3ra-1246/19 — obligarea elaborarii planului geometric, restituirea sumei, repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 3ra-1246/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Josanu Vasile împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la obligarea elaborării planului geometric, restituirea sumei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins cererile de apel depuse de Josanu Vasile și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă: La 04 octombrie 2018 Josanu Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la obligarea elaborării planului geometric, restituirea sumei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 iulie 2018 s-a adresat Serviciului cadastral teritorial Hîncești cu cerere, prin care a solicitat eliberarea copiilor legalizate a planului cadastral și planului geometric al terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX. Prin răspunsul din 01 august 2018 Serviciului cadastral teritorial Hîncești i-a comunicat că pentru eliberarea planului cadastral și geometric al terenurilor menționate trebuie să achite 96 de lei conform Hotărârii Guvernului nr. 770 din 02 iulie 2007. La 10 august 2018 a achitat suma de 96 de lei pentru serviciile cadastrale și a depus cererea privind eliberarea actelor solicitate.

Nefiind de acord cu actele prezentate, la 17 august 2018 s-a adresat Agenției Servicii Publice cu cerere prealabilă, solicitând eliberarea unui plan cadastral și geometric corect care să corespundă Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, Codului funciar și ordinului nr. 70 din 04 august 2017 a Agenției Servicii Publice, restituirea sumei de 96 de lei achitată pentru întocmirea planului geometric, care s-a dovedit a fi eronat și compensarea prejudiciului cauzat ca urmare a înscrierii incorecte în Registrul bunurilor imobile a datelor cadastrale, care nu corespund cu cele de la fața locului. 1 Prin răspunsul nr. 01/J-734/18 din 28 septembrie 2018 a Agenției Servicii Publice cererea prealabilă a fost respinsă, comunicându-i că planurile geometrice au fost elaborate în anul 2000, în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă în or.

Hîncești. La executarea lucrărilor de înregistrare primară masivă, în conformitate cu prevederile art. 152 din Legea cadastrului bunurilor imobile, stabilirea hotarelor nu este obligatorie. Planurile geometrice au fost elaborate în vederea înregistrării dreptului de proprietate, în hotare generale, fără întocmirea actelor de stabilire a hotarelor. Înregistrarea primară masivă s-a efectuat conform unui program aprobat de Guvern, în modul stabilit și în baza informației prezentate de administrația publică locală. La executarea lucrărilor cadastrale nominalizate, în planul geometric au fost reprezentate doar construcțiile principale (casele de locuit individuale), fără reprezentarea anexelor și construcțiilor auxiliare existente.

Conform pct. 77 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobat prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, planul cadastral poate fi actualizat numai după stabilirea hotarelor terenului de către administrația publică locală și reprezentarea tuturor construcțiilor. Serviciul de actualizare a planului cadastral poate fi executat atât de Serviciul cadastral teritorial Hâncești, cât și de întreprinderile de stat sau private, care activează în domeniu. Consideră Josanu Vasile că răspunsul Agenției Servicii Publice este ilegal și neîntemeiat. Într-adevăr Legea cadastrului bunurilor imobile la art. 151 prevede că în cadrul înregistrării primare masive stabilirea hotarelor nu este obligatorie, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile publice locale nu sunt obligate să facă acest lucru după cum stipulează art. 11, 13 și 21 din Codul funciar.

Agenția Servicii Publice, efectuând lucrările cadastrale, a reprezentat în planul geometric doar construcțiile principale (casa de locuit), pe când Legea cadastrului bunurilor imobile la art. 18 alin. (2) stabilește că planul geometric se întocmește la cererea titularului de drepturi, în baza măsurărilor pe teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor, racordate la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului cadastral al terenului și amplasamentului tuturor construcțiilor de pe teren. Planul poate conține și alte date. Indicarea tuturor construcțiilor pe planul geometric este prevăzută și în pct. 42 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren.

Consideră Josanu Vasile că neprezentarea anexelor casei de locuit în planul geometric este nejustificată. În răspunsul Agenției Servicii Publice nu s-a explicat de ce nu s-au indicat coordonatele de cotitură a hotarelor terenului, de ce există discordanță din suprafața casei de locuit din planul geometric de 125 m.p., fără anexe, cu suprafața casei de locuit din pașaportul tehnic în care este indicată 92,8 m.p. și de ce diferă suprafața terenului calculată din paramentul hotarului aproximativ 870 m.p. de suprafața indicată în planul geometric – 914 m.p. Documentația cadastrală este întocmită cu erori, nu permite identificarea corectă a punctelor de cotitură ale terenului și verificarea corespunderii hotarelor terenului său cu a vecinului.

2 A cerut Josanu Vasile admiterea acțiunii, obligarea Agenției Servicii Publice să elaboreze un plan geometric care să corespundă Legii cadastrului bunurilor imobile, să-i fie restituită suma de 96 de lei achitată pentru elaborarea planului geometric, care a fost întocmit contrar legii; încasarea sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 102 lei cheltuieli de transport. Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, acțiunea a fost admisă în parte. S-a încasat din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul lui Vasile Josanu suma de 96 de lei cu titlu de prejudiciu material și 500 de lei prejudiciu moral, în total 596 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile de apel depuse de Josanu Vasile și Agenția Servicii Publice împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că autoritatea publică a pretins că poate oferi serviciul solicitat lui Vasile Josanu și a încasat de la acesta suma de 96 de lei, însă i-a oferit informație care nu a fost colectată și sistematiză în modul prevăzut de lege. La 25 iulie 2019 Agenția Servicii Publice reprezentantă de Alexandru Renița în baza procurii nr. 01/5924 din 11 octombrie 2018, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii integral.

În motivarea recursului Agenția Servicii Publice a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. La 09 septembrie 2019, în adresa lui Josanu Vasile a fost expediată copia recursului depus de Agenția Servicii Publice, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă 3 legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de Agenția Servicii Publice la 17 iulie 2019 ( f.d. 132). Cererea de recurs a fost depusă la 25 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului depus de Agenția Servicii Publice în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Agenția Servicii Publice, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Agenției Servicii Publice cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan 5