2ra-2197/19 — Demolarea constructiei, încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-2197/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: V. Gîrleanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: O. Cojocaru, B. Bîrcă, E. Clim

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ncolae Craiu

Galina Starulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

examinând recursurilor declarate de Silvia Grigorieva și de Eugeniu Strîmbei,

reprezentat de avocatul Natalia Pavlova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Silviei Grigorieva către

Eugeniu Strîmbei, cu privire la demolarea construcției și încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Silvia Grigorieva și de Eugeniu Strîmbei, reprezentat

de avocatul Natalia Pavlova, și menținută hotărârea din 04 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 16.09.2016, Silvia Grigorieva a depus cerere de chemare în judecată către

Eugeniu Strîmbei privind demolarea construcției ce-i aparține cu drept de proprietate

pârâtului și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de euro.

În motivarea acțiunii a indicat că, Strîmbei Eugeniu, la 03.02.2015, a prelungit

lucrările de reconstrucție a porțiunii de imobil din XXX, nr. cadastral XXX, în mod

neautorizat, în lipsa autorizației de construire, a documentației de proiect și în lipsa

certificatului de urbanism.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17.03.2016, a fost

recunoscut vinovat Strîmbei Eugeniu de comiterea contravenției prevăzute de art.179

Cod contravențional și a fost eliberat de răspundere contravențională în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție, cu clasarea cazului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15.08.2016, a fost respins ca nefondat

recursul declarat de reprezentantul agentului constatator din cadrul Inspecției de Stat în

Construcții, Ostafi Eugeniu, și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 17.03.2016.

1

La fel, reclamanta a menționat că porțiunea de imobil din str. Alexandru cel Bun

10, mun. Chișinău, care a fost executată de către Strîmbei Eugeniu, prezintă o atentare

inadmisibilă la dreptul de proprietate asupra bunului său: casa de locuit individuală de

pe str. XXX, cu nr. cadastral XXX, deoarece structura de rezistență a casei sale a fost

afectată ca rezultat al executării lucrărilor de reconstrucție a porțiunii de imobil din str.

XXX.

Dreptul de proprietate constituie o realitate juridică garantată de art. 46 alin. (l)

din Constituție, art. 316 alin. (2) Cod civil și protejată de art. 1 din Protocolul nr. 1 al

Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Ca urmare a acțiunilor lui Strîmbei Eugeniu, manifestate prin executarea

lucrărilor de reconstrucție a porțiunii de imobil din str. XXX, i-a fost cauzat un

prejudiciu moral în mărime de 5000 de euro.

Astfel, reclamanta a solicitat obligarea lui Strîmbei Eugeniu să demoleze din

contul lui construcția neautorizată de pe str. XXX și să se încaseze prejudiciul moral în

mărime de 5000 de euro.

La 03.04.2018, prin cancelaria instanței, reclamanta Grigorieva Silvia a depus

cerere de concretizare a pretențiilor către Strîmbei Eugeniu, solicitând demolarea

construcției cu nr. cadastral XXX, situată în XXX, ce-i aparține cu drept de proprietate

pârâtului, încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de euro, menționând că

construcția neautorizată de pe str. XXX, manifestată prin porțiunea de imobil, a cărei

demolare este solicitată, a fost legalizată de către pârâtul Strîmbei Eugeniu, prin

înregistrarea procesului-verbal de recepție finală din 11.04.2017 „construcție

nelocativă lit. B(04) din str. XXX”, la 05.05.2017, la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, ca bun imobil cu nr. cadastral XXX.

Prin hotărârea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată și s-a încasat de la Strîmbei Eugeniu, în

beneficiul Silviei Grigorieva, prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei și

cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat achitată în mărime de 100 de lei. În

rest, acțiunea înaintată de Grigorieva Silvia s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 15 mai 2018, Grigorieva Silvia a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2018.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 17 mai 2018, Strîmbei Eugeniu a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2018.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate și menținută hotărârea primei instanțe.

La 13.09.2019, Silvia Grigorieva a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel din 21 mai 2019.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a lăsat fără răspuns

argumentele invocate în cererea de apel, s-a limitat doar la expunerea elementelor de

drept de către prima instanță, care a avut în motivarea hotărârii în cauză o poziție

absolut părtinitoare față de intimatul Strîmbei și discriminatoare față de ea, care este

proprietar cu bună-credință.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu admiterea integrală a cerințelor din cererea de chemare în

judecată.

2

La 22.10.2019, Eugeniu Strîmbei, reprezentat de avocatul Natalia Pavlova, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a dat răspuns la

argumentele expuse în cererea de apel pe marginea ilegalității instanței de fond cu

privire la încasarea sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a aplicat greșit

cadrul legal cu privire la repararea prejudiciului moral.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată

cu încasarea sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, și emiterea în această

parte a unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral.

La 25.11.2019, Silvia Grigorieva a depus cerere de recurs suplimentar, invocând

cerințe similare recursului inițial.

La 25.11.2019, Silvia Grigorieva a depus referință la cererea de recurs a lui

Eugeniu Strîmbei, prin care a solicitat ca recursul să fie respins.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21 mai

2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 05 iunie 2019 (f. d.

248, vol. I), însă date despre recepționarea deciziei contestate la materialele dosarului

lipsesc. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Prin încheierea din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Silvia Grigorieva și de Eugeniu Strîmbei, reprezentat de avocatul Natalia

Pavlova, au fost declarate admisibile.

Examinând materialele dosarului, argumentele recursurilor și ale referinței,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, consideră necesar de a admite recursul declarat de Eugeniu Strîmbei,

reprezentat de avocatul Natalia Pavlova, și de a respinge recursul declarat de Silvia

Grigorieva, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu

privire la admiterea pretenției prin care s-a solicitat repararea prejudiciului moral, cu

emiterea în această parte a unei hotărâri noi privind respingerea acțiunii, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În speță, prin hotărârea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată și s-a încasat de la Strîmbei Eugeniu,

în beneficiul Silviei Grigorieva, prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei și

cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat achitată în mărime de 100 de lei. În

rest, acțiunea înaintată de Grigorieva Silvia s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de către Silvia Grigorieva și de Eugeniu Strîmbei, reprezentat de avocatul

Natalia Pavlova și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, conform extrasului din

Registrul bunurilor imobile se atestă că reclamantei Grigorieva Silvia îi aparține cu

drept de proprietate 3/5 cotă-parte și pârâtului Strîmbei Eugeniu 2/5 cotă-parte din

casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXX, situată în XXX.

La 05.06.2017, Eugeniu Strîmbei, a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, bunul imobil - construcție nelocativă lit. B(04), cu nr. cadastral XXX, în

baza procesului-verbal de recepție finală din 11.04.2017, prin care a fost recepționată

construcția cu nr. cadastral XXX, situată în XXX, destinația nelocativă, compusă din

construcția nelocativă lit. B(04) suprafața la sol 68 m.p, suprafața loială 97,2 m.p., nr.

de etaje D+P, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil

nr.66059 din 24.05.2013, a cărei demolare a fost solicitată de către reclamanta Silvia

Grigorieva.

Comisia de recepție finală, în urma examinării și analizei lucrărilor efectuate și a

documentelor cuprinse în cartea tehnică a construcției, a propus construcția nelocativă

lit.13(04) din str. XXX, spre recepție. Comisia de recepție finală și-a motivat

propunerea făcută prin: certificatul de urbanism nr.60 din 26.09.2013, raportul de

expertiză din 28.04.2017, hotărârea instanței de judecată din 31.01.2011.

Totodată, instanța de apel a constatat că, conform raportului de expertiză nr. 418

din 10.11.2017, s-a concluzionat că: bunul imobil, cu modul de folosință „locativ”,

înregistrat cu nr. cadastral XXX, amplasat în XXX, emite starea telurică avariată a

bunului și necorespunderea cerințelor normative în construcție stabilite de Legea

nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții.

La momentul examinării stării tehnice a construcțiilor de bază - fundația,

acoperișul, s-a constatat că starea tehnică a bunului imobil, înregistrat cu nr. cadastral

XXX, amplasat în XXX este nesatisfăcătoare, avariată, dotată cu defecte tehnice cum

ar fi: prezența fisurilor la soclu; tasarea și fisurarea pardoselilor în interiorul nunului;

prezența fisurilor orizontale și verticale pe pereții portanți; prezența rosturilor de la 3

cm 24 cm cu căderi de tencuiri partea interioară; fisurarea și căderea parțială a

planșeului de pod; jimbarea geometriei planșeului de pod; depozitarea materialelor de

construcție uzate fapt ce provoacă umezirea pereților; urme de inundație a planșeului

din cauza acoperișului deteriorat.

Defectele depistate în interiorul bunului imobil, înregistrat cu numărul cadastral

XXX, amplasat în XXX, au parvenit și au legătură cauzală cu lucrările de construcție

demarate la cota-parte alăturată ce-i aparține cu drept de proprietate lui Strîmbei

Eugeniu, în lipsa executării lucrărilor de protecție a bunurilor învecinate (f.d.75-89).

În continuare, instanța de apel a concluzionat că, chiar dacă Strîmbei Eugeniu a

înregistrat porțiunea de imobil reconstruită, ca construcție nelocativă cu nr. cadastral

XXX, la Oficiul Cadastral Teritorial, defectele depistate în interiorul bunului imobil,

înregistrat cu numărul cadastral XXX, amplasat în XXX, ce-i aparține cu drept de

proprietate și apelantei/intimată Grigorieva Silvia, au parvenit și au legătură cauzală cu

lucrările de construcție demarate la cota-parte alăturată ce-i aparține cu drept de

proprietate lui Strîmbei Eugeniu, în lipsa executării lucrărilor de protecție a bunurilor

învecinate. Or, Grigorieva Silvia este îndreptățită de a solicita încasarea prejudiciului

moral de la Strîmbei Eugeniu.

4

Așadar, verificând legalitatea hotărârii contestate prin prisma materialelor

dosarului și a prevederilor legale aplicabile litigiului, Colegiul constată că de către

Comisia de recepție finală construcția nelocativă lit. 13(04) din XXX a fost propusă

spre recepție, Comisia motivându-și propunerea făcută prin: certificatul de urbanism

nr.60 din 26.09.2013, raportul de expertiză din 28.04.2017, hotărârea instanței de

judecată din 31.01.2011.

Astfel, din momentul în care bunul imobil în cauză a fost recepționat de către

organele abilitate de stat, fiind întocmit procesul-verbal de recepție finală a

construcției și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, instanțele de judecată

ierarhic inferioare întemeiat au respins solicitarea privind demolarea construcției cu nr.

cadastral XXX, situată în XXX, ce-i aparține cu drept de proprietate pârâtului Strîmbei

Eugeniu. Or, această autorizare este prezumată până la proba contrară, iar probe

pertinente și concludente ce ar confirma faptul ilegalității actelor care au stat la baza

recepției finale, indicate în procesul-verbal de recepție finală din 11.04.2017, precum

și însuși procesul-verbal de recepție finală, la materialele dosarului lipsesc.

Pe cale de consecință, cât privește soluția instanțelor de judecată cu privire la

repararea prejudiciului moral, Colegiul consideră că, în această parte, hotărârile

adoptate rezultă din interpretarea eronată a legii și respectiv, nu pot fi menținute.

În acest sens, instanțele de judecată cu referire la prevederile art.1422 al Codului

civil, au reținut că intimatei i-a fost cauzat un prejudiciu moral în urma acțiunilor de

prejudiciere a imobilului ce-i aparține, fapt ce în opinia instanțelor se confirmă prin

raportul de expertiză nr. 418 din 10.11.2017.

Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc, iar potrivit prevederilor art. 1398 al aceleiași legi, citate mai sus,

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune poate fi reparat exclusiv în cazurile

prevăzute de lege.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Analizând circumstanțele cauzei prin prisma normei sus-indicate, instanța de

recurs consideră ca fiind incorectă poziția instanței de apel expusă în decizia

contestată cu privire la încasarea prejudiciului moral, prin invocarea raportului de

expertiză nr. 418 din 10.11.2017, dat fiind faptul că, la caz, aceasta cerință este o

pretenție secundară în raport cu pretenția cu privire la demolarea construcției din

litigiu, care este principală și formează obiectul cererii de chemare în judecată.

Respectiv, admiterea unei pretenții secundare fără a fi admisă pretenția principală pe

motiv de netemeinicie a acesteia nu este admisibilă, mai ales și în situația în care

legislația în vigoare nici nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral dacă

prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut sau a curs ceva,

5

circumstanțele raportului de expertiză nr. 418 din 10.11.2017, fiind obiectul

examinării în raport cu o eventuală pretenție cu privire la încasarea prejudiciului

material. Însă o asemenea pretenție în prezentul litigiu de către reclamantă nu a fost

înaintată.

Așa fiind, se constată că prevederile normei cu privire la încasarea prejudiciului

moral nu sunt aplicabile raportului juridic dat de reparare a prejudiciului moral,

instanțele de judecată incorect aplicând prevederile art. 1422 al Codului civil.

Este important de evidențiat că, deși, persoana trece prin suferințe în multe

situații din viață, inclusiv în cazul faptelor ilicite la care este expusă, aceasta încă nu o

îndreptățește să solicite despăgubiri. Persoana o poate cere doar în cazurile prevăzute

de lege și în condițiile legale privind răspunderea.

Așadar, Colegiul lărgit consideră că pretenția privind încasarea prejudiciului

moral, în speță, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, motiv pentru care hotărârile

instanțelor inferioare în această parte urmează a fi casate cu emiterea unei noi

hotărâri.

Cu referire la celelalte critici din recursuri, ținând cont de faptele din speță, de

argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a

examinat principalele întrebări juridice puse în cauză și că nu este necesar să se

pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursul formulat de Silvia

Grigorieva.

De fapt, motivele recursului Galinei Grigorieva sunt inadmisibile în esența lor și

nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte

autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza

Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea

Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de Silvia Grigorieva și de a admite recursul declarat de Eugeniu

Strîmbei, reprezentat de avocatul Natalia Pavlov, cu casarea deciziei din 21 mai 2019

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, în partea încasării prejudiciului moral și a încasării taxei de stat în

mărime de 100 de lei, și în această parte emite o nouă hotărâre de respingere a acestor

pretenții, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al

Codului de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Galina Grigorieva.

Se admite recursul declarat de Eugeniu Strîmbei, reprezentat de avocatul Natalia

Pavlov.

Se casează parțial decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

6

din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a Silviei Grigorieva către Eugeniu Strîmbei, cu privire la

demolarea construcției și încasarea prejudiciului moral, și în această parte se emite o

nouă hotărâre prin care:

Se respinge ca neîntemeiată pretenția înaintată de Silvia Grigorieva cu privire la

repararea prejudiciului moral și încasarea taxei de stat în mărime de 100 (o sută) de

lei.

În rest, decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

7