3ra-89/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea eliberarii actului adminnistrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-89/22

2-19052658-01-3ra-07022022

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (jud. N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, V. Negru)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Josanu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile

Josanu împotriva Primăriei mun. Hâncești, terți Natalia Albu și Nicolae Albu cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2019, Vasile Josanu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei mun. Hâncești, solicitând obligarea eliberării răspunsului, declararea nulă a titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, înregistrarea în proprietatea publică a

terenului cu alocarea lui ulterioară conform legislației, încasarea cheltuielilor de judecată,

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii, a invocat faptul că, la data de 25 aprilie 2019, a adresat Primăriei

mun. Hâncești o petiție, prin care a propus anularea titlului de autentificare a deținătorului

de teren distribuit familiei Natalia Albu, pentru terenul din mun. Hâncești, str. V. Alecsandri,

18, ca în felul acesta Primăria să-și întoarcă terenul cu o suprafață de 0,035 ha, care a fost

capturat de Natalia Albu.

Cererea nu a fost soluționată și pârâtul nu a dat nici un răspuns la petiția în cauză.

Astfel, prin inacțiunile pârâtului, i-au fost aduse suferințe, motiv pentru care solicită

încasarea, din contul pârâtului, în beneficiul său, a sumei de 5000 lei, pentru repararea

prejudiciului moral cauzat.

Cu referire la cerința de anulare a titlului de autentificare a deținătorului de teren de

către Primărie, a adus în petiții cinci recomandări care eventual puteau sta la baza anulării

titlului de autentificare a deținătorului de teren.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să elibereze

reclamantului răspunsul la petiție, declararea nulității titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat familiei Natalia Albu, pentru terenul din mun. Hâncești, str.

V. Alecsandri 18, obligarea Primăriei mun. Hâncești să înregistreze proprietatea publică,

terenul cu suprafața de 0.035 ha, pentru ca, ulterior să fie alocat conform legislației, încasarea

cheltuielilor de judecată din contul pârâtului, încasarea din contul pârâtului în beneficiul

1

reclamantului a sumei de 5000 lei în calitate de prejudiciu moral, scutirea de la achitarea

taxei de stat din motivul stării materiale dificile.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, s-a dispus

atragerea lui Nicolae Albu și Natalia Albu în calitate de terți.

Terțul Natalia Albu a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Vasile Josan, prin

care a solicitat obligarea pârâtului să demoleze construcțiile neautorizate sub formă de anexe

și construcțiile auxiliare de pe teritoriul său, încasarea prejudiciului moral și material

(f.d.48).

Prin încheierea protocoloră din 5 martie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central,

s-a refuzat în primirea cererii reconvenționale, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. b) Cod

procedură civilă, pe motiv, că există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la un

litigiu între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri (hotărârea nr. 2-

1181/17 din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central definitivă și irevocabilă).

Prin hotărârea din 3 iulie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de Vasile Josanu.

La 3 iulie 2020, Vasile Josanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care cerințele reclamantului să fie admise integral (f.d. 104).

La 3 august 2020, apelantul Vasile Josanu a depus cererea de apel motivată, solicitând

și anularea încheierii instanței de fond prin care a fost respinsă cererea privind recuzarea

judecătorului primei instanțe (f.d.118-123).

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Vasile Josanu.

Prin decizia suplimentară din 8 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cerința apelantului Vasile Josanu cu privire la anularea încheierii din 13 martie 2020

a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, prin care s-a respins cererea de recuzare înaintată

judecătorului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având

în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. (2), lit. e) a Legii privind

administrația publică locală, potrivit cărora Consiliul local are drept de inițiativă și decide,

în condițiile legii, în toate problemele de interes local, decide atribuirea și propune

schimbarea destinației terenurilor proprietate a statului (comunei), orașului (municipiului),

după caz, în condițiile legii.

Instanța a reținut la caz și prevederile art. 10, 11 alin. (1), 13, 20 și 21 ale Codului

funciar, stabilind că titlul contestat întrunește condițiile de valabilitate prevăzute de lege, iar

temeiuri de anulare a actului respectiv nu există. Totodată, reclamantul nu a indicat în ce

mod îi sunt încălcate drepturile și interesele legale, prin titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren anularea căruia îl solicită, în ce măsură îi sunt afectate drepturile

personale ale reclamantului prin actul nominalizat, în vederea solicitării anulării acestuia.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar a

reținut ca fiind justă și întemeiată concluzia instanței de fond privind respingerea acțiunii

reclamantului.

La 16 noiembrie 2021, Vasile Josanu a declarat recurs motivat împotriva deciziei din

27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 18 ianuarie 2022, a depus recurs

suplimentar.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept material și

procedural pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate

pe cauza dată.

2

Invederează că fraudarea statului de un bun provoacă pagube cetățenilor, inclusiv

recurentului, iar prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului terenului din str. V.

Alecsandri 18, mun. Hâncești, s-au încălcat drepturile patrimoniale ale recurentului, dat fiind

faptul că o porțiune de teren de 1 metru, destinat deservirii casei de locuit, a fost atribuit

intimatei Natalia Albu, fapt ce contravine prevederilor art. 2 din Codul funciar, pct. 20 din

Hotărârea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999 și normei SNIP 2 din 7 ianaurie 1989.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea

unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2021, iar date

privind notificarea acesteia recurentului lipsesc. Decizia suplimentară a Curții de Apel

Chișinău a fost emisă la 8 decembrie 2021, fiind notificată recurentului la 13 ianuarie 2022,

conform avizului de recepție anexat la materialele dosarului (f.d. 220).

Astfel, recursul depus la 16 noiembrie 2021 și recursul suplimentar din 18 ianuarie

2022 se consideră a fi depuse în termen.

La 8 februarie 2022, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, până la examinarea admisibilității

cererii de recurs, la Curtea Supremă de Justiție nu a parvenit nicio referință pe caz.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vasile Josanu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și,

în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

3

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile

pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Vasile Josanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Vasile Josanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4