2r-104/19 — Demolarea constructiei

2r-104/19 — Demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r–104/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), (jud. I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

Examinând recursul declarat de către Chirică Iurie,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Chirică

Iurie împotriva lui Neceaev Nicolae și SRL „Deltavist” cu privire la demolarea

construcției neautorizate, repararea prejudiciului material și moral cauzat și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin

care a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Chirică Iurie precum și

împotriva încheierii din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chirică Iurie,

împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

31 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana),

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2017, Chirică Iurie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Neceaev Nicolae și SRL „Deltavist” privind demolarea construcției

neautorizate, repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chirică Iurie. A fost

încasată de la Neceaev Nicolae în beneficiul lui Chirică Iurie prejudiciul material

în sumă de 11 553, 84 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 1 800 lei sumă plătită

specialistului și suma de 346, 61 lei cu titlu de taxa de stat proporțional pretenției

admise, iar în total suma de 13 700, 45 lei. În rest, în partea demolării construcției

neautorizate și repararea prejudiciului moral, cererea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Chirică Iurie și menținută hotărârea din 31 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana).

Prin încheierea din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de către Chirică Iurie, a fost considerat inadmisibil.

1

La 17 octombrie 2018, Chirică Iurie a înaintat o cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Ciocana) din 31 iulie 2017.

La 14 noiembrie 2018, Chirică Iurie a depus o cerere de recuzare a

completului de judecată compus din judecătorii Iulia Cimpoi, Aliona Danilov și

Ion Secrieru.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de către Chirică Iurie.

Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

revizuire depusă de Chirică Iurie a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 22 decembrie 2018 (prin oficiul poștal), Chirică Iurie a declarat recurs

împotriva încheierilor din 20 noiembrie 2018 și din 06 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierilor cu

remiterea spre rejudecare a cererii de revizuire în alt complet de judecată.

În motivarea recursului cu referire la încheierea din 20 noiembrie 2018, a

indicat că, examinarea cererii de recuzare a avut loc fără citarea părților, astfel

fiind încălcată procedura examinării acesteia.

În opinia recurentului, încheierea din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău este bazată pe concluzii contradictorii, or în textul acesteia instanța a

considerat că deoarece norma legală nu stabilește expres imposibilitatea participării

repetate a judecătorilor la examinarea cererii de revizuire, ultima urmează a fi

examinată de aceeași instanță.

Totodată, în încheiere se face referire la faptul că cererea de revizuire a fost

repartizată în mod aleatoriu, ceea ce în viziunea recurentului este în contradicție cu

concluziile anterioare.

La fel, instanța la examinarea cererii de recuzare nu a dezbătut și nu s-a expus

asupra suspiciunilor lui Chirică Iurie privind nepărtinirea judecătorilor recuzați,

deși recurentul a adus suficiente motive pentru a confirma cele invocate.

Cu referire la încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

recurentul a menționat că, cererea de revizuire incorect a fost examinată fără

citarea părților. Necesitatea și solicitarea examinării cererii de revizuire în ședință

publică a fost invocată expres de recurent în cererea de revizuire, însă referitor la

aceste solicitări instanța nu s-a expus.

În privința fondului cererii de revizuire, a specificat că instanța nefondat a

invocat că raportul de expertiză extrajudiciară nr. 071/II din 02 iulie 2018 nu este o

circumstanță esențială, or concluziile instanței sunt în contradicție cu concluziile

specialiștilor și nu este bazată pe careva cunoștință speciale în domeniu.

Mai mult, revizuirea deciziei instanței de apel a fost declarată din motivul că

această decizie a fost bazată pe declarații false și probe inexistente, ceea ce este

contrar împuternicirilor instanței. În speță, instanța de apel nu numai nu s-a expus

asupra tuturor motivelor apelului depus de Chirică Iurie dar și a concluzionat

despre fapte neexaminate și neabordate de participanții la proces.

A mai menționat că în speță se contrapun două hotărâri, hotărârea în prezenta

cauză și hotărârea irevocabilă în cauza contravențională, or pe de o parte la cererea

organului competent în domeniul construcțiilor, instanța a dispus demolarea

construcției, iar în ordine civilă, fără careva suport de specialitate instanța a

menținut construcția neautorizată, impunând recurentul să suporte influențele

negative a construcției neautorizate.

2

În acest sens, a menționat că admiterea cererii de revizuire se impune și în

interesul justiției pentru restabilirea și asigurarea securității raporturilor juridice.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06

decembrie 2018, expediată părților la 07 decembrie 2018, iar recursul a fost

declarat la 22 decembrie 2018, instanța de recurs consideră că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Chirică

Iurie, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea din 20 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorilor Iulia

Cimpoi, Aliona Danilov și Ion Secrieru, iar prin încheierea din 06 decembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire

depusă Chirică Iurie împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 februarie

2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 31 iulie 2017.

Referitor la încheierea din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

Colegiul reține că drept temei pentru recuzarea judecătorilor Iulia Cimpoi, Aliona

Danilov și Ion Secrieru au fost invocate prevederile art. 49 alin. (2) al Codului de

procedură civilă.

În corespundere cu prevederile art. 49 alin. (2) al Codului de procedură civilă,

judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate

participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în

instanță de recurs.

Examinând cererea de recuzare depusă de Chirică Iurie, Colegiul judiciar just

a reținut că norma legală citată nu stabilește expres imposibilitatea participării

judecătorului la examinarea unei cereri de revizuire și corect a aplicat prevederile

art. 448 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă, or din interpretarea corectă a

normei procesuale în raport cu practica unificată, cererea de revizuire asupra unui

3

act judecătoresc prin care, în cazul de față, s-a menținut o hotărâre supusă căilor de

atac, va fi examinată de către instanța care a menținut acea hotărâre, în componența

completului care a participat la emiterea actului supus revizuirii.

Celelalte temeiuri și circumstanțe invocate de Chirică Iurie în cererea de

recuzare, de fapt sub subsecvente temeiului principal examinat de instanță, lipsei

obiectivității și nepărtinirii din punct de vedere a inadmisibilității participării

repetate a acestor judecători la examinarea cererii de revizuire, prin urmare instanța

de recurs nu atestă nici o încălcare a drepturilor recurentului în această privință.

Colegiul judiciar consideră că completul căruia i-a fost repartizată cererea de

recuzare, a examinat principalele întrebări juridice puse în speță și că nu este

necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate repetat în recursul

formulat.

De fapt, motivele din cererea de recuzare depusă de Chirică Iurie sunt

accesorii în esența lor și care depind în funcție de temeiul principal de recuzare a

magistraților. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție

pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea

din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui

Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea din 17 iulie 2014, §

156).

În ceea ce privește procedura și modul examinării cererii de recuzare, instanța

de recurs atestă că principala problemă pusă în discuție de recurent este

nerespectarea principiului oralității procesului prin examinarea cererii în lipsa lui și

fără ai se acorda dreptul să se expună.

Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018 (în vigoare din 01 iunie 2018) a fost

abrogat alin. (11) al art. 53 al Codului de procedură civilă, care prevedea că,

propunerea de recuzare se examinează în modul în care se examinează cererea de

chemare în judecată, astfel fiind exclusă obligația completului împuternicit cu

examinarea unei cereri de recuzare de a o examina în ședință publică, dacă astfel a

fost examinată cauza în fond.

Potrivit jurisprudenței relevante a Curții Europene, în cazul în care

examinarea cauzei în prima instanță a avut loc în ședință publică, lipsa unei astfel

de ședințe în faza căilor de atac poate fi justificată, ținând cont de particularitățile

procedurilor în cauză, de natura sistemului căilor de atac și de scopul căilor de atac

prevăzute în dreptul național (cauza Kashlev vs. Estonia, hotărâre din 26 aprilie

2016, §§ 37, 38). Procedurile care implică doar probleme de drept, și nu chestiuni

de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1, chiar dacă persoanei care a

folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte probe personal în fața

instanței de apel sau a celei de recurs (cauza Popovici vs. Republica Moldova,

hotărârea din 27 noiembrie 2007, §§ 67, 68).

Astfel, raportând modificările în legislația procedurală și practica Curții

Europene în cauzele ce au ca obiect pretinsa violare a articolului 6 § 1, instanța de

recurs concluzionează că necesitatea examinării unei cereri de recuzare în ședință

publică cu invitarea părților urmează a fi decisă incontestabil de către completul

căruia i-a fost repartizată această cerere, iar examinarea acesteia fără părți,

reținându-se caracteristicile strict procedurale a unei cereri de recuzare, nu încalcă

garanțiile Convenției și implicit al art. 117 al Constituției privind publicitatea

ședinței și dreptul de a participa în ea.

Referitor la încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

4

Colegiul reține că la baza concluziei soluției adoptate, instanța a reținut că cererea

de revizuire este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea

căii de atac – revizuirea, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al acesteia.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma

prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se

trimitere la concluziile experților dintr-un raport de expertiză extrajudiciară, datat

cu 02 iulie 2018. În fapt, temeiul pentru revizuirea deciziei instanței de apel ar

constitui concluziile specialiștilor în domeniu care sunt în contradicție cu

constatările instanței și că acestor concluzii urma să fie dată o apreciere în cadrul

examinării cauzei în raport cu circumstanțele pricinii.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, respinsă de către instanță,

a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii

asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului de

procedură civilă. Or, în speță, se constată că, cererea de revizuire a fost înaintată

fără a se indica vre-un temei plauzibil pentru revizuirea hotărârii, circumstanțele

invocate, apărute ulterior, nefiind în stare de a modifica soluția instanței dată

anterior.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 06 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea

este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare

în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod

implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

5

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității

raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile

necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Codul de

procedură civilă.

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs depusă de

recurent ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

În ceea ce ține încălcările de procedura la examinare a cererii de revizuire,

invocate de recurent, se reține că potrivit art. 452 alin. (11) al Codului de procedură

civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Așadar, ținându-se cont de concluziile instanței de recurs referitoare la

respectarea caracterului public a ședinței și dreptul de a participa în ea, în raport cu

prevederile articolului, ce acordă instanței de revizuire împuterniciri privind modul

de examinare a cererii, Colegiul atestă că lui Chirică Iurie, la fel, nu i-a fost

încălcat nici un drept, argumentele sale expuse cu o precizie suficientă fiind corect

examinate de către instanța de revizuire.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că

motivele invocate de recurenți sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 06

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 ale Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Chirică Iurie.

Se mențin încheierile din 20 noiembrie 2018 și din 06 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău emise în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Chirică Iurie împotriva lui Neceaev Nicolae și SRL „Deltavist”

cu privire la demolarea construcției neautorizate, repararea prejudiciului material și

moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

6