3ra-902/19 — obligarea eliberarii rapunsului si stabilirea hotarelor terenului

Dosarul nr.3ra-902/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud: N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria mun. Hîncești,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Vasile Josanu împotriva Primăriei mun. Hîncești cu privire la obligarea

eliberării răspunsului și stabilirea hotarelor terenului,

împotriva deciziei din 5 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Primăria mun. Hîncești și a fost menținută

hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 13 iulie 2018, Vasile Josanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Hîncești cu privire la obligarea eliberării răspunsului și

stabilirea hotarelor terenului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 22 mai 2018 s-a adresat

Primăriei mun. Hîncești cu cerere, prin care a solicitat stabilirea în natură a

hotarelor terenului care constituie proprietate sa privată, cu eliberarea procesului-

verbal în acest sens, însă pârâta nu a examinat cererea, ceea ce contravine Legii cu

privire la petiționare, care expres prevede că petițiile se examinează în termen de

30 de zile lucrătoare.

Reclamantul a considerat că prin inacțiunea pârâtei, în mod direct i-a fost

încălcat dreptul său prevăzut la art. 4 alin. (3) și (4), 11 lit. a) și 16 alin. (3) ale

Legii cu privire la petiționare.

A afirmat că stabilirea hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXX ce constituie

proprietate privată a sa, ține de competența Primăriei mun. Hîncești, reieșind din

dispozițiile pct. 22 a Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor

cadastrale la nivel de teren, aprobat prin ordinul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 70 din 4 august 2017.

Prin urmare, Vasile Josanu și-a întemeiat prezenta acțiune în contencios

administrativ, pe prevederile Legii cu privire la petiționare, Legii contenciosului

administrativ și Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale

1

la nivel de teren, aprobat prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70

din 4 august 2017.

La fel, a menționat că a fost prejudiciat moral.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Primăriei mun. Hîncești

să elibereze răspunsul la petiție și să stabilească hotarele terenului cu nr. cadastral

XXXX la fața locului, precum și încasarea sumei de 5 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 de lei.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Josanu a fost admisă parțial.

A fost obligată Primăria mun. Hîncești să examineze cererea lui Vasile Josanu

și să stabilească, la fața locului, din contul proprietarului, hotarele terenului cu nr.

cadastral XXXX situat în XXXX, str. XXXX.

S-a încasat de la Primăria mun. Hîncești în beneficiul lui Vasile Josanu suma

de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, precum și suma de 500 de lei cu titlu

de prejudiciu moral.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Josanu, a fost

respinsă.

La 16 octombrie 2018, Primăria mun. Hîncești a declarat apel împotriva

hotărârii din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Prin decizia din 5 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Primăria mun. Hîncești și a fost menținută hotărârea din 20 septembrie

2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art.19 alin. (1),

(2), (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, pct.

4, 22, 23 și 85 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor

cadastrale la nivel de teren, aprobat prin ordinul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 70 din 4 august 2017, art. 25 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului

administrativ.

Cu referire la normele de drept citate și în raport cu materialele cauzei,

instanța de apel a reținut că în speță sunt întrunite condițiile de obligare a Primăriei

mun. Hîncești să examineze cererea lui Vasile Josanu și să stabilească, la fața

locului, din contul proprietarului, hotarele terenului cu nr. cadastral XXXX situat

în XXXX, str. XXXX.

Având în susținere prevederile art. 96 Cod de procedură civilă, partea care a

avut câștig de cauză, are dreptul la compensarea cheltuielilor de judecată, astfel că

justificat prima instanță a încasat suma de 500 de lei, care a fost achitată pentru

plata taxei de stat, deoarece este reală, necesară și rezonabilă.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că suma

de 500 de lei acordată cu titlu de prejudiciu moral, este una echitabilă în raport cu

suferințele primite prin nesoluționarea cererii de către Primăria mun. Hîncești.

La 29 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal, Primăria mun. Hîncești a

declarat recurs împotriva deciziei din 5 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare, reiterând motivele de fapt și de

drept menționate în cererea de apel.

Recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în

considerare că cererea lui Vasile Josanu a fost examinată, or, Legea cu privire la

2

petiționare, prevede că răspuns la cerere poate fi dat și în mod verbal, cu

consimțământul acestuia, fapt ce la caz, a fost respectat, și răspunsul a fost acordat

la fața locului, explicându-i-se că situația respectivă urmează a fi soluționată cu

vecinul ori dânsul să demoleze partea din construcție care încalcă hotarul.

A relatat că intimatul a solicitat termen pentru remedierea situației cu vecinul,

iar în caz de necesitate, se va adresa cu o nouă cerere organelor competente pentru

stabilirea hotarelor în natură a terenului.

A considerat că neîntemeiat a fost încasată suma de 500 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, or, aceasta nu a fost motivată și probată.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii

de chemare în judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de

recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform

dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 martie 2019, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 29 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal, este

în termen.

Prin referința din 3 iulie 2019, Vasile Josanu a solicitat respingerea recursului

și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului depus de Primăria mun. Hîncești în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

3

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria mun. Hîncești nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

4

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Hîncești.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primăria mun. Hîncești, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

5