decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din

6 februarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agrepinei

Grosu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala Întreprinderii de

Stat „Cadastru” cu privire la remedierea greșelilor de suprapunere a planurilor

cadastrale și actualizarea planului cadastral prin amplasarea construcțiilor și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă