3ra-402/19 — contestarea actului administrativ

3ra-402/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-402/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Vitalii Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila, Anatolie Minciuna)

ÎNCHEIERE

22 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Urecheanu,

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Sergiu Urecheanu împotriva

Comisiei Electorale Centrale și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău cu privire la anularea hotărârii nr. 23 din

28 ianuarie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău și obligarea înregistrării în calitate de

candidat la funcția de deputat pe circumscripția uninominală nr. 25,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Sergiu Urecheanu și s-a menținut hotărârea din 15

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins

acțiunea depusă de Sergiu Urecheanu,

împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea depusă de Sergiu Urecheanu cu privire la suspendarea

procesului,

constată:

La 05 februarie 2019, Sergiu Urecheanu a depus contestație împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul

Chișinău cu privire la anularea hotărârii nr. 23 din 28 ianuarie 2019 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău și

obligarea înregistrării în calitate de candidat la funcția de deputat pe

circumscripția uninominală nr. 25.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin hotărârea Consiliului Național al

Partidului Politic „Partidul Nostru” nr. 24/15 din 28 decembrie 2018, Sergiu

Urecheanu a fost desemnat în calitate de candidat la funcția de deputat pentru

circumscripția electorală uninominală nr. 25, municipiul Chișinău.

La 23 ianuarie 2019, a depus la Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Uninominale demers privind înregistrarea sa în calitate de candidat la

funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 25, municipiul

Chișinău la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, anexând setul de

documente prevăzute de Codul electoral, inclusiv 29 de liste de subscripții care

conțineau semnăturile a 632 de susținători.

1

La 29 ianuarie 2019, a aflat de pe site-ul Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău că prin

hotărârea nr. 23 din 28 ianuarie 2019 ultimul a refuzat înregistrarea sa.

În acest sens, reclamantul a invocat că din cuprinsul hotărârii nr. 23 din 28

ianuarie 2019 rezultă că Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău a verificat materialele depuse de către

dânsul și a constatat că acestea corespund rigorilor Codului electoral. Însă, distinct

acestor circumstanțe nu a motivat hotărârea adoptată.

În atare circumstanțe, reclamantul a considerat că, hotărârea nr. 23 din 28

ianuarie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 25 municipiul Chișinău este contradictorie, nemotivată, neîntemeiată și lipsită

de temei legal, fapt pentru care urmează a fi anulată.

Mai mult ca atât, prin această hotărâre a fost dispusă și încetarea de drept a

activității grupului de inițiativă pentru susținerea lui Sergiu Urecheanu în calitate

de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deși nu a

înaintat o asemenea cerință.

Ulterior, la 29 ianuarie 2019, Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău i-a eliberat nota informativă

privind rezultatele verificării listelor de subscripție. Conform acesteia, au fost

declarate nule 143 de semnături din cele 629 de semnături prezentate de Sergiu

Urecheanu. Respectiv, au fost considerate valabile doar 486 de semnături, care

sunt insuficiente pentru înregistrarea sa în calitate de concurent electoral.

La capitolul dat reclamantul a evocat că, 77 de semnături au fost declarate

nule din motivul indicării incorecte a circumscripției de domiciliu. Însă, conform

hărții circumscripțiilor uninominale, în secția de votare nr. 16 din circumscripția

uninominală nr. 25, mun. Chișinău, vor putea vota alegătorii care locuiesc pe

următoarele adrese: bd. Dacia nr. 42, 44, 44/5, 44/7; str. Independenței nr. 50, 54,

54/1.

Dealtfel, în secția de votare 25/16 urmează să voteze alegătorii cu domiciliul

pe adresele: str. Vasile Alecsandri de la nr. 2 până la nr. 12 (inclusiv Spitalul Clinic

Republican pentru Copii „E. Coțaga” și căminul); str. Gheorghe Asachi de la nr. 1

până la nr. 11, 11/2 și de la nr. 2 până la nr. 14; str. M. Lomonosov de la nr. 1 până

la nr. 37 și de la nr. 2 până la nr. 22; str. Pan Halippa; str. Al. Cosmescu; str. Aurel

David; str. Pavel Boțu; str. I. Nistor: sf. Ion Ganea; str. Gheorghe Malarciuc;

str. George Bacovia.

În opinia reclamantului, discrepanțe dintre aceste două hărți au dus la anularea

a 77 de semnături colectate de către grupul său de inițiativă, care a servit drept

temei pentru adoptarea hotărârii contestate în speță.

La fel, a indicat că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 970 din 15 noiembrie

2017, locuitorii blocurilor de pe bd. Dacia nr. 42, 44, 44/5 și 44/7 și

str. Independenței 50, 54, 54/1 sunt incluși pentru a vota în secțiile de votare nr. 16,

circumscripția uninominală nr. 25 și prin urmare el dispunea de dreptul de a

colecta semnături de la acești alegători.

Sub acest aspect, reclamantul a precizat că, o parte din semnăturile colectate

de membrii grupului de inițiativă în susținerea sa, au fost colectate pe adresele

bd. Dacia nr. 42, 44, 44/55 44/7 și str. Independenței, nr. 50, 54, 54/1, până la

adoptarea hotărârii nr. 21 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de

votare în această circumscripție electorală uninominală.

Astfel, neclaritățile care s-au produs la constituirea Circumscripției

uninominale nr. 25 și a secțiilor de votare în aceasta s-au răsfrânt negativ asupra sa

2

și la adoptarea hotărârii de refuzare a înregistrării sale în calitate de concurent

electoral.

Un alt motiv de declarare nulă a 23 de semnături a servit faptul că, acești

susținători se repetă și în alte circumscripții, însă Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău nu a ținut

cont de prevederile pct. 8 din Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare

și verificare a listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1730 din 03 iulie 2018. Or, în sensul acestei norme, dacă alegătorul a

susținut mai mulți candidați, se consideră valabilă semnătura aplicată, prima

conform datei din lista, iar celelalte semnături nu vor fi valabile.

Prin urmare, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 25 municipiul Chișinău era obligat să verifice câte semnături din cele 23

declarate nule au fost aplicate primele și câte au fost aplicate ulterior.

La fel, din nota informativă rezultă că 3 semnături au fost recunoscute nule

din motiv că data semnări este în afara perioadei de colectare, însă această

afirmație nu corespunde adevărului, deoarece toate semnăturile au fost colectate în

perioada 05 ianuarie 2019 – 22 ianuarie 2019, perioadă permisă de a colecta

semnături.

În această ordine de idei, reclamantul Sergiu Urecheanu a solicitat admiterea

acțiunii; anularea, ca fiind ilegală, hotărârea nr. 23 din 28 ianuarie 2019 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul

Chișinău „cu privire la cererea de înregistrare a lui Sergiu Urecheanu în calitate de

candidat la funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 25,

mun. Chișinău”; obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău să reexamineze, în mod de urgență,

cererea lui Sergiu Urecheanu de înregistrare în calitate de candidat la funcția de

deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 25, mun. Chișinău și să-l

înregistreze în calitate de candidat la funcția de deputat pentru circumscripția

electorală uninominală nr. 25, mun. Chișinău; și dispunerea executării imediate a

hotărârii judecătorești.

Prin încheierea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a sesizat Curtea Constituțională privind controlul constituționalității Hotărârii

Guvernului nr. 1096 din 08 noiembrie 2018 cu privire la modificarea anexei nr. 1

la Hotărârea Guvernului nr. 970 din 15 noiembrie 2017 (f.d. 76-77).

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 21 din 11 februarie 2019 s-a declarat

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Hotărârii

Guvernului nr. 1096 din 08 noiembrie 2018 cu privire la modificarea anexei nr. 1

la Hotărârea Guvernului nr. 970 din 15 noiembrie 2017, ridicată de către Sergiu

Urecheanu (f.d. 81-87).

Prin încheierea protocolară din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de copârât Comisia Electorală

Centrală (f.d. 95 recto-verso).

Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins contestația depusă de Sergiu Urecheanu (f.d. 93, 99-104 recto-verso).

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Sergiu Urecheanu și s-a menținut hotărârea din 15 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 149, 150-155 recto-verso).

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe

dispozițiile art. 3 și art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ;

art. 47, art. 48, art. 71 alin. (1) și (2), art. 86 alin. (1) și (2), art. 113, art. 138, art.

165-168 și art. 192-195 din Codul electoral; pct. 18 și 43 din Regulamentul privind

3

modul de întocmire, prezentare și verificare a listelor de subscripție, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1730 din 03 iulie 2018; Hotărârea

Guvernului nr. 1096 din 08 noiembrie 2018 cu privire la modificarea anexei nr. 1

la Hotărârea Guvernului nr. 970 din 15 noiembrie 2017.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău și-au

argumentat concluziile prin faptul că, semnăturile susținătorilor lui Sergiu

Urecheanu colectate în mod defectuos din afara hotarelor circumscripției în care

candidează reclamantul este imputabilă în mod exclusiv acestuia și grupului de

inițiativă. Or, prevederile articolelor 47-48 și 86 din Codul electoral nu admit

careva derogări în privința procedurii de colectare a semnăturilor susținătorilor

candidaților la funcția de deputat.

La 20 februarie 2019, Sergiu Urecheanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 163-166).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt ale cauzei și a invocat

că, instanța de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material, nu a dat o

apreciere obiectivă probelor, iar în consecință a adoptat o hotărâre ilegală.

În acest sens, recurentul a menționat că instanța de apel era obligată să

examineze și să se pronunțe asupra ilegalității actului administrativ – Hotărârea

Guvernului nr. 1096 din 16 noiembrie 2018 sau cel puțin să suspende procesul

civil până la examinarea cauzei privind anularea acestei hotărâri.

La fel, instanța de apel trebuia să aplice prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 970/2017 prin care au fost stabilite hotarele circumscripțiilor uninominale și

nicidecum să nu aplice prevederile ilegale ale Hotărârii Guvernului nr. 1096 din 16

noiembrie 2018.

De asemenea, recurentul a indicat că pârâtul nu a prezentat probe în susținerea

actului administrativ contestat, fapt ce contravine articolului 24 alin. (3) din Legea

contenciosului administrativ, însă probele administrate de reclamant confirmă

faptul că actul contestat este ilegal, iar drept urmare trebuia anulat ca ilegal de către

instanța de contencios administrativ, or, listele de subscripție și semnăturile

susținătorilor săi sunt valabile, corespund condițiilor stabilite de Codul electoral și

permit înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova.

În această ordine de idei, recurentul Sergiu Urecheanu a solicitat admiterea

recursului și casarea integrală a deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea depusă de Sergiu Urecheanu cu privire la suspendarea

procesului, și a hotărârii din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi în sensul admiterii integrale a acțiunii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se

bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din

4

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a

se vedea cauza Lebedinschi vs Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32;

cauza Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, § 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi

efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod

particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate

prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, cauzele Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie

2016, § 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić vs Croația,

20 iulie 2017, § 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, § 82).

Așadar, prin prisma articolului 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de

procedură civilă, completul de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de

dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă

judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în

mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 19 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1)

din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de

acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să

verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele

urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate

între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele

Levages Prestations Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs

Franta, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc

Brauer, 1 septembrie 2016, § 34).

La capitolul dat, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că,

împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de

la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi

de la pronunțare.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau

producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,

înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și

respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie

să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard vs Franta,

10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, § 16; Tence vs

Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care

termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

5

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității

juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov vs Ucraina, 3aprilie 2008, § 41;

Ustimenko vs Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47).

Astfel, completul de admisibilitate atestă că, în speță, calea de atac în ordine

de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece prin prisma

articolului 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, acesta a început să curgă la

20 februarie 2019, ora 00.00 și a expirat la 20 februarie 2019, ora 23.59, iar cererea

de recurs a fost înregistrată în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de

Justiție la 20 februarie 2019, ora 16.43, fapt confirmat prin amprenta sigiliului

aplicată pe aceasta (f.d. 163).

Succesiv, completul de admisibilitate evocă faptul că, în conformitate cu

articolul 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

6

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând

în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Însă, din analiza cererii

de recurs depuse de Sergiu Urecheanu rezultă că acesta nu a evidențiat memoriul

ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la reiterarea unor

circumstanțe faptice ale cauzei, transpunerea normelor legale, precum și

manifestarea criticilor recurentului față de unele norme de drept.

În acest sens, completul de admisibilitate menționează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii. Respectiv, nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii

față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La caz, completul de admisibilitate vădește că argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiurile aplicabile doar

procedurii de apel și nu se regăsesc în articolul 432 din Codul de procedură civilă,

aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și

aprecierii de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură

civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi

reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece Sergiu Urecheanu nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se

evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și

desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele

inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest

capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de Sergiu Urecheanu nu s-a

bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de

7

șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia

recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în condițiile din speță,

cererea de recurs a fost depusă după ce Sergiu Urecheanu a avut posibilitatea de a

fi auzit de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut

deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services”

împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au

reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe

care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher

împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Sergiu Urecheanu împotriva deciziei din 19 februarie 2019 și

a încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în baza art. 433 lit. a)

din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Urecheanu împotriva

deciziei din 19 februarie 2019 și a încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, adoptate în cauza civilă intentată la contestația depusă de Sergiu

Urecheanu împotriva Comisiei Electorale Centrale și Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău cu privire la

anularea hotărârii nr. 23 din 28 ianuarie 2019 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 25 municipiul Chișinău și obligarea

înregistrării în calitate de candidat la funcția de deputat pe circumscripția

uninominală nr. 25.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8