2ra-660/19 — Demolarea constructiei

Dosarul nr. 2ra–660/19

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni) (jud. C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de David Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către David Vasile

împotriva Primăriei s. Bardar, r. Ialoveni privind demolarea sondei de apă și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către David Vasile și menținută hotărârea din 12

decembrie 2017 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

con st ată:

La 29 iulie 2013, David Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Bardar, r. Ialoveni privind demolarea sondei de apă și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, construcția din fosta

lutărie s-a ridicat în lipsa proiectului arhitectural și în lipsa avizului arhitectului -

șef, necesar pentru ridicarea acestor categorii de construcții. Astfel, nu au fost

respectate regulile în ceea ce privește compartimentul arhitectonic.

Reclamantul a susținut că, sonda de pomparea apei ridicată în fosta lutărie din

s. Bardar, r. Ialoveni este ridicată ilegal. La 31 mai 2013, a depus o cerere

prealabilă către Primăria s. Bardar, prin care a solicitat de a fi demontată

construcția ridicată contrar prevederilor, iar la 02 iulie 2013 a primit răspunsul de

la Primăria s. Bardar, potrivit căruia i s-a menționat că anumite construcții ilegale

în fosta lutărie nu sunt.

În opinia reclamantului răspunsul nr. 85 întocmit de Primăria s. Bardar, este

neîntemeiat și lipsit de suport juridic. Or, potrivit art.16 alin.(6) al Legii privind

expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, este

necesar a efectua în privința acestor construcții evaluarea ecologică, ceea ce nu s-a

făcut. De asemenea, au fost încălcate prevederile pct.1-9 al Hotărârii Guvernului

nr.951 din 14 octombrie 1997 cu privire la aprobarea Regulamentului privind

consultarea populației în procesul elaborării și aprobării documentației de

amenajare a teritoriului și de urbanism, care prevede obligativitatea consultării

1

populației în ceea ce privește amenajarea acestor categorii de construcții.

Reclamantul David Vasile suplimentar a invocat că, este locuitor al s. Bardar

r. Ialoveni și proprietar al casei de locuit care se află pe str. XXXX, XX. În

perioada anilor 2012-2013 în preajma casei sale de locuit, la 15 metri de Primăria

s. Bardar, a fost ridicată o sondă de pompare a apei (în fosta lutărie a s. Bardar). În

jurul acestei sonde a fost ridicat un zid de beton cu înălțimea de 15 metri. La

momentul actual din această sondă nu se pompează apă pentru întrebuințarea de

către consăteni, deoarece s-a constatat că apa nu este potabilă și nu poate fi folosită

nici pentru irigație.

Mai mult, apa existentă în această sondă conține elemente chimice ce

depășesc cu mult concentrația admisibilă potrivit anexei nr. 1 a Hotărârii

Guvernului nr. 984 din 15 august 2007 privind Normele sanitare ale calității

apelor. Starea necalitativă a acestei ape a fost constatată prin Raportul de încercări

nr. 20 din 20 august 2013. Din punct de vedere ecologic această construcție îi

aduce atingere dreptului de proprietate asupra casei în care locuiește. Toate acestea

din considerentul că nu poate efectua o anumită construcție cum ar fi o fântână sau

altă construcție de genul respectiv legată de pomparea apei.

La fel, din punct de vedere al amplasării sondei de pompare a apei, aceasta

atentează asupra modului de folosire și administrare a imobilului a cărui proprietar

este. Aceasta din considerentul că gardul de beton înalt, ce este ridicat în jurul

acestei sonde îndreaptă apele care se scurg de la ploi direct spre casa ce-i aparține

cu drept de proprietate, ceea ce îi inundă casa și terenul cu apă în urma unei ploi

mai abundente.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2017 a Judecătoriei Hâncești (sediul

Ialoveni), acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către David Vasile și menținută hotărârea din 12 decembrie

2017 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni).

În susținerea soluției de respingere a acțiunii lui David Vasile, instanțele

ierarhic inferioare au reținut că, sonda arteziană a fost construită pe teritoriul fostei

lutării, iar casa lui David Vasile este amplasată la distanța de 65,367 metri,

gospodăria este amplasată între trei drumuri. Prima zonă strictă de protecție

sanitară este stabilită cu raza de 8 metri și nicidecum nu afectează gospodăria lui

David Vasile, mai mult, casa este amplasată pe un loc mai înalt decât sonda

arteziană. Înălțimea îngrădirii de bază constituie 50-70 cm, și nu prezintă nici un

pericol privind inundarea gospodăriei lui de apele meteorice.

Circumstanțele constatate de instanțele inferioare probează faptul că, sonda

arteziană din s. Bardar, r. Ialoveni a fost construită fiind respectate toate rigorile

Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17

mai 1996 și Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163

din 09 iulie 2010, iar David Vasile nu a adus nici o probă pentru a răsturna

legalitatea acestei construcții.

La 01 februarie 2019, David Vasile a declarat recurs împotriva deciziei din 13

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat eronat legea, a apreciat în mod arbitrar probele precum și a comis alte

2

încălcări ce au dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 03 aprilie 2019, Primaria s. Bardar a depus o referință la recursul declarat

de către David Vasile, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către David Vasile, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de David Vasile, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

3

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către David Vasile.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către David Vasile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

4