2rhc-2/19 — tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere

dosarul nr. 2rhc-2/19 prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Curdov) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, V. Doagă, Iu. Bejenaru, N. Craiu, M. Pitic) ÎNCHEIERE 13 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Liubovi Cîrmîzî, în cauza civilă la cererea depusă de către lichidatorul Societății cu răspundere limitată „Rodnicila Solului”, în procedura falimentului, Tatiana Colodeeva cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere ale Societății cu răspundere limitată „Rodnicila Solului”, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă cererea Liubovei Cîrmîzî cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului, a fost respins recursul declarat de către Liubovi Cîrmîzî și a fost menținută hotărârea din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, constată: Prin hotărârea din 09 iulie 2015 a Curții de Apel Comrat a fost constatată starea de insolvabilitate a SRL „Rodnicila Solului” și a fost inițiată procedura falimentului în privința SRL „Rodnicila Solului”, cu desemnarea în calitate de lichidator pe Tatiana Colodeeva.

La data de 04 octombrie 2017 lichidatorul SRL „Rodnicila Solului”, în procedura falimentului, Tatiana Colodeeva a depus cerere cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere ale SRL „Rodnicila Solului”. În motivarea cererii lichidatorul a indicat că, la data de 15 februarie 2017, în adresa lichidatorului a parvenit cererea BC „Unibank” SA, în proces de lichidare, cu privire la inițierea procedurii de tragere la răspundere subsidiară a persoanelor responsabile pentru apariția stării de insolvabilitate a SRL „Rodnicila Solului”. A menționat că, drept temei a servit faptul că, creditorul este garantat, iar activele întreprinderii nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriei față de creditori.

1 A susținut că, suma totală a creanțelor creditorilor validate a constituit 2403685,41 de lei. A afirmat că, în cadrul desfășurării procesului de insolvabilitate, bunurile incluse în masa debitoare – utilaj pentru patiserii și cofetării au fost realizate în sumă totală de 38830 de lei, sumă care a fost transmisă pentru acoperirea cheltuielilor legate de intentarea procesului de insolvabilitate. A relevat că, la data de 27 septembrie 2017 adunarea creditorilor a adoptat hotărârea, prin care ea a fost împuternicită să se adreseze în instanța de judecată cu cerere privind tragerea la răspundere subsidiară a fondatorului și conducătorului SRL „Rodnicila Solului”, Liubovi Cîrmîzî. A solicitat tragerea la răspundere subsidiară a fondatorului și conducătorului SRL „Rodnicila Solului”, Liubovi Cîrmîzî, cu încasarea de la acesta a sumei de 2403685,41 de lei.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost admisă cererea depusă de către lichidatorul SRL „Rodnicila Solului”, în procedura falimentului, Tatiana Colodeeva cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere ale SRL „Rodnicila Solului” și a fost încasată de administratorul SRL „Rodnicila Solului”, Liubovi Cîrmîzî suma creanțelor creditorilor nestinse în mărime de 2227685,41 de lei. La data de 30 ianuarie 2018 Liubovi Cîrmîzî a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de insolvabilitate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de insolvabilitate și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate. Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit recursul declarat de către Liubovi Cîrmîzî.

La data de 10 august 2018 Liubovi Cîrmîzî a declarat repetat recurs împotriva hotărârii instanței de insolvabilitate, solicitând repunerea în termen și admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de insolvabilitate și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate. Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea Liubovei Cîrmîzî cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului, a fost respins recursul declarat de către Liubovi Cîrmîzî și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 16 noiembrie 2018 Liubovi Cîrmîzî a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de insolvabilitate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, decizia instanței de recurs este ilegală. A menționat că, instanța de recurs a reiterat că, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării recursului în termen, însăargumentul invocat 2 de către ea precum că, despre existența încheierii din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a aflat la data de 03 august 2018 nu poate fi reținut drept motiv întemeiat de omitere a termenului de declarare a recursului, deoarece a cunoscut despre existența prezentului litigiu și prin urmare, urma să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului.

A susținut că, în conformitate cu art. 100 alin. (1) CPC, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. A afirmat că, încheierea din 31 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care i-a fost restituit recursul, nu i-a fost adusă la cunoștință, contra semnătură.

Respectiv, ea nu a avut posibilitate să cunoască faptul că, instanța de judecată i-a restituit recursul. A relevat că, prin decizia instanței de recurs i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A mai relevat că, anterior, Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul declarat de către ea, în cauza civilă la cererea depusă de către lichidatorul SRL „Tunacom Elevator”, în procedura simplificată a falimentului, Tatiana Colodeeva cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale SRL „Tiunacom Elevator” și a emis decizia din 26 septembrie 2018. A invocat că, din decizia enunțată rezultă că, instanța de recurs a considerat întemeiate argumentele invocate de către ea în vederea repunerii în termenul de declarare a recursului, deoarece la materialele dosarului lipsește dovada recepționării încheierii instanței de judecată cu privire la restituirea recursului declarat de către ea și prin urmare, a repus-o în termenul de declarare a recursului, însă în prezenta cauza, instanța de recurs a considerat neîntemeiate aceleași argumentele invocate de către ea în vederea repunerii în termenul de declarare a recursului și i-a respins cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 3 În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, revizuenta Liubovi Cîrmîzî în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, în cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Liubovi Cîrmîzî împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție în cauza civilă la cererea depusă de către lichidatorul Societății cu răspundere limitată 4 „Rodnicila Solului”, în procedura falimentului, Tatiana Colodeeva cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere ale Societății cu răspundere limitată „Rodnicila Solului”. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic 5