2ra-63/19 — evacuarea apelor pluviale, demolarea constructiei

Dosarul nr.2ra-63/19 prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (V.Suruceanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu.Cimpoi, A.Danilov, I.Secrieru) Î N C H E I E R E 16 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Josanu Vasile, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Josanu Vasile împotriva lui Albu Nicolae cu privire la evacuarea pamîntului adus în măsura necesară pentru evacuarea apelor pluviale, încasarea prejudiciului material și moral și acțiunea reconvențională depusă de Albu Nicolae și Albu Natalia împotriva lui Josanu Vasile cu privire la demolarea construcțiilor neautorizate sub formă de anexe și construcții auxiliare, construirea hotarului dintre casele de locuit, lucrărilor de terasament pentru evacuarea apelor pluviale și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de Josanu Vasile și a fost menținută hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 13 octombrie 2017 Josanu Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Albu Nicolae cu privire la evacuarea pamîntului adus în măsura necesară pentru evacuarea apelor pluviale, încasarea prejudiciului material și moral . În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că,

casa sa este amplasată pe un teren care este înclinat din partea străzii XXXXX spre strada XXXXX. Apele pluviale se scurgeau de pe sectoarele caselor aflate pe sectorul mai înalt (nr. 10,12,14) pe teritoriile caselor aflate pe sectorul mai jos (nr.18,20,22) și se evacuau prin podul construit pe str. XXXXX (casa nr. 63). Diferența de înălțime dintre cel mai înalt teritoriu (casa nr. 10) și cel mai jos (potrivit cărților topografice) este de aproximativ 8 metri. A relatat că pe parcursul anilor 2014-1017, proprietarul casei de pe str. XXXXX, Albu Nicolae a adus pămînt și a înălțat teritoriul său cu mai mult de 60 cm., împiedicând în felul acesta evacuarea apelor pluviale. A indicat că apele pluviale se adună pe teritoriul său și pe teritoriul de pe str. XXXXX, sub pericolul inundațiilor se află și alte case de pe strada XXXXX.

A susținut că prin acțiunile sale pârâtul Albu Nicolae împiedică scurgerea apelor 1 pluviale punând în pericol major de inundație teritoriul ce îi aparține, inclusiv casa, precum, și ceilalți vecini. A precizat că, la data de 09.08.2017 reclamantul a expediat o scrisoare pârâtului cu propunerea de a soluționa problema pe cale amiabilă, dar nu a primit careva răspuns. A declarat că, la data de 17.09.2017 pârâtul a mai adus pământ aproximativ 160 tone, astfel teritoriul pârâtului s-a înălțat. Despre intențiile pîrîtului de a pune în pericol casa reclamantului prin provocarea inundațiilor (casa fiind construită din chirpici) a fost informată Primăria mun.

Hîncești (prin scrisorile din data de 10.08.2017 și 18.09.2017) precum și Inspecția Ecologică Hîncești ( prin scrisorile din data de 10.08.2017 și 18.09.2017), Procuratura r-lui Hîncești (prin scrisoarea nr. 113 din 14.08.2017 și nr. 1193/11 din 24.08.2017), Inspectoratul de poliție Hîncești, consiliul raional Hîncești (prin scrisoarea din 11.09.2017). Solicitările date au rămas fără răspuns din partea autorităților, precum și din partea pîrîtului, fapt ce l-a impus să se adreseze în instanța de judecată. A relatat că în urma ploilor din anul trecut, a suferit prejudiciu deoarece apele s-au acumulat în grădina sa, provocîndu-i pagube prin distrugerea plantațiilor, a fost nevoie de intervenție specială pentru evacuarea apelor pluviale (folosirea utilajelor speciale, utilizarea cărora implică cheltuieli).

A solicitat evacuarea pămîntului adus de pîrîtul Albu Nicolae pe teritoriul respectiv, în măsura necesară pentru evacuarea apelor pluviale și încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material în sumă de 2 000 de lei și moral în sumă de 30 000 de lei cauzat prin acțiunile sale. Ulterior, reclamantul Josanu Vasile a depus o cerere suplimentară prin care a indicat că, casa de locuit de pe strada XXXXX a fost cumpărată de mama sa în anul 1990. Problemele cu inundațiile au început să apară odată cu lucrările de terasament efectuate de vecinul Albu Nicolae, care a adus pămînt și a înălțat terenul în ultimii 6-7 ani. Blocarea definitivă a apelor pluviale s-a produs în anii 2015-216 cînd Albu Nicolae a adus în jur de 58 mașini de pămînt și nisip.

A solicitat reclamantul Josanu Vasile admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, admiterea cererii suplimentare și încasarea prejudiciului material în mărime de 2937 de lei. La data de 29 ianuarie 2018, Albu Nicolae și Albu Natalia au depus acțiune reconvențională împotriva lui Josanu Vasile cu privire la demolarea construcțiilor neautorizate sub formă de anexe și construcții auxiliare, construirea hotarului dintre casele de locuit, lucrărilor de terasament pentru evacuarea apelor pluviale și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reconvenționale Albu Nicolae și Albu Natalia au indicat că, cu Josanu Vasile sînt vecini. Josanu Vasile a procurat imobilul de pe strada XXXXX și cel de pe strada XXXXX.

Au menționat că, casa lui Josanu Vasile este construită exact la hotarul dintre gospodăriile lor. Terenul este înclinat cu aproximativ un metru față de terenul lui Josanu Vasile. Ulterior, Josanu Vasile, fără acordul lor, neautorizat, în mod samovolnic, cu 2 încălcarea tuturor actelor normative ce reglează efectuarea construcțiilor, a construit o anexă la casă, fiind amplasată pe terenul lor, iar altă anexă, se află direct în fața casei lor, lăsînd-o fără îngrijre și care duce un efect estetic monstruos gospodăriei sale. La solicitarea de a demola anexele cu propunerea de a-i oferi din contul terenului lor o porțiune de pămînt de după casă pentru a putea să-și administreze bunurile, Josanu Vasile a refuzat și le-a propus să se adreseze în judecată dacă nu le place.

Au declarat că Josanu Vasile a construit din nou neautorizat și în mod samovolnic, exact pe hatul dintre gospodăriile lor, un șir de construcții capitale și de pe ele, apa de ploaie se scurge pe terenul său. În luna septembrie 2017 Josanu Vasile a adus 3 zile la rînd cu automobilele sol și l-a amplasat pe terenul său, ceea ce a adus dezastru ecologic atît pentru terenul lor cît și pentru terenurile ce aparțin altor vecini. Pentru a ameliora situația, au fost nevoiți să aducă 10 carosabile cu pămînt fertil pe care le-a amplasat pe terenul lor și în acest mod a ridicat nivelul terenului, aducîndu-l exact la acelaș nivel cu terenul pârâtului. Au concluzionat că astfel, au prevenit o catastrofă pentru gospodăria lor, care după manipulările lui Josanu Vasile, în caz de nu i-au măsuri urgente, urma să rămînă completamente în apă, ceea ce ar fi dus la demolarea casei și inundarea completă a terenului.

În drept și-au întemeiat cererea reconvenționale în baza art. 315,316, 374 alin. (1), 377, 379 alin.(1), 389 alin. (1) și (3) Cod civil. Au solicitat Albu Nicolae și Albu Natalia înlăturarea obstacolelor la folosirea imobilelor și demolarea construcțiilor neautorizate cu obligarea lui Josanu Vasile de a demola construcțiile neautorizate sub formă de anexe și construcții auxiliare de pe terenul situat pe str.XXXXX; de a construi la hotarele dintre casele de locuit, situate pe str. XXXXX și XXXXX, lucrări de terasament pentru evacuarea apelor pluviale, și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Josanu Vasile, a fost menținută hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. La adoptarea soluției instanța de apel a menționat că din materialele dosarului nu se atestă careva acțiuni ilegale ale lui Albu Nicolae față de proprietatea lui Josanu Vasile. Instanța de apel a indicat că instanța de fond a reținut că prin răspunsul Primăriei mun. Hîncești nr. 02h-24/727 din 23.10.2017 a comunicat că, toate lucrările de construcție, inclusiv terasament, pot fi executate de cetățeni doar în baza unor proiecte tehnice elaborate de specialiști certificați și firme de proiectare licențiate.

Aceste proiecte i-au în considerație toate condițiile hidrogeologice a cartierului, pentru a nu admite prin construcția unui obiect afectarea altor case. Astfel, instanța de apel a concluzionat că conform răspunsului Primăriei mun. Hîncești nr. 02h-24/727 din 23.10.2017 s-a menționat că Primăria a efectuat din cont propriu unele lucrări pentru evacuarea apelor pluviale din ogrăzile situate pe strada 3 XXXXX și XXXXX. Iar, prin scrisoarea nr. 02h-24/801 Primăria Hîncești a informat apelantul/reclamant precum că, de către ÎM „Regia ARA” au fost executate lucrări de săpare și adîncire a canalurilor de evacuare a apelor pluviale, astfel diminuînd pericolul inundațiilor în zona dată (f. d. 81). La 09 noiembrie 2018, Josanu Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. S-a menționat în recurs că instanțele ierarhic inferioare au interpretate în mod eronat art. 379, 381, 389 Cod civil. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, recursul declarat la 09 noiembrie 2018 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Josanu Vasile este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Josanu Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Josanu Vasile, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Josanu Vasile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5